Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Comemorari > Mobil |   


Autor: Nicolae Băciuţ         Publicat în: Ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Nicolae BĂCIUŢ - „SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...”
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Există numeroase nedreptăţi ale istoriei literare după decembrie 1989, cu ierarhii bulversate, cu excluderi încrâncenate, cu omisiuni flagrante. Lista este prea lungă şi nu constituie obiectul acestor însemnări, care vizează doar un caz, cel al lui George Coşbuc, autor canonic de notorietate, scos din manuale în cel mai pur registru stalinist.  
 
Probabil că îngropată fiind agricultura românească, trebuia îngropat şi „poetul ţărănimii”, falsă etichetă aplicată unui autor de calibru academic, traducător din opere celebre, om al veacului său, având nu doar sentimentul istoriei, ci căutând şi sensurile mitologice ale acesteia.  
 
Anul 2016 marchează împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa. Centenarul naşterii sale a fost sărbătorit fabulos la Hordou, de o amploare cum nu s-a mai întâlnit până la acea dată, 1966, poate cea mai fastuoasă manifestare omagială dedicată vreunui scriitor român. La o jumătate de veac de la centenar, după o prezenţă consistentă în manuale şi în bibliografia şcolară, această nouă aniversare îl găseşte pe autor aruncat în debaraua literaturii, cum i-ar plăcea unui măcelar de istorie literară să spună/facă, cel care l-a aruncat acolo până şi pe Eminescu.  
 
Revista Vatra veche se simte legată o dată în plus de destinul lui George Coşbuc, prin însăşi destinul ei, conectat la una din strălucitele opere publicistice a lui Coşbuc, revista Vatra, apărută în 1894, reuşind ca în doar 44 de numere apărute până în august 1896 să scrie o pagină memorabilă a presei literare româneşti. Prin revista Vatra, seria 1971, Vatra veche se leagă de revista celor trei – Caragiale, Slavici şi Coşbuc – asumându-şi în bună măsură programul celor două publicaţii, adaptat, fireşte, la condiţiile secolului XXI.  
 
Timp de mai bine de un an, tocmai pentru a nu ne sufoca pe ultimii o sută cincizeci de metri, revista Vatra veche a găzduit un serial dedicat vieţii şi operei lui George Coşbuc, din perspectiva istoriei literare, dar şi prin prisma orizontului de veac XXI. Gestul nostru de a publica această antologie, s-ar vrea măcar o reverenţă la ceas aniversar, pentru că o aniversare nu e un scop în sine, ci oportunitatea fericită de a reveni asupra unei opere, cu instrumente noi de lectură şi cu alţi cititori, din succesiunea generaţiilor ultime, mai puţin dedate la aromele clasice ale poeziei româneşti.  
 
Am trecut în revistă destinul editorial al cărţilor lui George Coşbuc şi, cu siguranţă, el este un privilegiat al sorţii, fiind publicat în sute de mii de exemplare, în ediţii de cele mai diverse calibre şi destinaţii, de la ediţiile pentru copii, la ediţiile de factură academică. Aceasta, decenii la rând, atât în antumitatea cât şi în postumitatea operei sale.  
 
În ultima vreme însă, după o logică didactică greu de înţeles, opera lui George Coşbuc a fost pusă pe linie moartă, fiind lipsită de mijlocul cel mai sănătos de menţinere a unei opere în actualitate, existenţa în manualele şcolare. Un astfel de tratament îngustează interesul pentru opera coşbuciană, pe termen lung, pentru că s-a rupt o verigă din lanţul destinului acesteia.  
 
Vor avea de suferit şi reeditările, pentru că scade piaţa cărţii coşbuciene. Deşi, la aproape o sută de ani de la moartea poetului de la Hordou, opera acestuia mai are un cuvând de spus despre noi, despre locul şi rostul nostru în lume, rămânând o piesă de bază a memoriei noastre culturale şi nu numai!  
 
Ne susţine în convingerile noastre, prin vocea sa autoritară, un alt scriitor important al literaturii române, Liviu Rebreanu, cel care scria la câteva zile de la moartea poetului, în 14 mai 1918, în ziarul bucureştean Lumina: „Coşbuc e primul poet pe care-l dă Ardealul literaturii româneşti. Ardelean a rămas toată viaţa. Până şi în graiul viu păstrase o notă ardelenească, particulară, care îi şedea bine. Aici în ţară, dragostea lui a fost pentru cele şase milioane de ţărani. Simţea o fraternitate profundă cu dânşii... A răsărit deodată, fără să-l ştie nimeni, fără să facă ucenicia cafenelelor şi bisericuţelor bucureştene. Şi a biruit împotriva tuturor celor scufundaţi în inimaţii şi neputinţe. A adus lumină, sănătate, voioşie. Scrisul lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va trăi neamul românesc.”  
 
Nu putem să nu-l invocăm şi pe Nicolae Iorga, cel care afirma că „poezia lui Coşbuc este de o virtuozitate extraordinară”. Iar George Călinescu vine să pecetluiască o operă: „Coşbuc nu este numai un desăvârşit tehnician, dar nu rareori şi un poet mare, profund original (…)”. La relectură, poezia lui George Coşbuc, oricât de grea este povara timpului care a generat-o, are suficiente virtuţi care să o impună în continuare în conştiinţa unui public care va şti să ia din această poezie ceea ce e pulbere de aur, lăsând deoparte zgura vremurilor.  
 
Interesant e că procupările din ultima perioadă pentru opera lui Coşbuc capătă relief mai ales prin contribuţiile unor ardeleni, de la Gavril Istrate la Petru Poantă, de la profesorii Marin Iancu la Maria-Daniela Pănăzan, şi nu în ultimul rând, de la academicianul Ioan-Aurel Pop, la eleva Alina Camelia Stanciu, parcă vrând să argumenteze cei doi din urmă că redescoperirea lui Coşbuc nu ţine nici de vârstă şi nici de calificarea profesională. E acesta un semn bun, e certitudinea că filonul de poezie coşbuciană se poate şi este exploatat, dincolo de încrâncenări administrative sau lene a receptării, cu acuze de vetusteţe.  
 
Ca în cazul marilor poeţi, şi opera lui George Coşbuc cu identitate stilistică vădită, are substanţă şi unitate. În rotundul ei de puţin peste trei decenii, opera lui Coşbuc are relief. Simpla trecere în revistă acum, la ceas aniversar, este de evidenţă irefutabilă: poezie, proză, publicistică, traduceri. Înfocat gazetar, contributor la diverse publicaţii literare, de la Tribuna la Vatra, de la Foaie ilustrată la Sămănătorul..., George Coşbuc se constituie în figura cea mai proeminentă a spaţiului transilvan de la sfârşit de secol al XIX-lea şi început al secolului al XX-lea, fiind, alături de Rebreanu, Slavici, mai apoi Blaga, temelia pe care se aşează o întreagă literatură a acestui neam.  
 
Coşbuc nu este nici „poetul ţărănimii”, nici al satului transilvan, el e poetului sentimentului românesc al fiinţei. E poetul imortalizării unei lumi care se pierde în neantul lumii, trecând-o indirect în mit. E poezia unei arhaicităţi care s-a pierdut treptat, s-a degradat sau s-a transformat în altceva, lipsit de identitate şi vigoare. E poezia unei spiritualităţi care-şi trăi momentele ei de sublim şi irepetabil. Sentimentul românesc al fiinţei nu va putea fi priceput şi perceput fără opera lui Coşbuc. Racordarea literaturii româneşti la marea literatură a lumii a găsit în poetul din Hordou pe cel care a înţeles complementaritatea devenirii umane. Şi de aceea, opera lui Coşbuc merită un nou început, o nouă lectură.  
 
Această antologie este doar o parte din ceea ce speram să fie atunci când mi-a venit ideea acestui proiect. Am făcut ceea ce s-a putut. Poate că vor reuşi alţii mai mult. Dacă nu acum, mâine, pentru că pentru opera poetică, epică, publicistică, pentru traducerile lui Coşbuc, există un mâine, care aşteaptă să-şi intre în drepturi.  
------------------------------  
* Nicolae Băciuţ, Prefaţă la volumul antologic „Sunt suflet în sufletul neamului meu...” GEORGE COŞBUC, 150, Editura VATRA VECHE, Târgu Mureş, 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Nicolae BĂCIUŢ - „SUNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU...” / Nicolae Băciuţ : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Băciuţ : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Nicolae Băciuţ
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!