Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Năstase Marin         Publicat în: Ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

TRANDAFIRUL SIRENEI-7
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
0-Misterioasele sirene 
  
Trache era uluit de ce vedea. Tot localul era învăluit de o lumină albăstrui-pală, iar un perete, parcă era inundat de valuri, din care răsăreau şi se cufundau femei cu trup de peşte. Adică…sirene? clipociră neuronii lui Trache. Ce chestie, dom’le! Cum or fi realizat asta? Iar printre valuri, un tip dansa cu o „peştoaică” d-asta. Mamăă, ce-o mai strânge! Cine-o fi? Aoleu, formidabil! Chiar omu’ meu, patronul zarzavagiu, domnul Zamfirescu. Chiar el,mă? Cum e posibil? Trache era să facă pe el de frică, pentru că nu înţelegea nimic şi nu-şi dădea seama, ce căuta în valuri omu’ lui şi cum a prins peştoaica. Şi ce muzică, dom’le! Parcă vine de undeva, după stâncile alea. Însă…uite că dintre stânci a ieşit o chelneriţă cu ceva pe tavă. Trache se ciupi: nu cumva aiurez de foame? Dar, deodată spectacolul se termină. Muzica misterioasă încetă, valurile cu sirene şi lumina albăstruie dispărură ca prin farmec. În lumina lustrelor din plafon mai rămăseseră doar Zamfirescu şi sirena reală cu care dansase. Era frumoasa Sofica, fericită că a fost strânsă-n braţe de acest bărbat chipeş, domnul…lu’ şefa. Care a sărutat-o prelung, mai să-i soarbă limba. 
  
--Bravoo, bravo, Zamfirescule! aplaudară foştii colegi. Tot fante ai rămas. 
  
--E talentat, omu’, e talentat! 
  
Zamfirescu se umflă ca un balon. Scoase o bancnotă albastră şi o vârâ „peştoaicei” în solzii de 
  
sub buric, motiv să mai întindă boticul la pupat. 
  
--Ia uite la omu’ meu cum risipeşte milioanele! gândi Trache îngrijorat. N-are decât, dar mai are să-mi dea bani. Dacă rămâne …Se vede clar cum îi toacă. Ia să intervin până nu-i pierde pe toţi! Şi se duse la el: 
  
11-Un bisizmen auto 
  
--Domn’ Zamfirescu, a trecut demult de două…Părinţii dumneavoastră… 
  
--Ce-ai spus, domnu’ Trache? Ha, ha, ha! ia priviţi, fraţilor, să vedeţi cum arată un patron grăbit! Afaceri…chestii…probleme…Domnu’ Trache este un bisizmen auto pentru care taim ismanii. Ha.ha.ha! 
  
Cei de la masă râdeau şi ei în hohote: 
  
--Dacă este bis…izmen, să poftească la protocol, că şi banii dumnealui tre’ să circule. Poftiţi domnu’…Trache! Se va găsi ceva pe masă şi pentru dumneavoastră. 
  
Trache mormăi un „nu, mulţumesc!”şi insistă: 
  
--Haideţi, domn’ Zamfirescu, că ne-apucă noaptea! 
  
--Bine,bine, da’…ia şi dumneata ceva, că…n-ai mâncat nimic, nu?! 
  
Iar mormăi acelaşi „nu, mulţumesc!” şi se retrase la o masă din sală, atitudine care li se păru sfidătoare celor din separeu. 
  
--Ce fel de patron este, domnule, dacă face foamea? se lamentă Pleşcan. Nu cumva nu i-ai dat nici un sfanţ? Dă-i, mă, Zamfirescule, un avans, acolo, să aibă cu ce plăti haleala! 
  
--I-am dat! Dar face economii să-şi repare rabla, că dă peste el revizia. Cauciucuri, planetare, pivoţi, bucşe…chestii! Ha,ha, ha! 
  
--Las’ că-l fac eu să şi bea, spuse Firfirică, punând mâna pe un pahar şi pe sticla de wiscky. Să nu facă pe sfântul cu mine, că l-am mirosit de la o poştă. E de-al nostru. 
  
--Stai cuminte, sări Zamfirescu, nu-l îndemna să bea, că am nevoie de el. 
  
--Ei, o-nghiţitură, două, ca să aibă poftă de mâncare. 
  
Bălăngănindu-se, Firfirică se apropie de masa lui Mototolea, care privea nepăsător la lustra din plafon. 
  
--Domnu’…patron! Aţi deranjat protocolu’, dom’le! Nu se face! Chestie de civilizaţie şi respect. 
  
--Fiţi liniştit, domnu’… 
  
--Firfirică. Cireşel Firfirică. Da’, e chestie de eleganţă şi diplomaţie. Chiar clientul matale susţine protocolul şi mata refuzi? 
  
--N-am eu treabă cu diplomaţia voastră. Eu sunt la dispoziţia domnului Zamfirescu să-l transport. Protocolul e problema dumnealui în care nu mă bag. 
  
--Am înţeles…Dar…eu am plăcerea să vă ofer un…păhăruţ. Aşa…de simpatie. Că eşti…de-al nostru. Te rog…un păhăruţ! Visichi de calitate. Unge gâtul, dom’ne! Ulei, nu alta. 
  
--Auzi, domnu’… 
  
--Firfi…rică! 
  
--Eu nu beau în timpul serviciului. Vezi-ţi de treaba dumitale, că mă superi. Şi când mă supăr… 
  
--Ce se –ntâmplă? 
  
--Nu e bine să stai în raza supărării mele, că…dau. 
  
--Ce? 
  
--Orice. 
  
--Asta vreau şi eu, domnu’ Trache. Da’, eu dau visichi…un păhăruţ. Nu mult, că suntem în timpu’…că şi eu…tot în timpu… 
  
--Am spus că nu beau. Începi să mă enervezi. 
  
--Atunci, scuzaţi! Dar pierzi. E de calitate…prima-ntâi…salu’! 
  
Împleticindu-se, Firfirică plecă, dar după un pas se întoarse: 
  
--Măcar să-l miroşi,dom’le. Uite la el…ulei…şi are un miros…Mmm! 
  
Mototolea nu băuse în viaţa lui wiscky. Şi tare ar fi vrut măcar să-l guste, să nu moară prost. Votculiţă, mereu votculiţă…ţuică de prună şi alte rachiuri naţionale. De alte tării se ferise, considerându-le otrăvuri. Şi cum mai simţea un impuls interior să soarbă măcar o înghiţitură. Însă, ce va zice barosanul? Ce să zică? Uite-l, face haz cu ceilalţi, privindu-l cât este de fraier. Dacă mai insistă o dată dobitocul, mă enervez şi sorb tot paharul. Dar…nu! Apă! Apă şi covrigi. Chiar, să scot covrigul, că mi-e o foame… 
  
--Hai, domnu’ Trache! Un strop…mă ţeegi…un str…o picătură. Adât. Şi, gata, nu doare. Firfirică începu să bâţâie sticla în faţa lui Mototolea, care ronţăia imperturbabil covrigul. 
  
--Hai, dom’…un strop…merge la covrig. Măcar o mole…culă. Înţe…legi? O mole…cu…liţă. 
  
Veni şi Pleşcan să se amuze: 
  
--Lasă-l, bă, Cireaşă! Nu vezi că domnu’ Trache e nervos? Hai, dă sticla-ncoace! Când să plece, observă că lui Trache îi sticlesc ochii. Înţelese. Ar fi sorbit dintr-o înghiţitură tot ce mai era în sticlă. Râse-n sinea lui: acesta e de-al nostru, vorba lui Cireaşă. Trebuie lucrat. Şi se întoarse. 
  
--Domnu’ Trache, eu te înţeleg: serviciu, poliţie, probleme, da’…o înghiţitură, dom’le. Cât pui pe limbă să-i afli gustu’. Dacă scapă pe gât două-trei molecule, acolo, alea nu-nverzesc băşica. Avem şi noi experienţă. Ce zici? 
  
Trache tăcea sfinx, privind calm prin el, prin sticlă…Şi muşca din covrig. Pleşcan insista, bâţâind sticla aproape de ochii lui Trache, tot mai lucitori. 
  
--Chiar nu ne onorezi nici măcar cu o picătură, domne? Spuse Pleşcan descurajat şi-l lăsă. 
  
Referinţă Bibliografică:
TRANDAFIRUL SIRENEI-7 / Năstase Marin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1774, Anul V, 09 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Năstase Marin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!