Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Năstase Marin         Publicat în: Ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015        Toate Articolele Autorului

DOMNUL FUSULAN-3
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Când a ajuns la banca noastră i-a cerut „monitorului” să citească şi să facă nişte socoteli. Gogu… bâtă. De când ajunsese monitor nu-şi mai aruncase ochii prin abecedar sau prin aritmetică. În schimb eu învăţam cu disperare. Ca mârlanul speriat că îl ascultă monitorul sau domnul Fusulan. Dacă am văzut că Gogu e tămâie, am împuns aerul cu degetele: 
  
- Ştiu eu! 
  
Domnul Fusulan, contrariat de insistenţa mea, m-a ascultat şi a priceput cum stau lucrurile cu monitorul şi mârlanul din ultima bancă. Aşa că ne-a inversat rolurile, spre disperarea lui Gogu, care a început să bocească. 
  
- Nuu, domnule Fusulan, numai astăzi n-am învăţat, că mi-a căzut condeiul sub pat! Să mă ascultaţi mâine, să vedeţi că ştiu! 
  
Domnul Fusulan nu s-a lăsat convins de seriosul motiv al lui Gogu, prilej pentru mine să-i dau brânci pe locul mârlanului, cu toată jalea şi lacrimile lui. La început, am vrut să mă răzbun, să-l dau cu capul de bancă de câteva ori, dar l-am iertat şi i-am propus să învăţăm împreună, ca să nu mai fim mârlani. 
  
-Dacă ne pune liniuţe monitorul general ? m-a întrebat Gogu. 
  
- Nu-i nimic, îi dăm ouă! i-am răspuns. 
  
Gogu a râs satisfăcut, spre ciuda lui Mihăiţă, care nu mai prididea cu liniuţele, iar noi cu ouăle. După o vreme, Mihăiţă ne-a spus că domnul Fusulan nu mai are ce face cu atâtea ouă. Că… altceva ! 
  
- Ce ? am întrebat noi speriaţi. 
  
- Că, a început să bâiguie Mihăiţă, ar fi mai bine…o găină. Că găina…poate anula toate liniuţele pe o lună întreagă. Că…şi o sticlă de vin poate anula liniuţele dintr-o săptămână… că… 
  
- Aduc eu găina ! s-a precipitat Gogu. 
  
- Şi eu vinul! M-am repezit şi eu. 
  
Mie mi-a convenit vinul, că butoiul nostru era plin, iar maică-mea pusese sub observaţie găinile, să vadă de ce nu se mai ouă. Acum, cu vinul, era mai simplu. Mihăiţă îmi dădea sticla goală, eu o aduceam plină. Eram aşa de bucuros că am scăpat, mai ales că Mihăiţă mi-a şoptit că domnului Fusulan îi place numai vinul meu. 
  
Ceilalţi copii nu prea reuşeau să se descurce cu găinile. Ba, un băieţel inventiv a găsit altă soluţie. Şi-a legat cu elastic pe sub izmănuţe o cojoacă de oaie. Nu îl mai durea când îl mângâia „mămica”, în schimb urla cu disperare când era lovit şi se făcea că plânge de durere. Toată clasa (mai puţin monitorul general) ştia şolticăria cu blana de oaie şi se tăvălea de râs pe sub bănci când domnul Fusulan îl lovea icnind, iar Ionel ţipa ca din gură de şarpe. 
  
Apoi, în mod ostentativ, făcea din nou fel de fel de nebunii, ca să-l înfurie pe monitorul general, de altfel, foarte generos cu liniuţele. După raportul de dimineaţă, Ion era primul chemat la „mămica”. Şi atunci începea teatrul. 
  
- Numai eu, numai eu? se plângea el, mergând cu picioarele crăcănate. Mi-aţi băşicat fundul, că nu mai pot să merg! 
  
Asta îl îndârjea pe domnul Fusulan, care-l lovea cu furie. Ţipete şi circ, spre deliciul copiilor. Şi Ionel se ţinea în continuare de trăsnăi. Tot alergând prin clasă, ca să recolteze liniuţe, a observat că domnul Fusulan dormea cu capul pe catedră, protejat de voluminoasa geantă, ca să nu-l observe copiii. A strigat : 
  
- Băi, faceţi linişte deplină şi fiţi atenţi la catedră! 
  
Toţi copiii au făcut linişte şi atunci s-au auzit clar sforăiturile domnului Fusulan, însoţite de sforăiturile mimate de Ionel. Monitorul general nu mai prididea cu liniuţele la catastif. 
  
- Pe toţi vă notez, pe toţi vă notez ! Să văd băşici pe fundul vostru! Dar clasa nu-l mai asculta. Explodase într-o cascadă de râsete, reuşind să-l trezească pe domnul Fusulan. Vinul adus de mine se dovedise un excelent somnifer. Buimac, s-a repezit cu „mămica” după Ionel şi în furia lui turbată lovea toţi copiii, fără alegere. Ionel fugea şi ţipa scoţând limba la el şi la monitorul general. Se pare că domnul Fusulan s-a prins că are cojoacă la fund, că a început să-l lovească peste mâini. De data asta ţipetele lui erau reale. Atunci a schimbat tactica. A doua zi a venit cu o găină. A fost primul care a reuşit să aducă o găină într-o paporniţă. Câteva zile a fost lăsat în pace, dar monitorul general iar i-a trecut la catastif liniuţe fără număr. La fel îl înnebunise şi pe bietul Gogu cu liniuţele, încât acesta, disperat, a adus o gâscă. În aceeaşi zi, Ionel a venit târâind după el în clasă un berbec. 
  
Domnul Fusulan încă nu venise, când a început hărmălaia, pentru că Gogu scăpase gâsca ce găgăia speriată, iar băieţii alergau prin clasă după berbec, încercând să-l călărească. În acea zi de martie, mai toată clasa adusese ouă, de se umpluse sertarul catedrei. Mai adusesem şi eu două sticle cu vin, încât monitorul general nu mai prididea cu ştergerea liniuţelor. 
  
Nu ştiu de la ce s-a luat Ionel cu un coleg, că au început să se bată chiar lângă catedră. Atunci, Ionel a luat câteva ouă din sertarul catedrei şi a început să arunce în celălalt băiat. Sportul acesta a plăcut copiilor, care, în scurt timp, au transformat clasa într-un câmp de luptă cu ouă. Şi pe acest fond cu proiectile fragile, gâsca zbura peste bănci, găgăia speriată, iar berbecul lui Ionel behăia şi da cu coarnele, alergând în jurul catedrei cu bulucul de băieţi după el, agăţaţi de coarnele sau de lâna lui. Râsete, ţipete, plânsete, răcnete. Şi ouă aruncate. Iar peste tot… ameninţările disperate ale monitorului general cu liniuţele la catastif. Într-un cuvânt, balamuc infernal. 
  
Hărmălaia nu putea să nu ajungă la urechile domnului Arsu, care şi-a pus mâinile în cap când a intrat în clasă. Speriaţi, toţi beligeranţii s-au bulucit în bănci, cu mâinile la piept. Ca şi cum ar fi fost ţepeni de când veniseră la şcoală. Pe faţa fiecăruia se citea inocentul „eu n-am făcut nimic!”. Numai bietul Mihăiţă şi-a asumat responsabilitatea, ca un autentic şef ce era. 
  
- Raportez, domnule director, sunt monitorul general! Le-am pus la toţi liniuţe în condică şi trebuie să-i pedepsiţi cu mămica”. („Mă-mica” trona tăcută pe catedră). Domnul Arsu s-a uitat năuc la el: 
  
- Ce eşti tu, mă? Ce liniuţe pui şi unde este maică-ta? 
  
Din continuarea raportului, identificarea „mămichii” de pe catedră şi constatarea dezastrului din clasă, domnul Arsu s-a edificat complet cum stau lucrurile cu noi. L-a trimis acasă pe Ionel cu berbecul lui şi pe Gogu, cu gălăgioasa gâscă. Apoi a trimis două fete la soţia lui, coana moaşă, ca să aducă un lighean cu apă, cârpe, mătură şi făraş. După ce au venit fetele, a organizat curăţarea catedrei şi a băncilor de ouăle explodate. 
  
În acest timp a intrat pe uşă şi domnul Fusulan… Mahmur, cu ochii tulburi şi faţa peticită. Văzându-l pe domnul Arsu la catedră, care ajuta fetele să o cureţe de gălbenuşuri, s-a făcut vânăt, galben, verde. A îngăimat un anemic „Bună ziua!”. Domnul Arsu l-a privit lung, lung, fără să spună o vorbă. Domnul Fusulan i-a înţeles tăcerea şi s-a bâlbâit: 
  
- Imediat îmi… îmi… îmi… dau demisia, domnule… domnule director! Unde?... Unde?... 
  
- La cancelarie, domnule Fusulan ! a şuerat domnul Arsu. 
  
Apoi i-a vorbit calm: 
  
- Aveţi pe birou hârtie, toc şi cerneală! 
  
Probabil că a lăsat demisia la cancelarie, că nu a mai intrat în clasă să-şi ia rămas bun de la domnul Arsu şi de la noi. L-am văzut pe fereastră, târşiindu-şi paşii cu greutate, aplecat sub povara voluminoasei serviete, de care nu se despărţea nicio clipă. 
  
- Copii, a spus calm domnul Arsu, atent la fetele care curăţau gălbenuşurile de pe bănci şi podea. De astăzi, încolo, niciunul dintre voi nu mai este monitor sau mârlan. Toţi sunteţi şcolari care vin la şcoală să înveţe carte. 
  
- Da’ eu, s-a ridicat în picioare Mihăiţă, mai sunt monitor general ? 
  
- Nu ! i-a zâmbit domnul Arsu. Şi tu eşti şcolar, ca toţi ceilalţi ! 
  
-sfârşit- 
  
Referinţă Bibliografică:
DOMNUL FUSULAN-3 / Năstase Marin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Năstase Marin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!