Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Năstase Marin         Publicat în: Ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015        Toate Articolele Autorului

MĂRŢIŞOR-24
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Capitolul XXVIII 
  
Furia Iernii şi expediţia sa în ţara lui Soare-Împărat 
  
Împărăteasa, obosită, dar foarte furioasă în urma afrontului primit din partea lui Moş Vreme, era hotărâtă să lupte cu înverşunare pentru păstrarea domniei. Negru-Cioară intră cu sfială, cunoscând obiceiurile împărătesei. Evita cu multă abilitate loviturile de bici. De altfel, era singurul slujitor care nu făcuse cunoştinţă cu plumbii harapnicului cel mare. 
  
- La poruncă, Majestate! se înclină Ciorică. 
  
- Te-am chemat, maestre, să-ţi spun că sunt tare supărată. Ţinuturile noastre sunt mereu călcate de spioni şi terorişti, îndemnând supuşii să se răzvrătească. Toate aceste tulburări ne subminează imperiul, cauza tuturor relelor fiind vechiul nostru duşman, tâlharul de Soare-Împărat. Ce crezi tu că trebuie să facem ca să scăpăm pentru totdeauna de acest nesuferit duşman? 
  
Negru-Cioară fu pus într-o mare dilemă. Se chinuia să ghicească intenţiile împărătesei. Ce-o mai fi născocit capul ei infernal? De aceea crezu că e mai bine să facă paşi mici, diplomatici: 
  
- Majestate, noi am luat toate măsurile de menţinere a ordinii publice şi de descurajare a inamicului extern… 
  
- Lasă-mă, domnule, cu polologhia asta stupidă! îl întrerupse Iarna. 
  
Ce-o fi vrând nebuna? se întrebă Negru-Cioară speriat. 
  
- Am vrut să spun, Majestate, că slujitorii Măriei Tale sunt la posturi, îşi fac datoria şi imperiul nostru niciodată nu a fost mai puternic ca… 
  
- Mă exasperezi, maestre! îl întrerupse Iarna iar, dând ochii peste cap. Dar duşmanul? Credeţi voi că duşmanul doarme? 
  
- Să poftească, Majestate! Suntem pregătiţi să… 
  
- Ştiu, îl întrerupse Iarna, să-l primiţi cu pâine şi sare! Numai de tâmpiţi am avut parte! 
  
Negru-Cioară simţi fiorul plesniturii de bici pe şira spinării. Îşi zise: “Nemernica asta a căpiat şi eu nu ştiu ce vrea!” Îşi drese glasul şi spuse cu mult calm: 
  
- Cred că este cazul să-l atacăm pe duşman. 
  
- Sigur, domnule, asta voiam să aflu de la dumneata! Trebuie să organizăm o expediţie de distrugere, chiar în ţara inamicului. 
  
Negru-Cioară răsuflă uşurat. Nimerise. Dar ideea îl îngrozi şi încercă s-o tempereze pe nebună: 
  
- O astfel de expediţie necesită, Majestate, măsuri organizatorice prealabile… ca să asigurăm… 
  
- Ce măsuri, domnule? Ce măsuri? îl întrerupse nervoasă împărăteasa. Plecăm în viteză, atacăm prin surprindere şi-l distrugem în totalitate. Baza acestei expediţii trebuie să fie elementul surpriză. Şi nu te mai bâlbâi atâta! Urgent cheamă toţi slujitorii, le explici şi…la drum! Gata, plecăm! 
  
Negru-Cioară realiză că împărăteasa este tare mânioasă. Făcu stânga-mprejur cu un “`Ţeles, Măria Ta!” şi dispăru în ceaţă. Mai repede decât s-ar fi aşteptat împărăteasa, sala tronului se umplu cu toate urâciunile sale care nu se mai aşezară la masa ovală, aşteptând în picioare. 
  
- Scumpii mei slujitori, le spuse împărăteasa cu un calm neobişnuit, cred că iubitul nostru maestru v-a informat despre ce este vorba. Duşmanul nostru neîmpăcat, Soare-Împărat, doreşte cu orice preţ nimicirea noastră. Să-l lăsăm? 
  
- Nuuu! urlară urâciunile. 
  
- Atunci, să-l distrugem noi pe el, să-l atacăm prin surprindere şi să-l nimicim odată pentru totdeauna! 
  
- Să-l distrugem! Să-l distrugem! urlau fioroşii.. 
  
- Sunteţi puternici şi viteji, slujitorii mei? 
  
- Suntem cei mai fioroşi! urlau ca apucate huidumele. 
  
Când îi văzu intraţi în priză, Iarna se mai linişti. Acum îi putea duce în cel mai îndepărtat colţ al Universului. Socoti că este momentul să anunţe expediţia şi să plece de îndată la atac. Le zise: 
  
- Ştiam că mă pot bizui pe forţele şi devotamentul vostru, scumpii mei! 
  
Ridică glasul imperativ: 
  
- Atunci, să plecăm în expediţie chiar acum! 
  
- Ura! Ura! Trăiască împărăteasa noastră! delirau turbaţii. 
  
Iarna ridică mâna să-i mai potolească şi le spuse cu mult calm: 
  
- Expediţia o voi conduce eu! Generalul Prăpădenie va fi ajutorul meu, strategul nostru. El va organiza marşul şi tactica de atac. Vă supuneţi ordinelor lui şi atacaţi organizat! Aţi înţeles? 
  
- `Ţeles, Majestate! strigară dihăniile, deşi cu toţii cunoşteau strategia lui Prăpădenie (“La atac, buluc! Prăpădiţi totul! Distrugeţi, prăpădiţi!”). 
  
Apoi Iarna continuă: 
  
- Cât voi fi în expediţie, treburile împărăţiei vor fi conduse de Baba Cloanţa Cotoroanţa care va fi ajutată de cele nouă babe şi javra sa împuţită:. 
  
- Ha, ha, ha! râseră matahalele. 
  
- Administrarea teritoriului o va face Negru-Cioară, scumpul nostru Ciorică, ajutat de stolurile sale de agenţi şi simpaticul nostru Pui de Ger. 
  
- Ha, ha, ha! râseră iar uriaşele dihănii. 
  
- Nu mai râdeţi! îi certă Iarna. Duşmanul ne poate ataca şi în lipsă, aşa că trebuie să avem şi aici viteji. De aceea va rămâne la Palat şi puternicul Nămeţilă, care va organiza apărarea ţinuturilor cu luptătorii săi de zăpadă. 
  
Iarna se întoarse către Nămeţilă: 
  
- Uriaşule, ai grijă cum organizezi apărarea Palatului şi Temniţei Troienelor Uriaşe, iar în ţinuturi vezi ce faci cu Oamenii de Zăpadă! 
  
- `Ţeles, Majestate! bătu călcâiele matahala. 
  
- Iar tu, Babă Cloanţă Cotoroanţă, unde eşti? 
  
- Aici, Măria Ta! zise Cotoroanţa ieşind grăbită dintr-un cotlon şi împiedicându-se în fusta flenduroasă spre hazul celorlalţi. 
  
Iarna se înfurie: 
  
- Apăi nu aşa, Cotoroanţă spurcată, că te biciuiesc! Ia poziţia de drepţi, că suntem în război! Eu am nevoie de soldaţi pricepuţi şi nu de împiedicate ca tine. 
  
Baba se străduia să ia poziţia de drepţi spre hazul celorlalţi, dar, cum era cocârjată, nu reuşi. Cu ochii bulbucaţi şi vocea piţigăiată se agita întruna: 
  
- Îi mănânc, Măria Ta ! Îi jupoi dacă mişcă vreunul! 
  
- Fii rea, afurisito! Aşa să fii, că altfel te jupoi eu pe tine! 
  
Apoi Iarna îi mai zise: 
  
- Scoate de la căldurică şi pe puturoasele alea de babe din subordinea ta şi şmotruieşte-le. Zilnic, Pui de Ger să facă antrenamente cu ele, să le alerge ca să le menţină în formă. Auzi, tu? Când mă întorc să le văd că muşcă, să le văd turbate! 
  
Cotoroanţa intră şi ea în priză: 
  
- Las` pe mine, Măria-Ta, că le alerg eu cu biciuşca. Dacă nu smulg eu fulgii de pe ele, să mă tai bucăţele! 
  
Matahalele râdeau în hohote: 
  
- Muşcă, babo, muşcă! Muşcă! 
  
- Destul, zise Iarna, ridicând mâna. Stânga-mprejur, vă luaţi luptătorii şi la atac! 
  
Namilele se buluciră la uşă, alergând fiecare după luptătorii din subordine. Când sosiră toate trupele, câteva Vânturi Lăţoase sunară din trompete semnalul de atac. 
  
Împărăteasa coborâ din palat, strălucind în toată splendoarea sa. În mâna dreaptă ţinea harapnicul plumbuit, iar în stânga sita fermecată prin care sufla ninsori cu fulgi mari şi grei. Era îmbrăcată în frumoasa rochie albă ţesută din fir de argint şi briliante, din care se vedea doar vârful cizmelor de argint. Pe frumoasele-i plete vineţii purta diadema de briliante şi ametiste scânteietoare, iar pletele-i erau pudrate cu brumă. Pe umeri i-atârna, fluturând, o mantie violetă strânsă pe talie cu o cingătoare din bucăţi de gheaţă sclipitoare, ferecate în montură de argint. Când o văzură, luptătorii rămaseră hipnotizaţi şi se pomeniră strigând: 
  
- Trăiască frumoasa noastră împărăteasă! 
  
- Uraa! Uraa! 
  
Vânturile Lăţoase sunau din trompete, iar împărăteasa… nu păşea, ci plutea pe deasupra luptătorilor fluturându-şi pletele şi faldurile mantiei cu borduri de cristale sclipitoare. Într-o clipă trecu în revistă trupele şi ordonă generalului Prăpădenie să-nceapă marşul. Aici trebuie să precizez că Iarna îi dotase pe slujitorii şi pe soldaţii săi cu puterea de a pluti prin văzduh, la orice înălţime, ca să nu se obosească. Astfel că ea putea zbura precum păsările, cu slujitorii săi uriaşi, şi soldaţii lor, chiar mai repede decât avioanele, în funcţie de situaţiile de luptă. 
  
Şi aşa se înşirară coloanele de Fulgoi şi Vânturi Lăţoase, luptătorii lui Viscorilă, alături de nespălaţii nori vineţi, în frunte cu burtosul Nor Vânăt. Veneau în urma lor fioroşii Gheţieni conduşi de vrăjitorul Ger Sticlos. În spatele formaţiilor de luptă plutea Iarna, având în dreapta sa pe generalul Prăpădenie. 
  
Alaiul de luptă zbura în mare viteză spre ţara lui Soare-Împărat, spintecând văzduhurile într-un zgomot infernal, lăsând în urma lor munţi de zăpadă şi gheaţă, spulberaţi pe mii de kilometrii în jur. 
  
Când ajunseră în ţara lui Soare-Împărat, se năpustiră asupra bogatelor ţinuturi, distrugând sclipitoarele grădini şi livezi. Mai întâi seninul cer se acoperi cu mantale zdrenţuite aruncate de burduhănoşii nori vineţi şi cele cenuşii ale nespălaţilor lăţoşi. 
  
Apoi, la comandă, toţi Fulgoii începură să arunce cu bulgări de zăpadă, pe care Viscorilă îi spulberă în casele oamenilor, pe copacii verzi şi pomii înfloriţi, în ochii oamenilor, troienindu-le casele, maşinile, orbindu-i şi îngheţându-i. Intrară în luptă Vânturile Lăţoase care răsturnau maşinile, rupeau crengile pomilor, smulgeau zarzavaturile. Dezastrul luă amploare când intrară-n luptă Gheţienii, care îngheţară pe bieţii oameni cu săgeţile lor de gheaţă. Dar catastrofa nu se îndeplini decât în momentul când Viscorilă începu să sufle turbat, smulgând acoperişuri, copaci, grădini întregi, apoi Iarna cernu prin sita fermecată munţi de zăpadă pe care vrăjitorul Ger-Sticlos îi transforma în gheţari cu bagheta sa alburie. 
  
Toată împărăţia lui Soare-Împărat se cufundă în zăpadă şi gheaţă, se spulberă în suflul turbat al slujitorilor Iernii, bieţii oameni fiind îngroziţi şi disperaţi de năpasta ce le căzuse pe cap. Nu-şi amintea nimeni dacă apucase aşa catastrofă. 
  
-va urma- 
  
Referinţă Bibliografică:
MĂRŢIŞOR-24 / Năstase Marin : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1530, Anul V, 10 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Năstase Marin
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!