Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Miron Ioan         Publicat în: Ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016        Toate Articolele Autorului

Rromii si limba lor
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Rromii sunt un popor indo-european de origine indiană. Este vorba de KSHATTRIYAS din nordul Indiei, care au ajuns în Grecia în secolul IX, apoi în secolul XIII, Rajputii s-au alaturat lor. Împreună au format ROMANI CEL – popor rrom – de unde si porecla de , ei înşisi numindu-se ROMANÉ CHAVÉ, adică „fiul lui Ram“ (erou al epopeii indiene Ramanaya). 
  
Întrucât rromii nu au un Stat propriu, ei sunt împraştiaţi nu numai de-a lungul Europei, ci de asemenea în ambele Americi, de Nord si de Sud, respectiv în Argentina, Brazilia, Columbia, Statele Unite, Canada. Cu toate că nu există un recensamânt exact asupra populaţiei lor, se estimează cu aproximaţie, un numar de 80 milioane, cvasi-totalitatea rromilor pierzând folosirea limbii lor strămoseşti asimilându-se celor din ţările care i-au primit. În mod general, rromii sunt nomazi, ceea ce nu de puţine ori le-a creat dificultăţi în privinţa integrarii sociale, deoarece valorile lor şi modul de viaţă diferit le-a creat neajunsuri, întotdeauna fiind supuşi presiunilor populaţiei majoritare, indiferent de ţara de adopţie. Obişnuinţa lor de a fi mobili şi datorită felului lor de a trăi, deseori în caravane, rromii sunt excluşi de la prestaţiile şi securitatea socială, şi în general dezavantajaţi în domeniul educaţiei, al încadrării în muncă, al sănătatii, locuinţe si nu în cele din urmă participarea la viaţa publică. 
  
În ceea ce priveste limba vorbită de rromi, nu se poate nici cel putin cu aproximatie să se stabilească cu exactitate ce limbă folosesc. De exemplu, neţinând seama decât de rromii din Europa şi din America, anumiţi lingvişti cred că 2/3 dintre rromi vorbesc înca o formă a limbii lor strămoşeşti, aceasta însemnând 8 milioane de rromofoni. SUMMER INSTITUT OF LINGUISTICS din Texas evaluează numărul de rromofoni la 1,5 milioane de vorbitori, în timp ce în 1989, Uniunea Sovietică estima cifra de 202.810 rromofoni, iar UNESCO, afirma în 2002 ca limba rromilor este o limbă în pericol de extindere. În final, se poate crede că o mare parte dintre rromi au pierdut folosirea limbii lor stramoşeşti şi s-au asimilat limbilor din ţările de adopţie. 
  
Populaţiile rrome locuiesc în special în Bosnia-Hertegovina, în România, Polonia, Ungaria, Albania, Grecia, Slovacia, Ucraina, Portugalia, Spania, Norvegia, Suedia, Franta, Olanda, Italia şi Germania. Există cel putin 15 varietăţi de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Serbia), baltică (Polonia), din Carpati (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Serbia), din Valahia (România), galică ( Ţara Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Serbia), limba rromă călătoare sau cea tătară (Danemarca, Norvegia şi Suedia – Tarile Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puţin numeroşi, în jur de 1,5 milioane, rromii ca populaţie sunt mult mai numeroşi, aproximativ mai mult de 10 milioane. 
  
Limba romanesh (romani sau rromeasca) ramâne unica reprezentantă europeana a grupului indo- iranian apartinând familiei indo-europeene. Romanesh a pastrat în mare parte moştenirea limbilor din India de Nord, în mod particular “indi şi rajasthani” din care 60%derivă din vocabularul de bază. Romanesh sau popular – “ţigăneasca” este uneori considerată ca aparţinând unui subgrup indian sau chiar a treia ramură indo- iraniană ca singura limbă. Cu toate că limba rromilor are originea în sanskrită şi alte limbi din nordul Indiei, ea s-a fragmentat în multiple varietăţi dialectale îmbogaţită de termeni persani, armenieni, greceşti, slavi, româneşti, etc. De câteva decenii, rădăcinile anglo-saxone au impregnat vocabularul modern, tehnic şi stiintific. Varietăţile rromilor din Europa de Est au conservat gramatica indiană, ca fond lexical de origine sanscrită. În acelaşi timp, varietăţile lingvistice din Vestul Europei s-au creolizat (jargonul negrilor din colonii) devenind anglo-romanesh (anglicizat), manush (germanizat), sinto-italian, calo-spaniol. În general, tânara generaţie pare să fi abandonat în mod progresiv limba strămoşească, ceea ce poate fi resimţit ca o pierdere a identitătii rromilor. De câtva timp, lingviştii sunt preocupaţi şi de existenţa acestei limbi, fapt pentru care limba a fost dotată cu un alfabet şi face obiectul unei standardizări. 
  
Câteva exemple de sinonime: „ROM„ – este numele masculin pe care rromii şi l-au atribuit ei înşişi, care înseamnă . Folosesc de asemenea ROMNI, la feminin, şi Roma, la plural masculin şi feminin. Termenul de “ROM” este atribuit rromilor din Europa centrală. Ţigan – din cuvântul grec „athinganos”, care înseamnă “acel care nu vrea nici să atingă, nici să fie atins >. 
  
GITAN – acestia au ajuns în Grecia în secolul IX, rromii regrupându-se în Peloponez, la poalele muntelui Gype. Mai târziu, voiajorii italieni au numit acest loc “Micul Egipt”, pe locuitori numindu-i . Acelasi nume de Gitano există în Spania, Portugalia şi Franţa, şi Gypsy în Marea Britanie. În Franta, cuvântul GITAN este atribuit rromilor din Midi, care traiesc aproape de Sainte-Marie-de-la-Mer. 
  
BOEMIENI – sunt primii rromi ajunşi în Franţa venind din Boemia (regiune din Cehia). 
  
MANOUSH – acest termen de origine rromă provine din cuvântul MNOUCH şi înseamna . Se spune că serveşte subliniind “mustatza” si “barba” pe care o purtau cea mai parte a gitanilor. În Franţa, manushii sunt în general instalaţi aproape de râul Loire. 
  
dr. Ioan MIRON medic primar de familie si doctor in stiinte medicale 
  
Referinţă Bibliografică:
Rromii si limba lor / Miron Ioan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Miron Ioan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Miron Ioan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!