Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   


Autor: Mirela Penu         Publicat în: Ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

SARUTUL DIN VIS
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!

Un vînticel cald se desfăta în voie printre frunzele proaspete iar lumina dupa-amiezii îmbrăţişa pămîntul.O buburuză adormită pe un fir de iarbă tresării speriată ….  

Anton intră cu inima strînsă pe poarta mică ce da spre casa veche a bâtrînului.Un gard mic de sîrmă împărtea curtea : una mare,a părinţilor şi una mică- a bunicilor. Mereu i-a plăcut curticica mică şi îngrijită a bunicilor,cu straturi de lăptuci şi de ceapă bine rasărite din pămînt -aflate în stinga –şi un strat mai mic de călţunaşi ce rîdeau la soare-aflaţ în dreapta potecii. Se aplecă pentru a mîngîia cu privirea, de aproape, aceste flori mici ,galben-portocalii …şi intinse mîna într-o unduire caldă şi prelungă peste tot stratul….  

…de trei ani încoace ,de cînd Buni Maria nu mai era, în locul florilor vedea mereu chipul blind al bunicii ...  

Bătrînul Petre Dinu sta rezemat în baston ,în pridvorul casei, învăluit de albul pereţilor şi mirosul de var proaspăt …În ochii uşor umbriţi ,sub sprîncenele încă dese , ţinea cu greu o lacrimă …  

-Aşa ….deci…tot pleci Antoane taică ....?  

-A!...Sarut-mîna tataie..!Ce mai faci? Incercă Anton să mai lungească vorba cu bunicul său.  

-Nu-ţi mai place soarele nostru ,băiete… vrei să te încălzeşti prin alte locuri…  

-Ei, şi tu tataie, ce-ţi veni?  

-Nu mai este iarba aşa moale pe aici…..  

-De parcă pentru iarbă …  

-Şi nici copacii de aici nu mai sînt aşa înalţi şi drepţi…şi nici mierla nu mai cîntă aşa duios….  

-…ei, ei…  

-Si nici pâmîntul ăsta nu mai are sevă…  

-…ei, na, şi tu acum…îngînă timid  

-Şi cîntul nu mai este dulce şi portul nu mai este frumos…  

-Lasă-mă cu astea…îndrăzni nepotul  

-De ce ,taică, să-ţi curgă sudoarea muncii pe pămînt străin?  

-De nevoi, tataie, de nevoi…că..  

-Lasă ,băiete, că stiu eu de ce pleci. Or fi legile stîmbe acum la noi iar oamenii şi mai stîmbi de la o vreme.Mai marii ţării şi ai locurilor au prins gustul banului, al banului nemuncit ,şi asta le-a sucit minţile şi le-a schimonosit sufletele.Şi-au întors faţa de la noi, aştia mulţi şi necăjiţi…  

Ăştia mulţi ,ce sărutăm pămîntul nostru şi noaptea -n vis…  

Du-te Antoane , ca ai nevastă şi prunci si le trebuie multe. Că trăim vremuri grele…  

Du-te , du-te ca să vezi că nu eşti mai prejos ca spaniolii sau ca italienii sau ca cine or fi ei. Nu eşti mai prejos, băiete, nu eşti…  

-Nu sînt ,tataie, nu sînt, de ce să fiu?  

-Aşa ziceam şi eu, că nu eşti!Da să te ţii drept si fălos!  

-Sarut-mîna ,tataie,..ramîi cu bine şi cu sanătate…  

Se aplecă sa-i sărute mîna şi simţi sărătura lacrimii pe care Moş Petru nu o mai putu ţine în colţul ochiului.  

-Du-te cu bine, Antoane taică,….Dar nu uita sa faci semnul crucii pe fiecare pîine pe care o munceşti.Aşa il ai cu tine pe Dumnezeu, pe taica-tău,pe maică-ta, pe bunică-ta , pe mine şi tot neamul tău ,pînă in negura timpului.  

-Doamne-Ajută,taică…..Doamne-Ajută… se pierdu în urmă glasul batrînului prin aerul cald al zilei …  

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………  

În curtea mare larma de glasuri nu mai contenea.Se amestecau voci de copii -cu feţele pline de o bucurie prea greu de dus, cu voci de femei şi bărbaţi. In aerul de toamnă blajină ,în jurul mesei erau stînşi, cu mic cu mare vreo zece suflete.Se uitau unii la alţii căutind să vada cum şi unde au trecut cei trei ani de despărţire lungă şi amară.  

La cei cinci anişori Andrei se învîrtea într-un picior şi ţipa ,pentru tot satul:  

-A venit tati! A venit tati din Spania! Aţi auzit?A venit tati al meu la mine!A venit la mine!  

-Ce fericire!!!!!Ura!!!Ura!! A venit tati, al meu, din Spania…..Aţi auzit ,copiii? Mă .copiii. aţi auzit? El e tati al meu, aţi văzut copii?Că am şi eu tată?  

Tudor, mai marişor,se învîrtea cu Anton pe lîngă cele două maşini, nevenindu-i să creadă că una era chiar a lor şi mîngîia mîna batătorită de muncă a tatălui .  

-E chiar a ta, tati?  

-E a noastră Tudorele , a noastră!Doar te-ai plimbat cu ea.  

-E la fel ca al prietenului tău, Domnul Manuel.  

-Ei, nu chiar, dar e a noastră.  

--Mie imi place de prietenul ăsta al tău, zice Tudor cu un aer de înţelepciune gravă,deşi nu înţeleg ce zice.Şi de Dona Clara Eu aşa cred că sînt oameni buni, nu-i aşa tati?  

-Aşa e, băiete, aşa e…  

-Da ,să ne traduci ce zic oamenii ăştia.  

-Zic că le place la noi, că vor sa mai vină. Ca vem locuri frumoase….si oameni primitori  

Şînt de-a dreptul uluiţi.  

Şi ne-au invitat şi pe noi, pe toţi, pe la ei.  

-Da, tati!!?Chiar aşa?  

-Şi ce mai zic?Tradu, tati, tradu  

- Dios mio! Si yo tuviera tu tierra, besarla todos los dias !  

-Ce zice, tati,? Tati? Undeeee te uiţi?  

Băiatul scutură măna tatălui aşteptînd …  

Undeeeee te uiţi?  

Anton privii ochii lui Tudorel şi găsi aceiaşi lumină puţin verzuie din ochii lui Mos Petre Dinu.  

Ridică privirea spre căsuţa albă din fundul curţii.  

Lăngă gardul mic ,de sîrmă, dincolo de portiţă, pe partea stingă a potecii înguste , un strat de călţunaşi încă mai rîdea la soare.Sărută cu gîndul florile galben –portocalii si urmării cu privirea poteca care ducea pînă în pridvorul casei cu pereţii văruiţi.  

Lîngă uşa,un baston sta rezemat aşteptînd în zadar o mîna tremurîndă care să îl folosească….  

-Hai, tati! Ce a zis?  

-A zis ca daca ei ar avea pămăntul nostru, l-ar săruta în fiecare zi !  

-Don Manuel şi Dona Clara,! Să stiţi , ca noi cei de aici, cei mulţi, sărutăm acest pămînt si noaptea, in vis! Oriunde am fi şi oriunde ne-am afla!  

Dar haidetila masă!  

-Iar tu, Tudorele tată, să nu uiţi! Oriunde ai fi şi oriunde te-ai afla să faci semnul crucii pe bucata de pîine pentru care ai muncit. ! Aşa îl ai cu tine la masă pe Dumnezeu ,pe maica, pe taica şi pe toţi din neamul tău, pînă in negura timpurilor.  

 

 

3 mai 2014  

Mirela Penu  

 

 

 

 

Referinţă Bibliografică:
SARUTUL DIN VIS / Mirela Penu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mirela Penu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mirela Penu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!