Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Mihai Merticaru         Publicat în: Ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015        Toate Articolele Autorului

FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Un eseu sprințar, educativ și bine dozat cu ironie și umor, apărut la Editura ieșeană Alfa, ne oferă profesorul universitar Constantin Dram, autorul a numeroase volume de critică literară, prefețe și postfețe, dintre care amintim doar câteva: Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Devenirea romanului, Ordinea iubirii, De la Banchetul la Robinson Crusoe și Lumi narative, ca să le amintim doar pe cele înrudite tematic cu eseul pe care dorim să vi-l prezentăm: Muzeul de imagini, structurat în două părți: Homo ereticus și Homo diabolicus, desfășurate pe parcursul a peste 200 de pagini și beneficiind de o postfață la fel de avizată și de doctă, semnată de alt profesor universitar și distins critic literar, Vasile Spiridon. 
  
Străbătând acest Muzeu de imagini, vom observa că autorul ieșean dezbate o amplă problematică, realizând o adevărată panoramă a unei bune părți din literatura universală, având ca personaj central FEMEIA cu toate fațetele ei văzute și nevăzute, arhicunoscute și necunoscute, intuite și neînțelese, pe care le dezvăluie și le învăluie simultan, dovedindu-se un admirabil zugrav al slăbiciunilor, dar și al talentelor acesteia. 
  
„O întreagă mitologie-subliniază postfațatorul eseului- este cuprinsă în această primă secvență din «muzeul de imagini» străbătut de eseistul ieșean: desăvârșirea androgină, nostalgia cântării sufletului-pereche, ideea biblică a comuniunii bărbat-femeie. Căci nu am fost creați pentru a fi singuri și poate că de aceea adevărata împlinire a omului se săvârșește prin unire în acest bâlci al deșertăciunilor care este viața. De aici și un continuu neastâmpăr, o perpetuă necumințenie... Ahtiate după putere sau după iubire, intrigante sau devotate, fidele sau înșelătoare etc.,etc., femeile pot lua înfățișări derutante. Un șugubăț specialist în antropologia sexelor a făcut să apară o carte, tradusă și la noi, cu titlul Tot ce știu bărbații despre femei, iar când o deschizi nu ai ce să citești, pentru bunul motiv că toate paginile îi sunt albe...” 
  
Cu alte cuvinte, nu știm absolut nimic despre femei. Constantin Dram se amuză și el de această glumă, dar își vede de treabă, oferindu-ne și alte motive de amuzament, începând cu povestirea Au mai pățit-o și alții a lui Costache Negruzzi, continuând cu întâmplări hazlii cu domnițe și cavaleri din nenumărate romane care au apărut de-a lungul secolelor, îndeosebi în minunatul veac al XII-lea, de aur și de artă, atât de straniu în plină existență medievală, culminând cu Decameronul lui Giovanni Boccaccio, cu Gargantua și Pantagruel al lui Francois Rablais și încheind prima parte a eseului cu un roman serios din secolele XVIII-XIX, faimosul Bâlci al deșertăciunilor de William MakerpeaceThackeray, vrând parcă să ne spună că râdem noi râdem, dar problema asta ar trebui să ne pună pe gânduri. 
  
Constantin Dram realizează un adevărat slalom prin această puzderie de scrieri, revenind adesea asupra unora dintre ele și privindu-le mereu dintr-o altă perspectivă, iar când îi vine bine la condei, de la pagina 70, se întoarce la „marea epopee indiană a tuturor timpurilor, despre care un mare indianist, Constantin Daniel, a spus că ar putea reprezenta un inedit prim roman de dragoste al lumii, fără ca această afirmație să dăuneze ierarhiilor.” 
  
Damayanti din poemul indian străvechi oferă un exemplu de dragoste până și dincolo de sacrificiul de sine. Ea nu-și părăsește soțul, un rege care își pierde tronul, nici atunci când acesta a ajuns un paria al societății. Această poveste este prezentată ca o contrapondere la ușurința cu care doamnele din Europa își înșeală soții. 
  
C. Dram se încumetă să descurce ițele și din numeroasele variante ale romanului Tristan și Isolda, care cuprinde una dintre cele mai deosebite povești de iubire dinre cele invocate în timp. Când Tristan pornea s-o aducă pe Isuet/Isolda, care urma să fie mireasa vârstnicului ei unchi, regele Marc, nu avea alte motive decât acelea izvorâte din rațiunea cavalerească a existenței sale. Pe parcurs el se îndrăgostește de mireasa unchiului său, călcând în picioare anumite canoane, aceasta însemnând că mare parte din tot ce se întâmplă în roman e fixat pe mitul adulterului. 
  
O altă piesă rară din Muzeul de imagini este reprezentată de romanul Divanul persian al lui Mihail Sadoveanu. Cică un bărbat a avut trăsnita idee de a porni în lume să adune o serie de povestiri necesare înțelegerii comportamentului feminin pentru a le face cunoscute tuturor bărbaților. Acel om destoinic și răbdător a adunat, an după an, multe suluri de hârtie pe care a notat conștiincios ceea ce afla despre starea și mintea femeilor. Neprețuita comoară ajunsese să fie dusă pe mai mulți măgari, buni de povară, dar comportamentul uluitor al unei femei îl determină să dea foc acestei încărcături. Motivul îl veți găsi în Muzeul de imagini sau în romanul sadovenian. 
  
În partea a doua a eseului, Homo diabolicus, C. D. analizează și privește din toate unghiurile posibile și imposibile celebrul roman al lui Mihail Afanasievici Bulgakov, Maestrul și Margareta, acesta fiind rezultatul proiecțiilor intertextuale pe două capodopere ale omenirii: Biblia și Faust al lui Goethe. Jumătate din acest roman este un Faust inversat, iar cealaltă jumătate este povestea lui Pilat din Pont, ,,nemilosul cavalerist ce conducea îndepărtata provincie romană...cel care impune uciderea în secret a trădătorului lui Iisus,.. un personaj care nu poate învinge cerbicia marilor preoți, Ana și Caiafa.” 
  
În romanul Maestrul și Margareta, rolurile se inversează, personajul masculin preluând modelul jucat de Margareta, iar aceasta împrumută atribute faustice. O legătură între cele două părți ale eseului o face Margareta, despre care aflăm că ,, nu se află într-o neîncetată căutare a adevărului și cunoașterii absolute, a idealului suprem, ea fiind atrasă de o concretețe a răspunsului, cel care poate să o mai facă fericită” 
  
(pag. 184). 
  
Un personaj atipic este Maestrul, un blând locatar al unui mare spital de pshiatrie, după ce o gașcă de puternici ai timpului din Moscova i-au tăiat orice drum spre lume manuscrisului său despre Pilat din Pont și despre supliciul Omului pe Golgota. 
  
Woland, cel raportat și de Goethe, este întruchparea diavolului, prințul întunericului care colindă timpul și spațiul în sensuri posibile și imposibile. Și totuși Woland, văzut de Bulgakov, este mai degrabă un personaj atrăgător, cu un comportament elevat, cu resorturi nebănuite de cunoaștere a structurilor vieții moscovite, un spirit justițiar care ar putea fi o reîncarnare a unui cavaler romantic însetat de nevoia de corectare a lumii, pe care o cunoaște de cel puțin 2000 de ani. Bulgakov rupe granițele dintre unitățile de timp și spațiu, producându-se astfel existența lumilor contradictorii, aceste lumi fiind în număr de trei: cea a lui Pilat din Pont, a lui Woland și a Moscovei/Maestrului. În felul acesta Bulgakov a găsit căi ocolite pentru a critica tribalitatea stalinistă, cu lăcomia, corupția, delațiunea, lipsa de grijă pentru cel apropiat, pofta nemăsurată de putere. 
  
În această incursiune prin culisele și subteranele unei lumi aflate sub semnul obscenității, C. Dram dovedește poftă ludică, risipă de inteligență și pricepere în a sacrifica textul în favoarea subtextului, apăsând inspirat pe semnificații. Muzeul de imagini rămâne o carte care ne îndeamnă la reflecție, un eseu al unui autor care tratează cu o lejeritate uimitoare tema eternului feminin, reușind să construiască un univers fascinant, traversat de personaje care au aerul inconfundabil al legendelor vii. 
  
Referinţă Bibliografică:
FEMEIA ARHICUNOSCUTĂ ȘI ARHIENIGMATICĂ / Mihai Merticaru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1578, Anul V, 27 aprilie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Merticaru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihai Merticaru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!