Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Mihaela Moşneanu         Publicat în: Ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015        Toate Articolele Autorului

Răpirea (1)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Din scara unui bloc, dintr-un cartier din Drobeta Turnu Severin, ieşi o doamnă înaltă şi slăbuţă. Are cincizecişipatru de ani, şi cine n-o cunoştea, nu i-ar fi dat această vârstă.
Doamna Mariana este îmbrăcată sport, în nişte blugi bleumarin largi şi-o geacă de catifea, îmblănită, sub care mai are o bluză albastră de mohair. În jurul gâtului i se vede discret un fular alb. Poartă o pereche de adidaşi, tip baschet. O căciulă bej de melană îi acoperă capul şi câteva fire de păr ale bretonului drept tronnează dezordonate pe frunte, fiindcă şi-o pusese în grabă, înainte de-a pleca de acasă.
Faţa ei lungă este marcată de doi ochi mari şi verzi, umbriţi de nişte gene negre şi rimelate, iar dintre sprâncenele dese şi pensate drept, un nas frumos şi puţin în vânt, parcă îi accentuează fizionomia. Pomeţii proemineţi şi rozalii dau fizionomiei sale un aspect de fineţe, în ton cu ochii, nasul şi buzele rujate, cu contur.
Plecase să cumpere două pâini de la magazin. Simti aerul călduţ, care începuse să-i pătrundă prin geaca îmblănită, de când făcuse primii paşi, din scara blocului. Se bucură că primăvara îşi făcea loc uşor, o dată cu primele raze de soare ale lunii martie, care reuşiseră să iasă de după un nor. Aerul se dezmorţise şi pe alocuri se mai văd grămăjoare de zăpadă, negricioase la suprafaţă, care se simt ameninţate de primele grade ce urcă în termometru.
Magazinul este la trei blocuri distanţă de cel în care locuia dânsa. Ca să ajungă mai repede, nu-şi îndreptase paşii pe aleile dintre blocuri, ar fi trebuit să ocolească drumul şi-ar fi pierdut din timp. Soţul său, domnul Tică o aştepta cu masa pusă, în timp ce îşi citea ziarul. Aşa că adidaşii săi îmbrăţişară suprafaţa de pământ, pe care se vedeau câteva fire răzleţe de iarbă şi care în vreo două săptămâni se va transforma într-o pajişte verde, minunată. Părea să fie uscat, dar când păşi, tălpile adidaşilor săi se adânceau uşor, făcând să rămână puţin timp lipiţi. Îi păru rău că luase decizia de a merge pe acolo, însă din comoditate, nu se mai întoarse din drum şi înaintă în mers apăsat spre magazin.
Ajunse pe lângă un corcoduş neînflorit. Mai încolo era un salcăm şi alţi pomi. Crengile lor înălţate spre cer îşi cereau dreptul la viaţă, iar soarele promitea că în curând vor fi împodobiţi cu frunzele verzi şi pripea din ce în ce mai tare. Doamnei Mariana începuse să-i fie din ce în ce mai cald.
Trase de fermoarul gecii şi fularul se desfăcu uşor din jurul gâtului. Încercând să şi-l aranjeze cumva, simţi cum un braţ o cuprinse de mijloc şi altul îşi duse palma, lipind-o brusc de gura ei. Tresări de spaimă, dar nu reuşi să scape, deoarece în faţa ei mai apăru un tip vânjos, îmbrăcat în negru, ce avea pe cap o cagulă-tricot neagră cu două găuri, de unde se vedeau doi ochi căprui, care o sfredeleau cu privirea, în timp ce tipul celălalt o strânse tare de mijloc. Cel care-i apăruse în faţă, scoase repede o cârpă şi o legă la gură, după ce primul agresor îşi retrase palma. După care îi spuse cu o voce groasă şi în batjocură:
- Hai tanti, să facem o plimbare. Hai că te aşteaptă şefu'.
Neavând cum să-i răspundă, încercă să-i dea un picior celui care îi vorbise, dar acesta o suprinse şi-o mobiliză, prinzând-o de picioare. Încercă să facă gălăgie, să scape, dar nu putea. Cel care o prinsese prima dată de mijloc, o ţinea acum de subţiori. Uitându-se în jurul ei, văzu că nu era nimeni în preajmă să o vadă. Nici din magazinul care era la vreo zece paşi, nu se vedea nicio persoană intrând sau ieşind. Nu era nimeni, de parcă numai ea observase că se încălzise afară sau numai ea avusese nevoie de pâine. Toată lumea era acasă, numai ea era agresată de doi oameni, care o luaseră pe sus şi se îndreptau cu ea spre stradă, unde era o Dacia Break neagră.
Din ea ieşi şoferul în grabă, îmbrăcat identic cu cei doi care o prinseseră pe drumul spre magazin. Încercă să mai privească o dată în jurul ei, dar nici pe stradă nu se vedea ţipenie de om. Atunci intră în panică şi judecata sa încetă să-şi mai îndeplinească rolul. Inima sa începu să bată năvalnic. Şoferul care ieşise din maşină, deschise portiera dreaptă din spate a maşinii, şi cei doi vlăjgani o aruncară ca pe un geamantan pe banchetă, apoi intrară repede în maşină lângă ea, unul în dreapta şi celălalt ocoli repede maşina şi intră în stânga ei.
- Gata!? Puneţi-i ceva şi la ochi, să nu vadă! strigă şoferul cu o voce groasă şi tunătoare.
- Da, acum! îi răspunse cel care o prinsese de mijloc.
Scoase repede dintr-un buzunar al gecii negre o basma ţărănească şi o legă. Ea mai încercă să se zbată, scoţând nişte zgomote surde. Şoferul porni maşina şi după câtva timp le spuse celor doi:
- Ori o faceţi să stea cuminte, ori opresc maşina aici şi vă dau jos pe toţi trei din maşină! Să văd atunci ce faceţi cu slăbănoaga asta expirată, aţi înţeles?
- Ai înnebunit? Cum p... mea să ne dai mă jos, pe toţi trei? Ţi-a luat foc bila şi ţi s-a bombat în cap? Suntem toţi băgaţi în asta! Şefu' ne mănâncă de vii pe toţi şi ne dă de mâncare la greu, dacă tu faci aşa ceva! îi răspunse cel care o legase cu cârpa la gură şi cu basmaua ţărănească la ochi.
- O faceţi să tacă, clar? O omorâţi puţin, vreo cinci minute sau zece, aţi înţeles? Ori îi faceţi ceva ca să nu se mai foiască, ori nu răspund de faptele mele! Ce-o vedea şefu' frumos la ea, nu ştiu!
Şi atunci cel care ajunsese primul lângă ea şi-o prinsese de mijloc, înainte de-a ajunge la magazin, îi dădu o palmă zdravănă după cap doamnei Mariana, făcând-o să leşine.
Nu ştia exact cât timp fusese inconştientă, dar se trezi pe jos, într-o încăpere aproape goală şi rezemată de un perete. Nu mai era legată la ochi, dar în schimb era legată de picioare şi de mâini cu o sfoară groasă de lână, care pe lângă faptul că o imobilza, o mai şi jena, provocăndu-i senzaţii de durere şi de mâncărime. Agresorii îi ridicaseră mânecile gecii, al bluzei şi cracii blugilor în sus. După aceea o legaseră cu sfoara pe pielea goală. Aceasta era înnodată marinăreşte şi i se părea absolut imposibil să-i desfacă vreun nod. Văzu la un pas de ea un păianjen şi la câţiva paşi un şobolan, care se mişca pe loc. Încercă să ţipe, dar o bucată neagră de bandă adezivă îi înghiţi ţipătul.  
 

 
 
Referinţă Bibliografică:
Răpirea (1) / Mihaela Moşneanu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Moşneanu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Moşneanu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!