Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   



REVELION
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Singurătatea doare. Între legile nescrise care guvernează universul există una care cere cu insistenţă ca omul să îşi ducă viaţa în tandem. Stând în balcon, cu fruntea sprijinită de geamul îngheţat, priveşte strada intens luminată de ghirlandele multicolore atârnate vesel pe stâlpii de iluminat stradal. În adâncul ei e beznă. Ar putea deschide fereastra şi să-şi dea drumul, plutind uşor de la etajul nouă. Aşa ar simţi că există o fărâmă de viaţă în ea. Doamne! Ce prostii o mai bântuie în ultima noapte din an! 
  
- Dora, vino cu noi la petrecere! E mai bine decât să stai singură în casă! 
  
Îşi priveşte mama, parcă de pe altă lume. Petrecerea de la firma unde lucrează tata ar fi ultimul loc în care şi-ar dori să se afle. Ea e tânără! Locul ei este între tineri. Sau... între oameni. Şi bătrânii sunt oameni. Tata s-ar supăra dacă ar ştii că se gândeşte la el ca la un bătrân. Bine, va merge, va sta printre oameni şi va privi cum se distrează, pentru că alternativa singurătăţii doare prea mult. Rochia împrumutată de mama îi e puţin mare pe piept, dar cu o broşă de argint bine plasată e aproape bine. 
  
- Eşti frumoasă! 
  
Tata ar spune asta şi dacă ar avea trei dinţi lipsă şi ar fi saşie. Parfumul bogat pe care-l pulverizează în spatele urechilor şi la încheieturile mâinilor o binedispune puţin. Doar puţin, atât cât să aibă o vagă impresie că s-ar putea simţi bine. Ciudat mai e omul! Pe drum, câteva emoţii o încearcă, ca o anticipaţie a ceva frumos. Imposibil! Singurătatea devine şi mai dureroasă atunci când vezi perechile petrecând împreună la trecerea dintre ani. Vede şi câţiva tineri, copiii colegilor tatei. Face cunoştinţă cu ei. Toţi sunt însoţiţi! Doamne, cum se simte! Mai bine rămânea în balconul ei cu bradul împodobit, urmărind pe geam şirurile de petrecăreţi şi artificiile explozive care afumă cerul oraşului în noaptea aceasta. 
  
- Hei, Dora! 
  
Clipeşte zâmbind. E Marcel, ce surpriza! Nu l-a mai văzut de ceva timp pe colegul din clasa paralelă de la liceu. Auzise de la colegi că optase pentru o carieră în armată. Dar, asta fusese demult, pe vremea când viaţa de licean curgea fierbinte şi rapidă în venele ei, acum amorţite de eşecuri. 
  
- Bună! 
  
O sărută pe obraz, ca o bună şi veche cunoştinţă. Însoţitoarea lui, o salută şi ea, amabilă. E o fată care pare mult mai mare, cu o uşoară mină aristocratică, ţinându-şi de braţ, posesivă, partenerul. Dora zâmbeşte mai larg. Îşi aduce aminte că Marcel o vâna prin pauze, că le făcea plăcere să stea de poveşti împreună şi, dacă n-ar fi fost cu doi ani mai mare decât ea, probabil că, înainte de a termina liceul, ar fi fost prieteni. Îl vede cum o urmăreşte peste masă şi simte că simpatia dintre ei nu a fost diluată cu nimic în anii scurşi. O aude pe prietena lui cum le povesteşte celor de lângă ea realizările lui şi îşi dă seama că fata e foarte îndrăgostită. Face un tur al sălii să se asigure că părinţii ei sunt în regulă şi să admire ornamentele strălucitoare, cocoţate în cele mai ciudate locuri prin sala de conferinţe. 
  
- Distrează-te, îi şopteşte tata, plasând o sărutare pe tâmpla ei. 
  
Sus, la etaj, într-o sală mai mică, pe jumătate cufundată în întuneric, dansează câteva perechi. Cineva o apucă de mână. 
  
- Vino, dansează cu mine, n-am avut niciodată ocazia asta! 
  
Marcel dansează bine, dar îmbrăţişarea lui i se pare mai mult decât ar fi trebuit să fie. Ciudat, totuşi, se simţea bine! Un dans, două, apoi al treilea şi al patrulea. La al cincilea, simţi o sărutare fierbinte pe gât. Ridică privirea spre partenerul ei de dans. Ar fi recunoscut privirea aceea şi dacă ar fi fost oarbă! Era pasiune! 
  
Se desprinse uşor: 
  
- Mi-e sete! 
  
- Să te întorci, auzi? 
  
La masă, prietena lui Marcel povestea cu alte două fete. Îi zâmbi din nou, amabilă. O, Doamne! Totuşi, ea se simţea bine! Ciuguli câte ceva de pe masă, surprinzător, făcându-i plăcere să simtă aromele pe cerul gurii. Uitase ce plăcut e să mănânci! Apăru Marcel, mustrând-o din priviri, cu toate că luă loc lângă prietena lui. Dora se ridică de la msaă şi se întoarse în sala de dans. Acum se simţea puternică! Dansă cu încă doi tineri, nu le reţinuse numele, bău chiar o cupă de şampanie, ea care nu consuma niciodată alcool şi savură fiecare melodie, aşa cum nu o mai făcuse demult. La următorul blues, se trezi trasă în braţele devoratoare ale lui Marcel. 
  
- Ce faci?Prietena ta e alături! 
  
O sărută. La început moale, apoi tot mai aprins. Îl îndepărtă uşor, dar el o trase spre el, neascultător. Nu avea să facă o scenă, pentru că părinţii ei nu meritau asta şi nici prietena lui n-o merita. Îi păru rău, însă, că nu mai putea dansa. Cum apărea în sala de dans, Marcel o acapara întru totul, încercând să depăşească barierele bunului simţ. Rămase aşadar, la masă. Prietena lui Marcel se aşeză lângă ea. 
  
- Am auzit că ai fost colegă de liceu cu Marcel. 
  
- Aşa e! 
  
- Sunteţi prieteni buni? 
  
Dora văzu în spatele privirii ei deznădejdea, cu toate că tânăra dădea dovadă de tărie de caracter. 
  
- Mai mult cunoştinţe, ştii cum e la liceu! Toţi se cunosc cu toţi! 
  
Zâmbetul amabil se încălzi. 
  
- Ştii, ne vom căsători anul ce vine! 
  
- Casă de piatră! 
  
- Ce povestiţi voi aici? 
  
Marcel, apărut din senin se aşeză între ele. Prietena lui începu să se desfăşoare, cu o veselie ce nu părea simulată. Dora, cu un zâmbet straniu agăţat în colţul gurii, îşi dădu seama că se simte ca un observator al unei alte dureri. O durere mai mare şi mai adâcă decât cea a singurătăţii. 
  
Bătu miezul nopţii! Artificii! Urale! Şampanie! Confeti! Marcel o căută pe Dora peste tot. Ardea să fie primul care o sărută în noul an. Disperare, acesta fu sentimentul care îl apucă negăsind-o. De pe terasa sălii de conferinţe, Dora îl vedea căutând-o şi pe prietena lui Căutându-l pe el. Se întoarse spre grupul ieşit în curte şi închină paharul către părinţii ei. Singurătatea poate fi uneori plăcută, atunci când nu doare! 
  
Referinţă Bibliografică:
REVELION / Mihaela Alexandra Raşcu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Raşcu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mihaela Alexandra Raşcu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!