CONFLUENŢE LITERARE

ISSN 2359-7593

AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

ARHIVĂ CLASAMENTE

CLASAMENTE
DE PROZĂ

RETROSPECTIVA
DE PROZĂ
A SĂPTĂMÂNII


Acasa > Poezie > Cantec >  



Medalion Marin Sorescu (29.02.1936-08.12.1996)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
M e d a l i o n  
Marin Sorescu  
(29.02.1936- 08.12.1996)  
 
O punte invizibilă  
(Plouă cu îngeri la răscruci)  
 
Serile îşi poartă luceferii pe umerii goi,  
timpul e însetat,  
bea sângele mieilor calzi.  
Zeii cântăresc flori şi femei rătăcite  
pe talere de argint,  
îşi întorc buzunarele pe dos  
în fiecare staţie de tramvai,  
au coborât simandicoşi şi ţicniţi:  
să fluiere în staţii  
săraci şi câini vagabonzi,  
parcă au pierdut ceva,  
parcă au găsit ceva!  
parcă ar fi venit la  
întâlnirea cu timpul  
sictirit de delirul mieilor;  
de când şi-a schimbat ora  
îşi caută secvenţial,  
ceasul deşteptător  
şi-n fiecare secundă  
scoate câte un banuţ  
pentru fiecare trecător,  
şi-l pune în celălalt buzunar  
liniştit şi.... un pic mai bogat,  
dar foarte,... foarte trist  
 
Între două tăceri  
(Fără explicaţii)  
 
Între două tăceri suntem păsări de foc,  
ocolim cerul în cercuri concentrice,  
comoara visurilor noastre așteaptă clipa  
dezvăluirilor sentimentale şi subiective,  
un ecou așteptat de către noi toţi  
trădează tăceri eroice şi nesemnate,  
şi le plantează în urechile fabricanților  
de cuvinte şi fapte la comandă.  
E vesel sau trist arlechinul din colţul străzii  
sau de la chioşcul cu ziare?  
Câinii latră în limbajul universal  
la stelele de pe frontispiciul hotelurilor  
şi de pe creasta zării, pe motiv că  
un nor gazos de radon filantrop  
îşi cheamă arhitecții adâncurilor  
să întoarcă pământul pe dos  
fără să aleagă oamenii de rang  
de oamenii fără de rang,  
dar să-i premieze pe unii  
cu o gură de aer curat  
şi o viață cu destin,  
iar altora să le închidă destinul  
fără motiv şi fără explicaţii.  
 
În locuri uitate de Dumnezeu  
 
În locuri blestemate, oameni blestemaţi îşi trăiesc ultimele clipe;  
Pe sub genele lor se petrec orori numai de ei ştiute,  
Medicul şi popa zilnic dau chefuri,  
Şi zbârnăie ca apucaţii după o Tarantella  
Printre leşuri şi oameni în agonie,  
Jupoaie tot ce se poate, de pe sărmanii samariteni,  
Oglinda ochilor lor e veşnic închisă în faţă durerii  
Şi fericirii pentru sosirea reginei reginelor:  
Moartea şleampătă, făţoasă spre distracţia nebunilor,  
şi cu gândurile inundate de ţicneli de epocă,…  
În locuri blestemate, oameni blestemaţi  
Se topesc şi se scurg în pământul mâlos ,  
fluorescent, mustind a nenorociri terestre,  
Ca un iad blând şi pământean  
Pregătit ca pentru vecie  
Unor spirite dăltuite în durere  
Şi facere de rău.  
Doamne, deschide-ţi braţele atotputernice,  
Dă-le aripi, găteşte-i ca pe nişte îngeri ai durerii  
Spre pildă celorlalţi, din celălalt iad pământean,  
Cel al îmbuibării şi neruşinării,  
Soldaţi ai mantrelor şi manierelor de stradă!  
 
Sărutările lor  
 
Se observă că a sosit primăvara,  
deşi ghioceii s-au stins dinaintea iernii!  
Viorile au înghiţit trupurile poeteselor,  
cântătoare şi neimitabile,  
ele dau anunţul orei de bal,  
şi cei ce-au uitat de dragoste  
trebuie să intre pe scenă  
aşa cum n-au mai fost demult:  
adică timizi şi îndrăgostiţi!  
Cine mai crede că va veni  
Gerul sau Zăpada,  
înfofoliţi în zile însorite şi lungi?  
Cântă despre iubire inimile poeţilor,  
tineri şi netineri, tinere şi netinere  
alungă cu un surâs înmugurit  
stihiile nopţii reci!  
Foiletoniştii şi-au făcut cumpărăturile  
direct de la tipografie,  
maldăre de bloc-notes  
vor sufoca birourile înţepenite!  
Fanfara oraşului şi-a început repetiţiile  
în grădina publică;  
peste tot câte un el şi o ea  
au câte ceva de zis,  
. . . . . . . . . . .  
de foarte foarte aproape,  
sărutările lor nu spun decât  
că a venit primăvara!  
 
Gelozie  
 
Câine şlefuit în licoarea minciunii,  
vulturi cu aripi de argint se reped  
în pulpele tale, chircite a-trebare,  
mormane de oase rotunjesc genunchiul  
întors în ţărână, în blestemele timpului,  
peste pietre şi vânăt acerb, pe coroană de os,  
cu lăcomie de gâde rupi aripi şi tremuri,  
sălbaticule june, eroare-n morminte,  
un câine va pieri din gheară de câine!  
 
Votul de poveste dintr-o urbe din povești  
*se întâmplă pe o planetă îndepărtată  
unde toţi deţinătorii de certificat de naştere,  
gândesc!*  
 
Acolo, fiecare urnă are formă de craniu  
şi poţi să îţi pui votul în ea,  
pe unde vrei,  
cum vrei,  
cum te taie capul,  
adevărată democraţie!  
Votează absolut oricine  
oricine care este un oarecine  
adică are patalama  
că foloseşte aerul urbei,  
adevărată democraţie!  
Ora de vot contează:  
în regnul celor cu certificat,  
se intră pe clanuri,  
aşa se intră la vot!  
Întâi clanul şoriceilor!  
Ei inspectează primii urna  
să nu aibă deja voturi în ea  
(de la repetiţii),  
când s-au făcut probe  
pentru stabilirea  
mărimii urnei!  
Urmează clanul veveriţelor  
care aduc alune pentru  
îmbunarea votanţilor,  
plus proteinele ce sunt necesare:  
lumea trebuie să fie sătulă  
şi veselă,  
să nu fie în stare de stres,  
ca să voteze corect!  
Urmează clanurile:  
maimuţelor, pisicuţelor …  
(Poezii de Marinela Preoteasa, PARALELISM VIZIONAR, Ed. CuArt 2012, volum dedicat poetului Marin Sorescu)  
Referinţă Bibliografică:
Medalion Marin Sorescu (29.02.1936-08.12.1996) / Marinela Preoteasa : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marinela Preoteasa : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marinela Preoteasa
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia prin postare directă a lucrărilor multor autori talentaţi din toate părţile lumii.

Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către administrația publicației. Răspunderea juridică asupra conținutului articolelor, inclusiv copyright-ul, aparține exclusiv autorului.

Sistemul de publicare fiind automat, administrația publicației nu este implicată în promovarea vreunui autor sau a scrierilor acestuia și nici în asumarea răspunderii editoriale sau de conținut. Dacă apar probleme de natură rasială, etnică sau copyright, vă rugăm să ni le semnalaţi pentru remediere prin ștergere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată.

Articolele care vor fi contestate justificat prin e-mail vor fi retrase de pe site, mergându-se până la eliminarea completă a autorului care a încălcat principiile de copyright sau de non-discriminare.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.



 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
CLASAMENTE
DE POEZIE

RETROSPECTIVA
DE POEZIE
A SĂPTĂMÂNII
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!