Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Cugetari > Mobil |   


Autor: Marina Glodici         Publicat în: Ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015        Toate Articolele Autorului

Marina GLODICI - DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Considerăm comunicarea ca fiind mijlocul de a relaţiona, socializa şi a ne exprima sentimentele ori opiniile în societate. Calitatea şi eficienţa comunicării sunt date de mai mulţi factori. Dintre aceştia aş aminti: capacitatea de exprimare şi de înţelegere a membrilor societăţii, buna credinţă, precum şi subiectele dezbătute.  
 
De cele mai multe ori, când se întâlnesc, oamenii abordează subiecte de discuţie multe şi variate în funcţie de preocupări, sentimente, grad de instrucţie, pasiuni, intenţii şi bunăvoinţa pe care o au. Aceste discuţii, de multe ori, pot contura caracterul cuiva, deoarece buna credinţă se poate “citi” imediat ce o persoană încearcă să lege o conversaţie. Discuţiile pot face bine sau rău, în funcţie de intenţia şi veridicitatea celor spuse.  
 
Mulţi dintre cetăţeni leagă destul de uşor o conversaţie, abordând subiecte din religie, ştiinţă, politică, multe vehiculate prin mass media. Cel mai des, se face politică, în general şi pe bună dreptate, nivelul de trai scăzut este unul dintre subiectele care aduce multă nemulţumire în rândurile populaţiei. Aşadar se vorbeşte vrute şi nevrute, în continuu există câte un subiect mai mult sau mai puţin de interes public. Şi sunt de părere că mass media ar trebui să îşi aleagă subiecte care să se încadreze legal şi cu adevărat în domeniul public şi de interes general, deoarece ar veni mai rapid schimbarea de care avem nevoie. Altminteri nu face niciun serviciu poporului, ci dimpotrivă, distrage atenţia de la lucrurile importante şi esenţiale.  
 
Am găsit foarte ciudat faptul că, deşi am avea atâtea lucruri serioase de vorbit, unii aleg să scormonească mereu în viaţa personală a altcuiva, ba din curiozitate, ba din intenţia de a scoate zvonuri şi a le răspândi. De ce? Pentru a distrage atenţia, de a strica imaginea cuiva, din invidie, răutate. Acestea se practicau şi pe vremea vechiului regim. Exită un proverb: “Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba”. Din păcate, o parte din societate s-a obişnuit în regimul trecut să dea informaţii despre semenii săi şi de orice fel, chiar dacă sunt intime ori de domeniul care nu interesează pe nimeni. Şi parcă sunt nişte mori stricate care macină mereu problemele altora, în ciuda faptului că ale lor rămân nerezolvate. Deşi se schimbă regimul ori religia, greu îşi mai schimbă omul mentalitatea! Aşadar, nu regimul este de vină, ci caracterul omului! Omul cultivat care are caracter, nu se pretează niciodată la atacuri la persoană, la minciuni, ci pledează întotdeauna decent, obiectiv şi cu bun simţ. Are subiecte de discuţie constructive în societate şi ştie să respecte şi să se oprească la limita maximă de a-şi exprima opiniile, ştie să-şi exercite dreptul de informaţie şi exprimare fără să încalce drepturile altora.  
 
Mi s-a întâmplat ca unele persoane să-mi pună câteva întrebări legate de viaţa personală. Le-am refuzat elegant, spunându-le că nu are rost să-şi încarce memoria cu amănunte care nu interesează pe nimeni, ci doar pe mine. După care au speculat că am ceva de ascuns. Nu neapărat, le-am răspuns, că aş avea ceva de care să-mi fie ruşine, dar consider că anumite informaţii trebuie să rămână numai la latitudinea lui Dumnezeu, deoarece oamenii nu au ce face cu ele, decât să-şi piardă timpul preţios în care ar putea să studieze ceva important care le-ar putea stimula viaţa. “Curiozitatea strică la frumuseţe”, era o zicală de pe vremea liceului, spusă mai în glumă, însă era un fel de avertisment copilăresc de a-ţi vedea de treaba ta. Anumite lucruri, în mod normal, e şi ruşinos să întrebi sau să fii întrebat! Acest comportament trădează lipsa de instrucţie şi un fel de abuz de drept, aş adăuga eu. Chiar dacă aceste lucruri ni se par mici, ele sunt extrem de dăunătoare, deoarece unii se folosesc de persoane mai puţin educate pentru a te pune în situaţie ingrată sau chiar la oprobriul public. Erau nişte versuri foarte frumoase care conturau resposabilitatea fiecăruia dintre noi când vorbim: „O, om!... Ce mari răspunderi ai, de tot ce faci pe lume! De tot ce spui prin scris sau grai, sau laşi prin pilda care-o dai. Căci ea mereu spre iad sau rai pe mulţi o să-i îndrume! … Ai spui o vorbă, vorba ta, mergând din gură-n gură, Va veseli sau va-ntrista, va curăţi sau va-ntina, rodind sămânţa pusă-n ea, de dragoste sau ură”. (Traian Dorz, poezia “O, om!”) Deci, iată cum îţi poţi face vizibile sentimentele! Chiar prin ce promovezi, prin ce faci, prin felul în care dezvolţi un subiect de discuţie.  
 
Putem avea o sumedenie de lucruri comune legate de cultură şi artă, ne putem consilia spiritual unii pe alţii dacă ştim să păstrăm obiectivitatea şi dreptul decizional al interlocutorului nostru. Biblia spune să vorbim între noi cu psalmi şi cântări de laudă şi duhovniceşti. Să discutăm lucruri care ne-ar stimula intelectul şi ne-ar înnoi simţămintele umane dintre noi. Şi asta indiferent de gradul de educaţie ori de vârstă şi dincolo de preconcepţiile noastre. Cui oare profită faptul că ne spionăm şi ne bănuim mereu unii pe alţii? De ce vrem să-i controlăm pe alţii? De ce, oare, suntem tentaţi să punem la îndoială mereu buna credinţă a celuilalt? De ce oare ne surprinde inteligenţa unora sau mereu îi privim cu superioritate pe semenii noştrii? De ce atâta competitivitate nedreaptă între noi? De ce? Pentru că îl excludem pe Dumnezeu şi ignorăm prezenţa lui din viaţa noastră. Există o zicală: “Dumnezeu toate le vede, toate le aude şi toate le scrie în cartea SA!”Da! Chiar dacă unii vorbesc fără responsabilitate aducând prejudicii grave la adresa cuiva sau fac vătămare de onoare. Dumnezeu îşi are ochii aţintiţi şi este întotdeauna alături de cei nedreptăţiţi.  
 
Ce frumos spune Bilbia că vorba noastră trebuie să fie “cu har şi dreasă cu sare”. Generoasă, plină de bunătate şi cumpănită fără două înţelesuri. Aşa cum se cuvine oamenilor serioşi şi credincioşi, aşa cum se ţin unii. Şi sunt, până la proba contrarie. Cei ce au viaţă din Dumnezeu, nu trăiesc “după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează în fiii neascultării”… după poftele firii pământeşti şi ale gândurilor proprii, ca şi “copii ai mâniei”. Ci ascultând şi împlinind legile şi poruncile lui Dumnezeu. Şi vorbesc din prisosul unei inimi sincere şi pline de empatie, căutând să spună despre vestea bună a Evangheliei (doar suntem creştini) tuturor celor din jurul lor. Din păcate, fiecare îşi face socotelile pentru el, “trage focul numai sub oala lui”, prin orice mijloace, chiar dacă e vorba să calce pe altul în picioare, fără principii şi respect. Da! Asta înseamnă să trăieşti după mersul spre iad a lumii acesteia care merge din rău în mai rău. E pesimist spus? NU! E realist!  
 
Procentul celor care se distrag de la procuncile lui Dumnezeu, excluzându-L din viaţa lor este în creştere. Şi asta sub o formă religioasă şi bine mascată. Şi totuşi, suntem chemaţi să vorbim cuvintele lui Dumnezeu! Da! Pentru că, vom fi chemaţi la judecată pentru orice vorbă nepotrivită pe care am spus-o. “Deci nu uita, fii credincios, cu grijă şi cu teamă! Să laşi în urmă luminos, Un grai, un gând, un drum frumos! Căci pentru toate ne-ndoios, Odată vei da seama” (Traian Dorz poezia “O, Om!”)  
----------------------------  
Marina GLODICI  
Cluj Napoca,  
4 februarie 2015  
 
Referinţă Bibliografică:
Marina GLODICI - DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE / Marina Glodici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marina Glodici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!