Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Manuscris > Cugetari > Mobil |   


Autor: Marina Glodici         Publicat în: Ediţia nr. 1311 din 03 august 2014        Toate Articolele Autorului

Marina GLODICI - DESPRE MOTIVUL FRECVENTĂRII BISERICII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nu de mult, am citit undeva o întâmplare din istoria Franţei. Se spune că, într-o duminică, regele Louis al XVI-lea a intrat în biserică şi a constatat cu stupoare că sala e goală. Contrariat, suveranul l-a întrebat pe episcopul Fenelon care era predicatorul curţii regale: „Unde este toată lumea? De ce nu este nimeni prezent la biserică în această duminică?” Predicatorul i-a spus următoarele: „Am anunţat în biserică faptul că Majestatea voastră nu va veni astăzi, pentru că am dorit să vedeţi cine vine la slujbă pentru a vă impresiona şi cine vine pentru a se închina cu adevărat”. Interesant ! Nu?!  
 
Studiind mai mult aspectul, mi-am permis să întreb pe mai mulţi cetăţeni ce îi determină să frecventeze sau să nu frecventeze bisericile. Răspunsurile au fost variate după cum suntem de diferiţi, dar acestea au fost doar filozofiile concentrate în pancarte. Spunea cineva că oamenii pot face fapte identice, dar cu motivaţii diferite. Unii au spus că merg la biserică pentru că aşa a fost educaţi şi că ar fi o tradiţie, alţii deoarece se delectează. O parte dintre ei mi-a mărtirisit că se duce de dragul părinţilor, sau al cuiva drag, pentru a face pe plac, ori să întâlnească sau să impresioneze pe cineva. O categorie, e adevărat mai mică ca proporţie, mi-a spus că biserica este Casa de rugăciune. Este Casa Domnului şi se duc în primul rând să se roage şi apoi să aibă părtăşie în Cuvântul lui Dumnezeu, să-L laude pe Dumnezeu. Aşadar, mergem la biserică, dar nu suntem animaţi toţi de acelaşi scop după cum nici nu suntem conduşi de acelaşi duh.  
 
Am purtat discuţii şi cu cei care nu frecventează nicio biserică, deşi unii au mai mers când erau mici, sau se duc rar. Motivele au fost cât se poate de diverse: dezamăgire de oameni, deinteres faţă de Dumnezeu, neglijenţă privind starea lor spirituală, iubirea de plăceri şi de bani, unii obligaţi de circumstanţe. Da! Sunt situaţii când unii nu sunt un exemplu de urmat cu toate că se proclamă a fi „uşă de biserică”, deoarece sunt mânaţi de ambiţii şi de dorinţe de înavuţire şi de orgolii. Păcat de ei! Vor da socoteală în faţa Marelui Judecător de sufletele care nu le-a lăsat să vină la mântuire prin faptul că au constituit pietre de poticnire. „Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici!” Filozoful grec Aristotel spunea că: „Cele mai multe dezbinări se ivesc în cetăţi din cauza ambiţiei.” Ne pot dezamăgii oamenii? Da! Dar Dumnezeu? Niciodată!  
 
Există o zicală în popor: „Cine cum trăieşte, aşa şi judecă”. Cine e superficial cu privire la relaţia cu Dumnezeu este tot aşa şi în relaţiile interumane şi crede că scopul şi interesele personale primează. E foarte adevărat că filozofii greci spuneau că orice faptă a omului ascunde în sine un interes egoist, dar atunci când ştii că te duci într-un loc care este dedicat întrutotul lui Dumnezeu, ar trebui să iai în serios acest lucru, deoarece Dumnezeu ne priveşte mai serios şi mai atent decât noi înşine. El este DOMN în adevăratul şi sacrul sens al cuvântului. Şi vede totul, ştie totul şi nimic nu îi este străin privind faptele şi gândurile noastre, deci nici motivaţiile de a merge la întâlnirea pe care trebuie să o avem cu El şi să stăm în mod special în faţa Lui. Deoarece adunarea se face in Numele Mântuitorului şi în biserică este prezent Domnul Isus Hristos, Regele Regilor şi Domnul Domnilor!  
 
Cineva compara biserica cu trupul unei armate care peste săptâmână este răsfirat în dispozitiv de luptă împotriva răului, iar duminica se adună pentru inspecţia trupelor, pentru rugăciune şi părtăşie. Şi aşa şi este. Cei care sunt dedicaţi Lui Dumnezeu fac parte din armata Domnului Isus Hristos care este Domnul Oştirilor cereşti, adică Comandantul Suprem al Armatei îngereşti. Aşadar, noi „ne luptăm lupta cea bună a credinţei”, „alergarea sfântă” ca să putem primi „premiul chemării cereşti”.  
 
Rămâne să ne întrebăm fiecare în sufletele noastre, care este relaţia noastră cu Dumnezeu, dacă o avem, dacă nu ar trebui să ne gândim serios la El şi să ne întoarcem în sânul bisericilor unde am putea creşte spiritual şi să avem puterea de stăruinţă în rugăciune pentru a avea forţă de a depăşi toate momentele grele din viaţă cu surâsul demn pe faţă a unui învingător prin Duhul Adevărului, care ne poate mângâia şi reda speranţa în vârtejul acesta de hărţuire spirituală din partea celor răi şi fără Dumnezeu în lume. Bunica îmi spunea că cine nu crede în Dumnezeu nu are nici legi şi nici caracter. Şi aşa este. Să ne ajute Dumnezeu să fim oameni autentici, sinceri şi plini de dragoste, să rămânem în simplitatea pe care o cere de la noi Dumnezeu, pentru a fi închinători adevăraţi în Duh şi în Adevăr. Şi să nu uităm, că „omul sfinţeşte locul” şi nu locul sfinţeşte omul!  
 
Marina GLODICI  
Cluj-Napoca  
30 iulie 2014  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Marina GLODICI - DESPRE MOTIVUL FRECVENTĂRII BISERICII / Marina Glodici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1311, Anul IV, 03 august 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marina Glodici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!