Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Actualitate > Mobil |   


Autor: Marin Voican Ghioroiu         Publicat în: Ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014        Toate Articolele Autorului

Marin VOICAN GHIOROIU - CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pe bolta cerului sunt stele,  
Ce ard cu vâlvătăii…  
Dar ascultându-i, dragii mei,  
Cântând „Romanţa dragostei”  
Au strălucire, sunt ca ele!  
Drumul lung al Romanţei...  
 
De la Ioana Radu, Maria Tănase, Felicia Filip, Florin Georgescu... la Tatiana Jacot (Chişinău, Republica Moldova)  
 
…Mi-era aşa un dor de prinţesa visurilor mele, TOAMNA, zâna darnică şi bună… fiindcă ori de câte ori mă opresc, seara târziu, în Dealul Viilor, îmi arunc privirea spre imensitatea cerului pe care atârnă sfinţite candelabre ce-şi trimit lumina binefăcătoare peste zona mirifică a ţinutului unde am văzut lumina zilei şi, în curiozitatea mea pe care nici la vârsta asta nu mi-o pot stăpâni, mă făce să căut cu înfrigurare „steaua cu noroc” despre care-mi spunea bunica Elena că se găseşte pe bolta cerească lângă „Luceafărul nemuritor” - frate de sânge cu o Regină frumoasă şi bună - ROMANŢA - care oferă daruri minunate tuturor iubitorilor de vers înaripat cuprins de dor neţărmurit pentru cei dragi şi muzică de suflet pentru inimă îndrăgostită..., iar ca să mă convingă că aş merita această atenţie din partea majestăţii Sale, i-am auzit vocea de aur cu care m-a întrebat.  
- Dragul meu, poet iubit, cum se face că doreşti a vorbi cu mine?!… Cred că era mult mai bine să te fi oprit la surioarele mele Primăvara şi Vara care ţi-ar fi umplut sufletul de fericire cu ciripitul păsărelelor, cu frumuseţea florilor multicolore, căldura zilelor şi a nopţilor în care ai fi fost cu adevărat răsfăţat.  
 
Priveam fascinat în jurul meu şi, drept vă mărturisesc, în următoarele secunde îmi dispăruse glasul că nu am reuşit să scot măcar un cuvânt... când Măria Sa văzându-mă într-o aşa încurcătură... m-a liniştit ca o mamă buna care-şi adoră fiul.  
- Ei, acum că te-ai oprit la mine, când tocmai îmi pun voalul ruginiu şi mă pregătesc de sindrofii şi nunţi, ca să nu-ţi mai amintesc despre cumnatul meu Vântu ce se cam umflă în pene şi a făcut înţelegere tacită cu frate-său Geru ca să-mi acopere legumele cu pulberea argintie a brumei, numai să-mi facă în necaz, ştrengarii: îmi aduc burniţe reci şi sunt atât de răutăcioşi că-mi alungă cântăreţii, iar tu care ţii neapărat să intri în castelul meu, mă faci să fiu încântată căci nu pot să te refuz şi îţi spun: BINE AI VENIT!  
 
Distinsa doamnă mi-a surâs cu graţie divină... asemrenea unui răsărit de soare, apoi mi-a făcut semn ca s-o urmez. Vrăjit de puterea ei de seducţie, găsind propunerea Măriei Sale, ca fiind excepţională, m-am avântat pe aleea castanilor* a căror frunză broda covor minunat peste pământul reavăn, iar când am călcat pe el am simţit în suflet o părere de rău… fiindcă la fel suntem şi noi sortiţi de Creator ca să ne contopim cu ţărna din care ne-a zămislit.  
 
Păşesc pe covorul roşu, trec pragul palatului - Teatrul „TONY BULANDRA” cu ale sale arcade în dantelării de crizanteme nemuritoare ce-mi aruncau zâmbete din gingaşele petale, şi poposesc în sala mare de spectacole, (împodobită cu gust şi înaltă măestrie) opera distinsului director şi regizor, d-ul Mihai Constantin Ranini.  
 
Sunt extaziat!... sunt pur şi simplu cucerit de aceste decoruri magnifice... Scena, o minunată grădină luxuriantă în care steblele de crizanteme fascinau ochiul avid al iubitorului de frumos, m-au făcut să iau aminte la cele câteva damigene ce-mi spuneau discret: „Mustul ghiurghiuliu s-a înăsprit şi-i bun cu o pastramă pregătită la flacăra molcomă a cărbunilor de prun, iar un lăutar vestit, mângâind vioara, îndemnă tot omul să petreacă: „Bun e mustul şi înţepă,/ E ca gura de fecioară... / N-aş mai bea un strop de apă-/ De m-ai picura cu ceară!”  
 
Ce pot să vă mai spun?... căci nu găsesc atâtea cuvinte de admiraţie pentru felul în care am fost primit (asemenea unui prinţ) aşteptat cu mare bucurie, şi poftit să păşeasc pe scările luminate (realizate din scândură de brad, proaspătă, care răspândea o aromă de răşină dumnezeiască). Când am simţit sub tălpi platforma succesului* privirea mi-a fost captatetă de un ecran panoramic. De undeva... din abisul unei lumi fantastice, se vedeau imagini de-o rară frumuseţe: flori superbe... pe care (fiindcă mintea omenească le poate plăsmui numai în vis), le-am admidat cu mare plăcere: crizanteme, trandafiri, crini regali, orhidee îşi deschideau petalele multicolore şi, răpite de adierea unui zefir rătăcit în zilele lui Octombrie (încă însorit) lăsau să se audă blânda armonie a „codrului bătut de gânduri” ce se tălăzuia pe o mare de doruri nostalgice... m-au făcut să simt fiorul toamnei. Regina mea iubită, ROMANŢA, fiică îndrăgită de tot românul, mereu tânără, seducătoare şi înfloritoare la cei 47 de ani... ne încântă cu zeci şi zeci de melodii, înnobilate atât de magistral de celebra cântăreaţă fără de egal - IOANA RADU.  
 
Am avut fericitul prilej să cunosc un fiu truditor al urbei dâmboviţene, nimeni altul decât genialul tenor, carismaticul, superbissimul tenor Florin Georgescu.., care-i mereu îndrăgostit de Romanţă şi-i plin de speranţă că armoniile muzicale ce-au pus stăpânire pe cetatea de scaun voivodal - Târgovişte, au să le dea iubitorilor de muzică bună… câteva seri de neuitat.  
 
Un alt fiu al plaiurilor dâmboviţene, care prin activitatea sa prodigioiasă a ţinut drapelul creaţiei corale la mare înălţime; dirijor celebru, compozitor prolific, distinsul maestru Voicu Enăchescu - Preşedintele juriului Festivalului Naţional de Creaţie şi Interpretare a Romanţei Româneşti, a avut o sarcină foarte grea să stabilească premiile..., fiindcă atât compozitorii cât şi interpreţii s-au dovedit a fi bine pregătiţi pentru un examen de prestigiu susţinut în faţa reginei ROMANŢA.  
 
Drept să vă spun, Regina, chiar dacă nu era lângă mine şi nu mă mai îndemna să-i văd lăzile de zestre în care a adunat atâta aur fin din Grădina Raiului Folcloric, o simţeam în cântecul interpreţilor, în compoziţiile condeierilor ale căror note vrăjite încântau publicul ascultător, fiindcă unduitoarele armonii ce se revărsau ca o binefacere peste o lume dornică de înnoire se datorau maestrului Dan Ardelean, dirijorul formaţiei „ROMANTICII”  
 
Sfinte, ce mi-a fost dat să văd!... Abia mă trezisem din starea de beatitudine când pe scena Teatrului Tony Bulandra, în acordurile fermecătoare care izvorau cu nestins dor şi patimă din struna prim-violonistului CORNEL PANŢIRU, am trăit o fantastică revelaţie: pe un ecran imens al memoriei o vedeam trecând prin grădina Crizantemei pe marea doamnă a cântecului popular, MARIA TĂNASE care era însoţită de buna ei prietenă - IOANA RADU ei, inegalabila cântăreaţă de romanţe.  
 
De la prima seară a Festivalului de Creaţie şi Interptretare, când voalul timpului a fost ridicat de maestrul Octavian Ursulescu şi artista Alexandra Velniciuc, poftind la rampă concurenţii spre a-şi încânta spectatorii şi (telspectatorii din ţară şi străinătate - la Gala de premiere), manifestarea cultural-artistică a fost un adevărat regal, iar mie ca scriitor îmi revine datoria să-i trec în revistă (spre a fi cunoscuţi de marele public) pe toţi interpreţii şi compozitorii de la Secţiunea Creaţie, artişti cu dragoste pentru pentru muzică şi vers căre, din inimă şi cu mult suflet, i-au dăruit buchete de nestemate spre a le aşeza în „Lada de zestre” ce se află în palatul regal al Reginei ROMANŢA.  
 
În fiecare an ROMANŢA a fost onorată de voci bune şi foarte bune, iar nivelul artistic a crescut văzând cu ochii, fiindcă la porţile Palatului* MUZICII au venit concurenţi de la vârste cuprinse între 16 ani până la seniori... ale căror tâmple au arginţii anilor ce au trecut peste ei, dar tot îndrăgostiţi au rămas de melodiile savuroase ale acestui cântec minunat al românului, în care au găsit forma cea mai aproape de sufletul lor să-şi exprime sentimentele de iubire, tristeţe, speranţă şi dorinţa de-a trăi fericiţi lângă cei dargi.  
 
Trofeul “Crizantema de Aur”: “Inimă” - la Secţiune „Compoziţie” a revenit compozitorului IONEL BRATU VOICESCU pentru melodia „Inimă” pe versuri de Ion Haimeş, romanţă interpretată de Liana Lungu care s-a acompaniat la pian, creind o atmosferă deosebită: voce puternică cu inflexiuni multiple, excelând în pasajele grave dar şi în pianisime, dând strălucire romanţei respective, care pe alocuri ne-a amintit şi de muzica uşoară, dar a fost apreciată de juriu şi elogiată de un public entuziast.  
 
La Secţiunea „CREAŢIE” spectatorii au avut prilejul să asulte o voce cultivată (de excepţie) a sopranei Rodica Anghelescu, câştigătoarea Premiului I la „CRIZANTEMA DE AUR” - Târgovişte 2012, care a cântat romanţa „TE VISEZ MEREU, TINEREŢE” - muzica şi versuri Marin Voican-Ghioroiu.  
 
Solista Ana Ghibea, fiică a municipiului Târgovişte, câştigătoarea Premiului Special la Festivalul „Rapsodii de toamnă” din Baia Mare a interpretat „Romanţa unei triste amintiri” - muzica Marcel Morărescu (născut pe meleaguri prahovene şi stabilit în oraşul voivodal - Târgovişte)  
 
Compozitorul Constantin Bardan, venit din Iaşul Moldovei lui Ştefan, ca de fiecare dată şi ne-a încânt, în mod plăcut, cu o romanţă seducătoare „Iubirea, floare de cais” - versuri Mariana Chirtoacăde, interpretată de o mai veche cunoştinţă, soplista - Claudia Mariana Filipescu, câştigătoarea Premiului Special la Festivalul de Romanţe „Roze pe Bega” - Timişoara 2014.  
 
„Se zămisleşte o nouă melodie” - compozitoarea Larisa Coropcean, care a şi cântat-o în grai dulce moldovenesc (de dincolo de Prut), versuri Zigmund Tauberg ne-a adus aminte de valsul lent ce însufleţeşte dansatorii, iar ascultătorii au răsplătit cu aplauze prestaţia ei.  
 
Compoziţia „Şi dacă” - Dumitru Buzoianu, versuri: Mihai Eminescu - cântată de Cristina Neacşu ne-a adus în suflet armonia inegalabilă a geniului eminescian printr-o voce sensibilă şi o interpretare din care se vedea că este o soprană cu studii seriaose de canto.  
 
Mircea Andreescu ne-a prezenatt romanţa „Dor de mamă”, versuri: Ion Costea a fost cântată de solista Gabriela Boţan, o mai veche cunoştinţă a târgoviştenilor, care a fost primită în patru ediţii anterioare la Crizantemei de Aur , a impus prin vocea cultivată o linie melodică foarte plăcută ascultătorilor, care n-au întârziat s-o ovaţioneze minute în şir.  
 
Şi cum nu se putea ca distinsa Doamnă TOAMNA să nu aibă un trubadur să-i cânte de dor şi inimă albastră, Marcel Iorga ne-a adus o frumoasă romanţă „Minunile toamnei” - versuri: George Popovici, cântată de o interpretă ce a-mpărţit scena cu vedete internaţionale precum CC Cath şi Paul McCartney, remadcabila soprană Doina Moroşanu, care a impresioinat prin verva încă tinerească şi graţia artistei complete.  
 
Trofeul „CRIZANTEMA DE AUR” a fost câştigat de concurenta din Republica Moldova (Chişinău) TATIANA DACOT, o solistă cu un ambitus muzical de excepţie, ţinută artistică de mare divă, iar interpretarea melodiilor ”Vioara” - muzica şi versurile Mia Braia şi „Inimă, de ec nu vrei să-mbătrâneşti” - muzica Nicolae Kirculescu, versurile Puiu Maximilian a făcut ca sala să izbucnească în urale prelungite şi aplauze...  
 
Premiul I a fost adjudecat d Doru Emannuil Pantazi din Constanţa, e un tânăr carismatic, cu o voce puternică, dar care nu a reuşit să dea melodiilor... dulceaţa romanţei pătimaşe: „Nu se poate” Muzica Henry Mălineanu, versurile Mircea Ionescu Quintus.  
 
La Premiul II am avut ocazia să ascult o mare doamnă, o interpretă cu har şi mult suflet, distinsa Raisa Bârnaz (din Orhei - Republica Moldova) care a impresionat atât prin interpretare, lăsând să picure nostalgic note nostalgice, fiindcă voicea domniei sale o situează printre cele mai autentice cântăreţe ale geniului „Romanţa sufletului”, iar melodiile „Amintiri” Mia Braia şi „Mi-e dor de-o seară cu romanţe” - muzica: Alexei Agachi, versuri: Galina Furdui, a dovedit încă odată că la noi peste Prut se face muzică de bună calitate şi, ca să-mi fie iertată părerea mea (depoaret de-a aduce critici competentului juriu) dar eu am văzut-o pe primul loc. Nu-i nimic, o aşteptăm şi la anul...  
 
Iată că pe locul III am avut una din cele mai plăcute surprize, prin prezenţa unui vechi cântăreţ, cu vechi state pe scena teatrelor lirice, un moldovean verde la suflet, cu o voce caldă şi o interpretare de zile mari, domnul Aurel Niamţu din Iaşii lui Vodă Ştefan a cules (bine meritate) aplauze la scenă deschisă, fiindcă a dovedit cu prisosinţă că Romanţa se cântă cu suflet pentru inimile şi sufletele spectatorilor.  
 
Aşa cum ne-au obişnuit în toţi anii când la Târgovişte se cântă ROMANŢA..., cei doi corifei ai muzicii de operă dar şi interpreţi de geniu ai romanţei, au impresionat şi de această dată cu un recitalul extraordinar: soprana Felicia Filip şi tenorul Florin Georgescu. Aceştia au îmbrăţişat romanţe şi canţonete într-un duet sensibil şi frumos regizat, culegând ropote de aplauze cu rechemări la rampă. Cine zicea că recitalurile de romanţă nu mai au succes la Târgovişte şi că festivalul trebuie „modernizat” ar trebui să vadă astfel de recitaluri ale unor mari artişti care şi-au inclus romanţa în repertoriu.  
 
Un alt recital sensibil şi foarte apreciat a fost cel al câştigătorului Trofeului “Crizantema de Aur” 2013 - Alexandru Chiriac din Constanţa.  
 
Am ascultat cu mare plăcere pe mai vechile cunoştinţe ale genului muzicii uşoare: Stela Enache, Alexandru Jula (care a avut şi lansare de carte „Ultimul romantic” de Oana Georgescu), Marina Voica, italianul Francesco Napoli şi finalistul de la Vocea României, artistul-cantor Adrian Nour, toţi au fost la înălţime, iar sala i-a răsplătit cu aplauze şi rechemări la scenă.  
 
Pot să-i aduc elogii la scenă deschisă frumoasei sopranIe din Republica Moldova - Silvia Goncear care, în semn de profund omagiu, a cântat MELODIA „UN DOR NESTINS” A regretatului compozitor de geniu, Titel Popovici (fost inima şi sufletul „Crizantemei de Aur” mulţi ani, omul de înaltă omenie ce şi-a pus amprenta ca o pecete domnească pe romanţa enmuritoare, care-i atât ed apreciată şi iubită aici la Târgovişte.  
 
Şi cum totul în muzică are un sfârşit, când Regina R O M A N Ţ A şi-a lăsat cortina, invitându-mă să vin şi în anii viitori, am văzut-o, de acolo de sus, pe cea care zâmbea prietenos, ilustra marea Doamnă, IOANA RADU, şi i-am sorbit cuvintele care şopteau atât de dulce: „Gingaşul meu AMOR, tu ai venit când te-am chemat, Dar te rog, mai am un singur sfat: Îţi spun cu patimă şi dor, Iubitul meu AMOR! Mai stai şi nu pleca!… Rămâi lângă REGINA ta, O… CRIZANTEMĂ-nfloritoare, Gingaşă şi seducătoare, ROMANŢA mea nemuritoare! Veniţi! în „Palatul vieţii mele” cu flori multe, crizanteme... Eu sunt TOAMNA fermecătoare, care vă aduc ROMANŢA nemuritoare”.  
 
Aşa am reuşit să mă plimb prin saloanele luxuriante, cu o lumea mirifică, să trăiesc câteva zile în palatul vrăjit al Toamnei, unde Romanţa a fost la înălţime.  
 
Marin VOICAN GHIOROIU  
Târgovişte – Bucureşti  
23 octombrie 2014  
 
Referinţă Bibliografică:
Marin VOICAN GHIOROIU - CRIZANTEMA DE AUR 2014 – TÂRGOVIŞTE – MI-E ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNA! / Marin Voican Ghioroiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Voican Ghioroiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!