Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Marin Mihalache         Publicat în: Ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016        Toate Articolele Autorului

LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL BABEL SI GLOSSOLALIA
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Filozofia secolului al XX-lea a fost in buna parte dominata de studiul si analiza logica si lingvistica. Desi a imbracat mai multe forme, preocuparea de baza a celor mai luminate minti, mai ales cele din domeniul academic, a fost disecarea si analiza cuvintelor, a conceptelor si a sintaxei gramaticale ca baza a realitatii. S-au consumat tone de aur cenusiu de cel mai rafinat karat, s-au scris hectare de biblioteci de carti si tratate, ajungandu-se la concluzia ca numai conceptele si expresiile care pot fi verificate empiric sant reale si fac sens. Toata gandirea metafizica decadenta trebuie deci ingropata in mormintele fara de cruce ale istoriei profane. Filozofia, stiinta si literatura trebuie sa se opreasca la hotarul realitatii imanente si empirice. Orice incercare demiurgica de extrapolare a frontierelor lumii vizibile risca sa ne duca la ratacire, la vis si iluzie pe taramul nedeslusit al neverosimilului. In epistemologie si logica nu este prea mult loc si pentru realitatea sacra. In lumea unde ne gasim formata din materie, spatiu, timp, cauzalitate nu poate exista nimic mistic ori divin. Totul poate fi explicabil si verificat prin ratiune, logica, experiment. Ceea ce lamureste totul este doar analiza logica si lingvistica, numai prin aceasta se poate ajunge la un sens si la adevarul obiectiv. Astfel, floarea intelectualitatii din toate domeniile stiintifice, literare, sociologice, antropologice, etc. si-a petrecut secolul al XX-lea la catedrele academice despicand in patru fuiorul expresiei lingvistice. 
  
La inceput de secol XX, cam in acelasi timp in care elita intelectuala si academica de la anvonul catedralelor laice ale lumii civilizate incepea sa puna piatra de capatai a filozofiei si analizei logice si lingvistice cu scopul nemarturisit, dar transparent, de a demonstra ca toate creatiile literaturii religioase si ale filozofiei metafizice nu sant decat aberatii ale gandirii, intr-un grajd de vite parasit si apoi intr-o magazie de unde se vindeau cosciuge la 312 Azusa Street intr-o zona in ruina a orasului Los Angeles un pastor caruia din cauza conditiei sale sociale i se ingaduise doar sa asculte de pe coridor, nu in clasa, timp de sase saptamani lectiile la un colegiu biblic pentru a putea fi hirotonit, a inceput sa predice botezul cu Sfantul Duh la un grup restrans de credinciosi protestanti. Din cei prezenti la predica unii au inceput sa vorbeasca necontrolat in limbi necunoscute (glossolalia). In cateva luni grajdul parasit a devenit spatiu sacru, lacas de rugaciune, atragand multimea de orice rasa si conditie sociala, analfabeti si oameni cunoscatori de carte, toti fascinati sa asculte, sa vada si sa traiasca experienta vorbirii in limbi necunoscute, sa-si vada bolnavii vindecati. Pentru cei care credeau si pentru cei de confesiune religiasa penticostala acele limbi erau limbi divine precum limbile de foc asezate peste cei prezenti la Pogorarea Duhului Sfant cu vreo doua mii de ani in urma. 
  
In acele zile, de inceput al secolului al XX-lea se nastea astfel miscarea religoasa devenita apoi Biserica Penticostala, pentru multi se inaugura noul eon al venirii in lume a celei de-a treia persoane a Sfintei Treimi, Sfantul Duh. Dumnezeu se manifestase mai intai prin Tatal, apoi prin Fiul si acum venise timpul ca Sfantul Duh sa continue lucrarea de mantuire a lumii. Credem ori nu credem, nu este locul sa facem aici prozelitism ori sa descoperim adevarul, dar daca adunam credinciosii care se considera „penticostali” si „carismatici”, si daca statisticile sant corecte, numarul acestora in lume este acum de o jumatate de miliard, si numarul este in contiuna crestere. Toti acesti „carismatici” si „nascuti din nou” pretind ca traiesc in prezenta Sfantului Duh, si ca imparatia lui Dumnezeu este deja prezenta in mijlocul lor. Pretind ca au primit darul vorbirii in limbi dumnezeisti, fiindca limba omeneasca vernaculara ori cea stiintifica nu pot sa exprime si sa articuleze acea realitate spirituala de dincolo de cuvinte, de dincolo de analizele lingvistice si logice de care se ocupa si preocupa atat elita intelectuala. 
  
De la cativa „penticostali” acum o suta de ani, intr-un grajd de vite parasit si apoi intr-o magazie de unde se vindeau cosciuge la 312 Azusa Street intr-o zona in ruini a orasului Los Angeles, la o jumatate de miliard in zilele de acum, o astfel sporire in numar ar putea constitui statistic o probabilitate care, daca nu altceva, macar ar fi trebuit sa fi dat de gandit, sa sugereze ca ar putea fi loc in lumea aceasta, cel putin in mintile la o jumatate de miliard, si de un limbaj „mistic”, transcedental, care sa reveleze ceea ce ar putea exista dincolo de hotarul realitatii imanente si al analizei lingvistice. 
  
Studiile fenomenului vorbirii in limbi, cate s-au facut totusi, au ajuns la concluzii radical diferite. Unii caracterizeza vorbirea in limbi ca „faţade lingvistice”, non-sens, simptome patologice, manifestare esoterica, etc. Altii considera vorbirea in limbi drept limbaj profetic, ingeresc, revelatie, dar spiritual, miracol. Filozofii si oamenii de stiinta in general se incred prea mult in judecatile lor logice, rationale, de valoare. Multi credinciosi cu propensitate mai sensibila si mistica se incred poate prea mult in capacitatea lor perceptiva, in veracitatea realitatii dobandita prin simturi. Este necesar poate sa existe o balanţa intre functiile psihologice ale perceptiei, ale reprezentarii si ale judecatii de valoare. 
  
Cel mai intelepte raman totusi invataturile Sfantului Pavel despre darul limbilor si al prorociei. Cuvintele sale sant intradevar „litera de evanghelie”: „Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi. În adevăr, cine vorbeşte în altă limbă nu vorbeşte oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înţelege şi, cu duhul, el spune taine. Cine proroceşte, dimpotrivă, vorbeşte oamenilor spre zidire, sfătuire şi mângâiere. Cine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine însuşi, dar cine proroceşte zideşte sufleteşte Biserica. Aş dori ca toţi să vorbiţi în alte limbi, dar mai ales să prorociţi. Cine proroceşte este mai mare decât cine vorbeşte în alte limbi, afară numai dacă tălmăceşte aceste limbi, pentru ca să capete Biserica zidire sufletească. În adevăr, fraţilor, de ce folos v-aş fi eu dacă aş veni la voi vorbind în alte limbi şi dacă cuvântul meu nu v-ar aduce nici descoperire, nici cunoştinţă, nici prorocie, nici învăţătură? Chiar şi lucrurile neînsufleţite, care dau un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă nu dau sunete desluşite, cine va cunoaşte ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta? Şi dacă trâmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă? Tot aşa şi voi, dacă nu rostiţi cu limba o vorbă înţeleasă, cum se va pricepe ce spuneţi? Atunci parcă aţi vorbi în vânt. Sunt multe feluri de limbi în lume, totuşi niciuna din ele nu este fără sunete înţelese. Dar, dacă nu cunosc înţelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbeşte, şi cel ce vorbeşte va fi un străin pentru mine. Tot aşa şi voi, fiindcă râvniţi după daruri duhovniceşti, să căutaţi să le aveţi din belşug, în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii. De aceea, cine vorbeşte în altă limbă să se roage să aibă şi darul s-o tălmăcească. Fiindcă, dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod. Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea. Altminteri, dacă aduci mulţumiri cu duhul, cum va răspunde „Amin” la mulţumirile pe care le aduci tu, cel lipsit de daruri, când el nu ştie ce spui? Negreşit, tu mulţumeşti lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămâne zidit sufleteşte. Mulţumesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decât voi toţi. Dar în biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înţelese, ca să învăţ şi pe alţii, decât să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. Fraţilor, nu fiţi copii la minte, ci, la răutate, fiţi prunci, iar la minte, fiţi oameni mari.” (1 Cor. 14: 1-20) 
  
Biserica Ortodoxa sarbatoreste Pogorarea Sfantului Duh la cincizeci de zile de la Sarbatoarea Pastelui, a Invierii lui Iisus si la zece zile dupa Inaltarea Sa la ceruri, urmand si traditia Vechiului Testament unde cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai. 
  
Daca Dumnezeu a amestecat si incurcat candva limbile neamurilor care din mandrie demonica planuiau sa ridice turnul Babel pana la cer, la Pogorarea Sfantului Duh "din cer, fãrã de veste, s-a fãcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toatã casa unde şedeau ei. Şi li s-au arãtat, împãrţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început sã vorbeascã în alte limbi, precum le dãdea lor Duhul a grãi.” (Fapte 2, 1-4) 
  
„Nolens volens”, paradigma credintei crestine trece in aceasta perioada a istoriei printr-o profunda transformare teologica si anume prezenta din ce in ce mai reala si vie a Sfantului Duh in viata celor care cred, emergenţa in lume a eonului spiritual. 
  
Referinţă Bibliografică:
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL BABEL SI GLOSSOLALIA / Marin Mihalache : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1992, Anul VI, 14 iunie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Mihalache
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!