Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poeme > Emotie > Mobil |   


Autor: Marin Bunget         Publicat în: Ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016        Toate Articolele Autorului

E ziua ta, femeie...

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
timpul tău şterge lacrimi de prunci  
cu balsamul iubirii de mamă  
ferecat in tăcerea din stânci  
timpul tău cu iubire ne cheamă  
 
Tu, femeie...  
 
Plăpândă fiinţă, gingaşă, dar şi dură.  
Umil rătăcitor, capriciilor din vreme,  
Tu ai ştiut să judeci cu-o măsură,  
Sfidând durerea... fără a te teme.  
 
Cu urma ta, ai mângâiat pământul,  
Crescând vlăstarul timpului ce vine.  
Şi n-ai uitat... a-ţi ţine legământul,  
Iubindu-ne pe toţi, uitându-te pe tine.  
 
Pe fruntea ta se oglindeşte cerul.  
Seninul lui, pălind din măreţie.  
Sălăşluiesti în tine... efemerul,  
În drumul lui nescris, spre veşnicie.  
 
E ziua ta femeie...  
 
E doar o zi... o zi prea mică poate  
Să prindă-n ea întreaga-ţi măreţie  
De fiică, soră, mamă şi soţie  
Şi să cuprindă gândurile-mi toate.  
 
E doar o zi... ce n-ar putea să deie  
A firului de viaţă-nsemnătate,  
Ce l-ai crescut cu dorurile toate  
Să-ţi împlinească rostul de femeie.  
 
E doar o zi... cum toate-ţi sunt în fire  
Cu zâmbet blând de mamă grijulie,  
Cu farmecul şi girul de soţie,  
Să-ţi împlinească rostul de iubire.  
 
E doar o zi... în care se cuvine  
Să ne plecăm în faţa nemuririi,  
În faţa inocenţei şi iubirii,  
S-avem privirea cântec pentru tine.  
 
E doar o zi... să-ţi pună-n ochi scânteie,  
Să-ţi dăm un strop din dragoste-napoi,  
Măcar o zi să te iubim şi noi...  
E doar o zi... e ziua ta femeie!  
 
Mă plec în faţa ta, minune pământeană…  
 
Mă plec în faţa ta, făptură minunată,  
Simbol al vieţii şi dragostei eterne.  
Eşti fiică, soră şi mamă devotată,  
În umbra vremii ce peste tine cerne.  
 
Un trandafir, ca semn de preţuire,  
Şi-alăturea o lacrimă din ochii mei.  
O lacrimă de dor, de pace şi iubire,  
Să-ţi umezeşti sărutul pentru pruncii tăi.  
 
Mă plec în faţa ta, făptură minunată,  
Simbol al vieţii şi dragostei eterne.  
Eşti fiică, soră şi mamă devotată,  
În umbra vremii ce peste tine cerne. cerne.  
 
Eşti tu...  
 
Te ştiu din gânduri,  
Din vise,  
Din doruri şi durere.  
Din tot ce-am vrut  
Să am –Iubire, mângâiere.  
Tu eşti petalăŞi floare,  
Balsam de suflet eşti.  
Tu eşti cărareaCe duce  
Spre lumea de poveşti.  
Tu eşti iubirea,  
Şi dorul  
Ce sufletul alină.  
Eşti mângâierea  
Dulce,  
Eşti rază, eşti lumină.  
 
Ascultă-mă femeie…  
 
Eu n-am să-ţi spun că te iubesc,  
E prea banal şi prea firesc,  
Dar am să-ţi pun un câmp cu flori,  
Iar la sărut îi pun fiori.  
 
În fiecare zi o floare  
Ţi-o voi aduce la picioare.  
Voi sta de veghe nopţi întregi  
Şi-ai să-ntelegi...  
 
Eu n-am să spun că te ador,  
Dar visu’-am să ţi-l fac uşor,  
Pe braţe-am să te port la cină,  
Te-oi duce seara în gradină,  
 
Pe mân-am să te culc în noapte  
Şi vorbe dulci ţi-oi spune-n şoapte,  
Ţi-oi umple casa de copii  
Şi tu vei ştii...  
 
Eu n-am să-ţi spun nici vorbe mari  
Precum vestiţii cărturari.  
Dar când vom fi pe-acelaşi drum,  
Întotdeauna... ca şi-acum,  
 
Vor trece zile rând pe rând  
Şi-om împărţii acelaşi gând  
Şi-o curte plină de nepoţi,  
Ai să socoţi...  
 
Şi tu, femeie, tu...  
 
Am cunoscut iubirea de-a lungul unei vieţi  
Pot azi să spun cuvinte, pe care doar poeţi  
Scormonitori de visuri, le mai aşează-n rânduri,  
Dar nefiind trăite rămân doar simple gânduri.  
 
Iubirea... mi-a fos mamă, şi soră, şi soţie,  
Iubirea mi-a fost fiică şi dor... ori bucurie.  
Din ochii blânzi, priviri, pe mine-au rătăcit  
Şi piatră să fii fost şi te simţeai iubit.  
 
Iar când, firesc, durerea m-a căutat, atunci  
Eu lacrima mi-am şters cu zâmbete de prunci.  
Iubirii i-am fost rob, dar viaţa mi-a fost plină  
Şi tu, femeie, tu... tu porţi întreaga vină.  
 
Mai întreabă femeia...  
 
Dac’-ai ştii să citeşti  
Peste urme de timp...  
Calea vieţii nescrisă de legi,  
Peste care şi tu  
Ai lăsat destul rău,  
Poate atunci ai putea să-nţelegi;  
Cum atâtea căderi  
S-au săltat din noroi  
Printre lacrimi pierdute-n şiroaie,  
Cum atâţia părinţi  
Şi atâţia copii...  
Au pierit, fără rost, prin războaie.  
De-ai putea să citeşti  
Printre umbre de vieţi,  
Prin tăcerea luminii... atunci  
Ai putea să-nţelegi,  
Cum atâtea dureri  
Se transformă-n iubire de prunci.  
Dacă n-ai înţeles,  
Cu aceste dureri...  
Cum de lumii-i mai arde scânteia,  
Firul ei nu s-a rupt,  
Viaţa curge mereu  
Peste acelaşi trecut... ? mai întreabă femeia.  
 
Tu, femeie…  
 
Între lumi, temelia, este fir de iubire...  
Pământul, ce muguru’-l scoate-n gradină,  
Ca un leagăn de vieţi... nedorit de pieire.  
Un miracol divin, dătător de lumină.  
 
Steaua vechilor magi spre-ale lumii destine.  
Nesfârşitei poveri... purtător peste vreme,  
Visuri lungi ai crescut în tăcutul din tine,  
Vii dovezi, că iubirea... de nimic nu se teme.  
 
Peste timp, doar lumina mai arde nestinsă.  
Au greşit, în prezicerea lumii, profeţii.  
Ai căzut, te-ai săltat, şi mereu neînvinsă,  
Tu, femeie... eşti râu... din izvoarele vieţii.  
Referinţă Bibliografică:
E ziua ta, femeie... / Marin Bunget : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marin Bunget
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!