Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Versuri > Frumusete > Mobil |   


Autor: Mariana Stoica         Publicat în: Ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Mariana STOICA - FLORILE GÂNDULUI (POEME)1

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
FEMEIA  
 
Două gânduri împletite rătăcesc în noapte  
Prin unghere amorţite şi tainice şoapte.  
Pe obrazul diafan şi umbrit de lună  
Pleoapa cade obosită, pe-un acord de strună.  
 
Şi în simfonia-i mută, genele se zbat  
Fâlfâiri de rândunele...ce urcă...şi cad,  
Strivind vălul de argint-curcubeu de lacrimi  
Stârnind roiuri contradicţii,pasiuni şi patimi.  
 
Transparenţa unei mâini cu mângâieri uşoare  
Atinge macul buzelor, suspinul să-l omoare.  
Când sideful frunţii reci se sprijină pe stele  
Sufletul se prăbuşeşte în dorurile grele.  
 
Fiinţa care-i evantai de frămăntări...mărunte  
Ziua-i clinchet, veselie...noaptea aripi frânte.  
Ştie visul tuturor, dureri ce le-ocroteşte  
Dar ştie oare cineva ce simte, ce–şi doreşte?  
 
Atât de dulce, delicată şi totuşi un mic UNIVERS  
Cu un surăs scăldat in soare şi-un nume simplu-atât de şters.  
Este-o enigmă-n valul lumii iar pentru viaţă este CHEIA.  
Este TOTUL...sau ... NIMIC...  
E...EXISTENŢA  
E...FEMEIA!  
 
FĂRĂ COMPARAŢIE  
(dedicaţie pentru MAMA)  
 
Pe umerii tăi se sprijină cerul şi pământul,  
Pe buzele tale înfloreşte tainic cuvântul;  
Cuvânt de-alinare de drag şi iubire  
Ce-ţi întregeşte făptura sfânta menire;  
 
Menirea de-a da viaţă din viaţă  
Puterea de-a fi mereu faţă-n faţă  
Cu sacrificiul, grija zbuciumul, răbdarea,  
Cu munca, cu” lupta cu munţii cu marea”.  
 
Dârzenia, puterea îţi sunt alături  
Pentru copii obstacole-nlături.  
Eşti strop de lumină din raza de soare,  
Eşti lacrima caldă ce cade şi doare.  
 
Eşti frunza bătută de ploi şi de vânt,  
Eşti firul de iarbă plăpând din pământ.  
Eşti bobul de grâu ce naşte pâine,  
Eşti IERI, eşti AZI şi mereu eşti un MÂINE,  
 
Eşti în tot şi-n toate peste tot eşti TU  
Eşti mereu DA, POATE şi mai rar NU.  
Toate-acestea-ntrupează fiinţa cea mai de seamă  
Ce n-are comparaţie cu nimeni şi nimic;  
EŞTI UNICA, Pentru că  
EŞTI MAMĂ!  
 
DE TREI ORI  
 
Femeie, întinde spre cer o mână  
Să-ţi picure-n palmă lacrimi de lună.  
Rodia obrazului s-o-mbujoreze vântul,  
Macul buzelor să-l aline cuvântul.  
 
Soţie te du şi pâinea frământă  
Urmează-ţi destinul cu aripa frântă.  
Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea,  
Asta ţi-e viaţa, asta menirea.  
 
Mamă în pumni cuprinde pământul  
Cu truda, răbdarea, durerea şi gândul.  
Cum picură roua în zori, dimineaţa,  
Aşa începi lumea, când naşti viaţa.  
 
Femeie, mamă, soţie,  
Numele tău veşnic să fie  
Scris cu pulbere de stele pe cer.  
Puterea ta e un mister.  
 
MÂINILE MAMEI  
 
Calde şi catifelate, făptura-ţi mângâie cu dor,  
Iar dragoste-i nemărginită e mai presus de nori.  
Dulcea fluturare-a degetelor subţiri şi uşoare,  
Preschimbă tristeţea din suflet în zi de sărbătoare.  
 
Grăbite-mpletesc în valul gingaş al vieţii,  
Firele de mătase-ale sacrificiului cu ale tinereţii.  
Ţes în nopţile-albastre, ceasuri de veghe târzii,  
Alungă fantasmele negre din vise şi ochi de copii.  
 
Aceste minuni...n-au seamăn în Univers,  
Deşi sunt simple cuvinte, brodate într-un singur vers.  
Sunt aburii înmiresmaţi ce se ridică din pâini,  
Sunt... ETERNITATEA,  
Sunt ...ale MAMEI MÂINI.  
 
EU  
 
M-am născut în surâsul unei dimineţi de mai  
Cu primăvara-n pleoape, în tânguiri de nai,  
Cu mângâieri de flori, parfum de viorele,  
Zâmbet de liliac, stoluri de rândunele.  
 
Eu sunt o răsuflare din oftatul vieţii,  
Un firicel de iarbă sub roua dimineţii;  
Un simplu cântareţ de vorbe, de cuvinte,  
Pentru cel ce-aude şi vrea să ia aminte.  
 
Să stea şi să asculte poemul unui gând  
Să râdă sau să plângă...ce simte, rând pe rând;  
Ca sufletul să-i fie cuprins de bucurie  
Şi inima să-i ardă de o dorinţă vie.  
 
Dorinţa de o rază aurită-n stele  
Dorinţa de-a uita lacrimile grele.  
Dorinţa de a face ochii să-nflorească  
Dorinţa de fior să îmbobocească.  
 
În surâsul zorilor de mai, eu m-am născut  
Şi-n călătoria mea mult timp am tăcut.  
Dar în amurgul unei seri calde, senine,  
O blândă scânteiere m-a-nvăluit pe mine.  
 
Aripi mi-au crescut în suflet şi în minte,  
(Mă-mpiedică mereu de-atunci ,să fiu cuminte.)  
Şi printre cuvinte voi alerga mereu  
Asta mi-e menirea, ăsta-i rostul meu.  
 
PLÂNG!?  
 
Plâng viorile-n surdină  
Sub un cer cu lună plină;  
Sunete tânguitoare  
Plutesc tainice, uşoare.  
 
Plâng pianele în noapte  
Cu suspine şi cu şoapte,  
Cu lacrimi, note amare  
Scânteind noaptea în floare.  
 
Plâng chitarele sub stele  
În acorduri mititele;  
Triste, line tot mai stinse  
De umbrele nopţii ninse.  
 
Plâng şi zorii dimineţii  
Strecuraţi în geana ceţii.  
Toate-şi plâng durerea lor  
Eu? povestea tuturor.  
 
MIRACOLUL MUZICII  
 
Pe strunele-nvechite ale unei viori, coboară  
Mâna ce pictează în cântec dulcea primăvară.  
Şi-n sunete vrăjite, sufletul spre cer se-nalţă  
În acordul simfoniei, viaţa însăşi se descalţă.  
 
Prăbuşită în genunchi, de atâta frumuseţe,  
Inima îi lăcrimează de dor şi de tinereţe.  
Înfloreşte trandafirul pe obrajii ofiliţi  
Roua picură în perle din ochi trişti şi chinuiţi.  
 
Muzica înălţătoare sentimente noi trezeşte  
Viaţa cu un suflu tânăr şi mai tare izbucneşte.  
Sufletul veşnic închis, în trupuri bătrâne,  
Rupe lanţurile, iese, rătăcind prin lume.  
 
MONOLOG  
 
Cântecul vesel sau trist al versurilor mele  
Pătrunde-va vreodată-n inimi reci şi grele?  
Acordul lui se pierde treptat într-un ecou  
Murmurând etern „un vechi” sau „poate nou”.  
 
Din ochi voi smulge perle sau tăciuni  
Ce-or picura alene pe lira-acestei lumi?  
Care-mi vor da de-acum sau cu restanţă  
Atenţie, surâs sau ... nicio importanţă  
 
Dar nu-i nimic, răspunsul nu contează  
Ci tremurul fiorului pe care îl crează.  
Cu freamăt ritmic, slab sau cu violenţă  
Stârpind durerea lumii ca pe-o excrescenţă.  
 
FRĂMÂNTĂRI DE SUFLET  
 
Din negura mănunchiului de gânduri  
Cad spice crude de-ndoieli în rânduri,  
Purtate melancolic în tristă legănare  
Credinţa-n adevăr s-o mişte, s-o doboare.  
 
Când inima percepe aura speranţei  
Apar şi frământări din cupa discrepanţei.  
Când ochiul pleoapa-şi lasă peste frânturi reale  
Auzul se apleacă spre şoapte verzi, banale.  
 
Şoapte otrăvite de sensuri răspicate  
Ce lasă-n poarta vieţii, clipe reci, uscate.  
Baloane de cuvinte anoste, incitante  
Ce se imprimă-n suflet fierbinţi şi iritante.  
 
Slove care-ţi surpă liniştea din sânge  
Stârnindu-ţi brusc fiinţa-ndemnându-te a plânge.  
Fără să stai să judeci minciună-i, adevăr?  
Guşti cu poftă mare din rumenitul măr.  
 
Ce minţile îţi fură şi inima-mpietresc  
Gând de răzbunare cu setea... se-mpletesc.  
Contorsionate-s buzele şi gura  
Şi-n splendoarea-i fastă triumfătoare-i URA.  
 
URA – ce zguduie lumea-n lung şi-n lat...  
După ea rămâne un simplu:  
Ce păcat!  
-------------------------------------  
Mariana STOICA  
31 decembrie 2015  
Sibiu  
Referinţă Bibliografică:
Mariana STOICA - FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 / Mariana Stoica : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1826, Anul V, 31 decembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Stoica
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!