Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   



Primăvara din noi!
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Târziu în seara singurătăţii mele, încerc să pictez cu ochii minţii un frumos tablou în sufletul tău, sau măcar încerc să pictez aproape în linişte, mici cărări spre inima ta.  
Eu, cu puţinele resurse care mi-au mai rămas mă prind în acest joc, şi-i ating abia simţit tăcerea încercând cu toată forţa sufletului meu să regăsesc în ceilalţi emoţia unui nou început, căci aşa e Primăvara!  
Iubesc orice vietate de pe acest pământ şi poate că nu este decât rătăcirea ce-o caut de prea multă vreme, căci în fiecare lucruşor pe care-l zăresc, nu e decât iubire, e lumea de azi şi de mâine. E primăvară iar!  
Uită-te şi intră şi tu în ea, şi caută cu privirea, priveşte clar în prin ochii ei şi încearcă de-i putea, să te oglindeşti în ei, chiar dacă uneori nu recunoaştem că primăvara, e naştere, e pace, e iubire şi fericire!  
Buni s-au răi, de cele mai multe ori, cu fiecare gest, s-au atitudine căutăm iubirea cu toată puterea fiinţei noastre pentru că, niciodată nu e prea târziu pentru nimic, cu atât mai puţin pentru a ne dori din tot sufletul să scoatem la lumină iubirea care zace în noi şi s-o arătăm tuturora.  
Ea, e cea prin care putem învăţa cum să cântăm, cum să zburăm, cum să dansăm, cum să sperăm, şi cum să credem, că putem iubi la orice vârstă!  
Nu am ştiut niciodată să mă port, ca şi cum ceva mi s-ar fi cuvenit. Nu ştiu să fi cerut… dar, ştiu să primesc şi să ofer fără să mi se ceară!  
Sunt lucruri pe care, dacă nu le-am făcut şi nu le-am învăţat la timp, s-ar putea să nu le mai putem învăţa niciodată. Însă, nu e târziu niciodată, atâta vreme cât inima încă ne mai bate în piept.  
Căci adevărata probă, este să ştim să nu renunţăm niciodată la lucrurile, la oameni, la trăirile care ne fac întregi şi simţim că ne pot întregi fiinţa. În viaţă, cu siguranţă vom fi întâlnit oameni, care “ne aud” şi când tăcem, aşa cum sunt nenumărate persoane care nu ne aud nici măcar atunci când vorbim.  
 
Prin urmare dragii mei, pentru a avea iubire în propria viaţă, începeţi prin a cultiva respectul, preţuirea şi grija de sine pentru că, în balanţa vieţii unei părţi de iubire, îi corespund două părţi de recunoştinţă. Iubirea neîncetată e secretul marii fericiri. Orice lucru din lumea noastră e esenţial.  
Recunoaşteţi şi alegeţi zilnic să vă trăiţi viaţa cu inima plină de iubire şi recunoştinţă căci vă asigur că, v-ar fi imposibil să puteţi iubi cu toată fiinţa voastră pe altcineva, dacă nu sunteţi în stare să trăiţi mai întâi iubirea de sine. Nu putem dărui altcuiva ceea ce noi nu avem încă.  
Iubirea există în însăşi fiinţa noastră, iar cunoaşterea faptului că, toate cuvintele provin din vibraţiile Universului ar trebui să ne ajute să vedem, că noi toţi suntem unul şi acelaşi lucru. Dacă vorbele voastre vor răspândi lumină în jur atunci nu va trebui să mergeţi prin întuneric, e important să aveţi visuri măreţe şi să vă doriţi acel ceva cu toată puterea.  
Mereu având aceste visuri măreţe veţi putea întâlni oamenii care ar fi trebuit să-i întâlniţi, veţi putea avea experienţele pe care ar fi trebuit să le aveţi, iar capacitatea proprie se va fi ridicat la înălţimea aşteptărilor voastre.  
Altfel spus, cu cât vor fi mai măreţe visurile cu atât capacitatea voastră va fi mai mare pentru că, întreg Pământul este aşa cum l-a făcut Creatorul. El şi toate fiinţele de pe el sunt create anume, cu acea capacitate şi proprietate de a reveni la punctul în care toate lucrurile sunt bune şi drepte.  
Viaţa are partea ei de durere şi de suferinţă, însă nimic nu este atât de negativ încât să nu ne fi învăţat totuşi ceva, de aceea, haideţi ca împreună să ne bucurăm de viaţă şi să trăim starea de bine conferită de însăşi fiinţa noastră. Doar împreună vom putea căuta mereu motive să o sărbătorim, şi să arătăm neîncetat celuilalt că ne pasă, că vrem să ne legăm unul de altul, şi încet, încet să ne prindem în acest joc al vieţii, dorind să ne învăluie tot timpul, şi împreună cu ea, să zburăm spre zări nemărginite căci este plăsmuită din însăşi chintesenţa noastră!  
Azi, acum, în fiecare zi e bine să spunem cuiva "te iubesc!" În fiecare zi căutăm atingerea privirilor pe care atât de mult ni le-am fi dorit în nopţile cu Lună plină, când în singurătatea odăii noastre, trupul ni se odihneşte tăcut, să fie cineva, care măcar cu gândul este acolo lângă noi şi ne veghează somnul.  
Râdeţi, zâmbiţi, dar haideţi ca împreună, să încercăm să alungăm stresul zilnic, schimbările neanunţate, şi să dăm frâu liber sentimentelor, speranţelor care ne animă. Să încercăm să fim şi noi mici albinuţe, care se îndreaptă cu bucurie spre locul de unde ne vom putea culege dulceaţa aceea atât de dătătoare de minuni, doar pentru că vom fi simţit primăvara în sufletul nostru şi vom fi dorit ca şi ele, să ne bucurăm de fiecare rază de soare care ne atinge sufletul, ochii şi trupul.  
Aşa se nasc visurile pentru mâine dar, din păcate, uităm că, şi fericirea îmbracă nesfârşite forme, şi nu poate fi mâine, la fel cum a fost ieri. Nostalgia, e neputinţa noastră de a accepta acest adevăr, şi ne va invada viaţa până când ne vom bucura de fiecare fericire nouă, de fiecare întâlnire cu alte suflete sau cu noi înşine, dar transformaţi. Iar acest lucru îl poţi face chiar acum, pentru că viaţa înseamnă să simţi, să trăieşti sentimente care îţi vor îmbogăţi şi îţi vor finisa tăcut, sufletul tău minunat!  
Mereu am spus că, atunci când nu ne regăsim nici în ieri şi nici în mâine, înseamnă că vom fi învăţat să trăim în clipa ce ne e dată, căci toate evenimentele din viaţa noastră sunt sentimente şi stări.  
Iar acesta e ceea ce memorăm şi apoi retrăim, sub formă de extaz sau nostalgie. Nimic nu e continuu sau permanent, viaţa este tabloul cel mai perfect în care se folosesc toate culorile. Dorul de trecut e omenesc, şi fiecare din noi a avut parte de fericire, şi evident, şi-o va dori din nou.  
Nouă ne revine dreptul de-a alege dacă ne dorim cu adevărat să eliberăm iubirea din interiorul nostru şi de a ne comporta în conformitate cu ceea ce simţim, căci libertatea, de orice natură ar fi ea, este în noi înșine.  
Unii dintre noi, în zadar căutăm a ne elibera de alţii și așteptăm și cerem și, de multe ori, impunem ca cei din jur, de alături sau nu, să ne redea libertatea de a fi, de a gândi, de a simţi, de a deveni... Limitele nu sunt în ei, ci în noi, şi oricât am aștepta eliberarea din afară, nu vom fi cu adevărat liberi dacă nu conștientizăm un lucru pe cât de pur pe atât de simplu: de cele mai multe ori, închisoarea noastră suntem noi înșine.  
Nimeni nu v-a reuşi vreodată cu ajutorul altcuiva să facă ceea ce-ar fi trebuit să facă singur, pentru a se putea elibera de toate angoasele ce stau pitite în cele mai ascunse cotloane ale sufletului nostru.  
Acceptându-ne cu bune şi cu rele, doar în acest fel vom putea cere ajutorul celorlalţi şi vom putea spune că am scăpat de toate cele care ne rodeau pe dinăuntru şi nu ne lăsau să putem arăta aşa cum suntem cu adevărat.  
Trăind şi nutrind cu adevărat sentimente sincere şi curate faţă de semenii noştri, doar aşa putem încerca să vedem cum putem percepe vibraţia ce derivă din strigătul celui de lângă noi, atunci când ne cere ajutorul.  
Aşa procedând, cu siguranţa nu vom fi puşi niciodată în situaţia neplăcută de a păşi cu neruşinare peste sufletul nimănui, şi în nici un caz, nu-i vom jigni vreodată, pentru că nimic nu doare mai tare pe lumea aceasta decât însăşi măria sa „Cuvântul” . Cu el impregnat în sufletul nostru ca o pecete, mergem mai departe şi, nimeni şi nimic nu ni-l va mai putea şterge din suflet.  
Ce ne costă să fim mai buni, mai înţelegători, mai umani şi cu mai multă aplecare către semenii noştri? Absolut nimic, mi-aş permite să spun, decât bunăvoinţa noastră şi iubirea pe care trebuie să ne-o manifestăm faţă de toţi şi toate, asta doar dacă, ştim cu adevărat ce înseamnă ea şi cum se manifestă atunci când dăruieşti din prea plinul sufletului tău.  
Tuturor, vă doresc o primăvară frumoasă, plină de soare şi roade şi fie ca ea, să poată scoate la lumină iubirea din fiecare…  
 
Bucureşti, 13.03.2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Primăvara din noi! / Mariana Dumitrescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1899, Anul VI, 13 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Dumitrescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!