Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Patrimoniu > Mobil |   


Autor: Mariana Bendou         Publicat în: Ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Ulciorul românesc
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ulcior sau urcior este vasul de lut (adeseori smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. Ceramică (provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui... Arta prelucrării lutului este însã foarte veche existând obiecte descoperite cu o vechime de peste 26.000 ani (Moravia). Cercetãtorii consideră astfel că fabricarea ceramicii ar fi început în Orientul Apropiat, respectiv Fenicia-Byblos, Iran și Siria. Materia primă uti-lizată în olărit este, în special, așa-zisul lut galben. Pregătirea materialului are în vedere îmbunătățirea calității acestuia prin mai multe operații: se curăță lutul de corpuri străine, se taie, se lasă să se dospească și se frământă, pentru omogenizarea argilei. Olăritul este unul dintre primele meșteșuguri practicate de oameni, având primele începuturi în neolitic. Prelucrarea argilei (lutului) a solicitat omului cunoștințe deosebite (modelare, decorare, ardere) care trebuiau să fie transmise din generație în generație, având astfel și un important rol în dezvoltarea socială primitivă. În spațiul geografic carpato - dunăreano - pontic s-au găsit dovezi arheologice evidente de practicare timpurie a olăritului în neolitic. Încă din sec. V-IV (î.d.Chr) , geto-dacii au produs diferite articole casnice prin olărit, folosind pe scară largă cuptoare de ars ceramică și roți de olărit. Produsele de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioarã, în localitãţile româneşti, aproape în fiecare ograda se afla câte un cuptor de ars ulcioare, minuscule fabrici de ce-ramicã moştenite din tatã-n fiu. Se spune cã vinul bãut din ulcica de lut e mai bun deci şi apa bãutã din canã de lut e mai gustoasã; laptele pãstrat într-un ulcior de lut se ţine mai multe zile proaspãt...şi florile puse într-o glastrã de lut cresc mai cu spor, etc. Olarii mai bătrâni de altădată aveau o vorbă înţeleaptă: „Ca să fii olar bun, trebuie să fii ager ca şi cocoşul, iscusit ca şarpele şi răbdător ca peştele". Unul dintre simbolurile domi-nante în pictura vaselor de Horezu este exact cocoșul alături de care întâlnim și alte figuri precum stele, șerpi, copaci, oameni, flori, pești, spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, frunza, brâul, soarele, spicul, pomul vieții și coada de păun. Existã un proverb românesc ce spu-ne: « Urciorul nu merge de multe ori la apã » cu sensul de a nu te baza la nesfârşit pe noroc ; el se poate schimba... Exista odinioarã şi convingerea cã dacã cineva îţi iese în cale cu vase goale (canã, ulcior, etc.) acţiunea nu îţi reuşeste... Asta trimite cu gândul la ritualul de înmormântare românesc în care se împart « de pomanã » şi se varsã vase cu apã dar şi la cel de nuntã când se iese cu gãleata plinã cu apã în calea mirilor...În interpretarea viselor, ulciorul joacã un rol important : dacã bei apa din el, vei avea parte de fericire, linişte, belşug. Dacã îl spargi este semn rãu, vei avea parte de sãrãcie, ghinion. Dacã apa din ulcior este murdarã, înseamnã cã vei avea parte de probleme, de un necaz. Un ulcior spart prevesteşte o ceartă în familie iar cel umplut cu vârf - lacrimi. Ulciorul gol simbolizeazã capul gol, respectiv cu puţine gânduri, iar unul plin este simbolul inimii bune, care dăru-ieşte fără a aştepta nimic în schimb. Ca orice vas şi ulciorul este interpretat din punct de vedere sexual de către unii psihanalişti. În acest caz, ulciorul / vasul spart la nuntã simbolizează dezvirginarea...Tot cu ulciorul se fãceau în trecut vrãji pentru ursitã (de aici şi zicala “i-a fãcut cineva cu ulcica”, în sensul cã “acela nu mai este ce a fost, gândeşte altfel, şi-a pierdut minţile, etc.) Iatã un exemplu de magie cu ulciorul aşa cum apare în versurile poeziei “Tãcerea e ca mierea” de Antonn Pann : 
  
Numai, draga mamii fată, 
  
Du-mi-te în târg îndată, 
  
Și vreme fără a pierde, 
  
Cumpără un ulcior verde. 
  
Apoi mîine des de noapte, 
  
Fără vorbe, fără șoapte, 
  
Mergi la fântână tăcută 
  
Și ia apa neâncepută, 
  
Care iar tăcând în tine, 
  
S-o aduci aici la mine, 
  
Ca s-o pui seara la stele 
  
Cu descântecele mele, ... 
  
Se spune cã în Noaptea Bobotezei, fetele nemãritate pot face predicţii asupra a ceea ce le rezervã viitorul, folosind un ulcior cu apã neînceputã. Pentru aceasta e nevoie de trei fete care sã meargã în puterea nopţii pânã la un loc de unde izvorãşte un fir de apã şi sã-şi um-ple vasul de acolo. Pe tot drumul ele nu trebuie sã spunã nici un cuvânt, nici între ele, nici cu nimeni din cei întâlniţi în cale şi le este oprit sã priveascã înapoi, cãci se zice cã ursi-toarele le calcã pe urme şi dacã întorc capul sã încerce a le zãri, le vor lua minţile. Ulcio-rul cu apã se aduce acasã şi se pune în faţa intrãrii, dincoace de prag, dupã care fetele tre-buie sã se dezbrace complet şi sã înconjoare casa de trei ori, rostind un descântec-invoca-ţie care sã cheme ursitoarele. Apoi, aducând o oglindã şi o lumânare sfinţitã (ce a fost fo-lositã la Paşte), o aprind şi pun oglinda pe vasul cu apã. Cu lumânarea în mânã, privesc şi în apã şi în oglindã şi la lumina gãlbuie vor vedea chipul bãrbatului ce le este sortit, dupã cum vor zânele sã le arate: fie în apa din ulcior, fie în luciul oglinzii.Un alt obicei menit pentru aflarea ursitului cerea ca fetele să toarne 9 cești cu apă într-un ulcior, în seara de 29 noiembrie și să o lase până a două zi. Dimineața se măsoară din nou ceștile de apă. Dacă rămâne apă în oală, fetele vor avea noroc. Dacă ultima ceașcă nu se umple complet înseamnă că nu se vor mărita în anul care urmează și nici nu vor avea noroc. Din cate-goria vaselor legate de cere-monia cãsãtoriei, ulcioarele sunt cele mai interesante ; mai ales ulcioarele în formã de pasãre cu pui, un vechi simbol al fecunditãţii, lucrate de arti-zanii din Oltenia, spre exemplu…Existã în tradiţia româneascã expresia “A fi oale şi ulcele” cu sensul de “a fi mort de mult”. A fi mort de mult, atât de demult încât trupul lui s-a înfrăţit cu pământul până la nedeosebire. Din ţărână suntem făcuţi, în ţărână ne în-toarcem, spune o vorbă româneascã dar şi Biblia vorbeşte despre un acelaşi lucru în Geneza 2:7 „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă şi omul s-a făcut astfel un suflet viu”. Cu mult înaintea creştinismului, grecii numeau însã Pământul Gea / Gheea / Gaia şi spuneau că este Mama nostră.Între cuvântul ţărână şi cuvântul lut este doar o micã distanţã şi nuanţã. Poate de aceea unul dintre riturile de înmormântare frecvent întâlnite la daci şi nu numai, era acoperirea ca-davrului cu vase de ceramică sparte sau tăiate. Acoperirea cu cioburi sau culcare pe un pat de cioburi era probabil legată de aceeaşi concepţie antropogonică a creări omului din pământ. Alte tradiţii funerare strãvechi presupuneau chiar înhumarea în vase care erau asimilate probabil uterului matern. Corpul uman era deci pregătit pentru (re) naştere. Şi ce similitudine poate fi mai profundă decât cea între conţinut, lut omenesc, şi trupul său, vasul de lut ? Cel cu care se va contopi, din care a ieşit şi în structura şi forma cărui se va întoarce curând. (De altfel şi Biblia face referiri adeseori la corpul omului, vãzut ca un vas şi la sufletul sãu aflate într-o interdependențã arãtând, spre exemplu, cã un suflet curat nu poate sta într-un vas murdar asemeni vinului care dacã este pus într-un ulcior rãu îşi stricã gustul). Pentru că doar în termeni omeneşti topirea în lut este lentă, în termeni cosmici durează doar o clipă, apoi ciclul se va relua. Şi toate acestea pentru că omul a vă-zut în moarte doar un mod de a se întoarce în lume, cândva, cumva, viaţa şi moartea fiind doar ipostazele aceluiaşi cerc etern … 
  
(prof.Mariana Bendou, Oneşti, jud.Bacãu) 
  
Viața şi moartea 
  
Și viața şi moartea luate împreunã Dospesc pâinea vieții la bine, la rãu. Iar omul tot rupe din ele o fãrâmã În timp ce-şi strãbate grãbit drumul sãu. 
  
El pâinea o sãreazã cu vorbe sã-i ție De saț iar când sufletul cere Îşi bea din ulcior, însetat, apa vie Sã-i treaca şi dor şi durere! 
  
(versuri: Mariana Bendou) 
  
Notã: 
  
_____________________ 
  
Unele informaṭii au fost preluate de pe internet; mulṭumiri autorilor! 
  
Referinţă Bibliografică:
Ulciorul românesc / Mariana Bendou : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1766, Anul V, 01 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mariana Bendou : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Bendou
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!