Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Artistic > Mobil |   


Autor: Mariana Bendou         Publicat în: Ediţia nr. 1703 din 30 august 2015        Toate Articolele Autorului

Dahia - al Kahina
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Kahina a fost o reginã berberã foarte aprigã ṣi rãzboinicã pe care populaṭia kabilã ṣi-o revendicã ṣi o cinsteṣte în mod deosebit, ca pe o eroinã naṭionalã, pe un plan echi-valent cu regii Massinissa ori Jugurtha! Iar dacã meritele ei stârnesc ṣi astãzi uimirea ṣi înflãcãrarea berberilor Amazigh1 , aflaṭi în plin proces de islamizare2 forṭatã , consider cã este cel puṭin unul dintre motivele pentru care i-am putea acorda ṣi noi puṭinã atenṭie…  
Foarte mulṭi scriitori ai zilelor noastre (Gisèle Halimi, Kateb Yacine, Mohammed Kahïr Eddine, etc.) i-au acordat acestei femei curajoase pagini de romane , mai ales în secolul XX, Kahina fiind consideratã una dintre primele feministe ale timpurilor vechi nu doar o rãzboinicã (martirã) de un curaj exemplar!Mai ales cã a fost singura din istorie care s-a împotrivit (de douã ori!) expansiunii dinastiei Omeiade3 . Cu toate acestea, în ciuda demersurilor fãcute de cãtre scriitori precum Kateb Yacine ṣi de cãtre diverṣi universitari, pe fondul masivei politicii naṭionale discriminatorii4, regina Kahina nu ṣi-a gãsit un loc în manualele de istorie fiind vie doar ca legendã , în memoria popularã, simbol al luptei de eliberare naṭionalã a berberilor Imazighen5 .La Baghai (Khencela) sau Vagai (cum se numea odinioarã localitatea botezatã de Sfântul Augustin!), în Algeria, se înalṭã totuṣi, o statuie din bronz ce o reprezinã pe formidabila reginã Kahina care pare a saluta, din înalt, deopotrivã popoarele dar ṣi cerurile… A fost sculptatã de cãtre artistul Ali Boukhalfa având ca model o monedã strãveche cu efigia reginei. Ridicatã în anul 2003, de cãtre o asociaṭie culturalã localã (“Aurès El Kahina”), statuia nu a beneficiat totuṣi de o inscripṭie în limba Amazigh (scriere Tiffnagh) ṣi nu sunt permise a i se dedica manifestãri ṣtiinṭifice ori culturale. Deṣi preṣedintele algerian s-a oprit ṣi el, la un moment dat la aceastã statuie, cercetãrile legate de faimoasa reginã a Maghrebului nu sunt permise ori încurajate necunoscându-se prea mare lucru despre viaṭa ei. Nici vestigiile presupusului ei palat nu beneficiazã de nici o întreṭinere aṣa cum ṣi site-ul respectiv este clasat pentru a nu se mai cunoaṣte nimic despre parcursul istoric real al Kahinei…  
Pavilionul Vântului (“Pavilion du Vent”) din Parcul Bercy, Paris, gãzduieṣte ṣi el o statuie pe care puṭini (cred eu!) ar bãnui cã este dedicatã reginei Kahina, mai ales cã nu are nici un chip…  
Deci, cam cine ar fi fost, cu adevãrat, femeia ṣi regina Kahina? Cunoscutã ṣi sub numele de Dyhia sau Damya (în scrierea Tiffinagh: ⴷⵉⵃⵢⴰ) s-ar fi nãscut din tribul Djerawa (cel puṭin aṣa susṭin cronicarii de limbã arabã ai Evului Mediu) sau Jeroua, din rândul zeneṭilor 6, triburi berbere din regiunea munṭilor Aures (Nordul Africii), Numidia de odinioarã ṣi ar fi combãtut expansiunea omeiadã în regiune prin secolul VII (anul 687). Fiicã unicã a regelui Aksel, i s-ar fi încredinṭat conducerea uniunii tribale berbere anterior realizate de cãtre Kusayla7 iar ea ar fi adãugat uniunii ṣi triburile berbere din sud. A domnit în Ifriqiya8 timp de 5 ani.Învinsã în anul 702 (bãtãlia de la Tabarca) de cãtre Hassan Ibn en N'uman, ea se refugiazã în Amfiteatrul El Jem.  
Trãdatã de un tânãr arab pe care-l luase “de crescut”, este luatã prizonierã ṣi ulterior decapitatã în preajma unui izvor care încã îi mai poartã numele. Şeful armatei omeiazilor, trimite capul Kahinei, drept trofeu, califului Abd-al-Malik, în Siria. Totuṣi, probabil din respect pentru cea care a fost supranumitã “Jeanne d’Arc a Maghrebului”, califul cruṭã viaṭa celor doi fii ai Kahinei (Ifran ṣ Yezdia) ba chiar le încredinṭeazã comanda unor trupe militare în Aures. Convertindu-se la islam, ei sunt trimiṣi apoi la luptã în Spania. Se zice despre Kahina cã ar mai fi avut însã ṣi o fiicã…  
În opinia lui Ibn Khaldoun, Kahina ar fi fost o zenatã din ramura Madaghis sau Badaghis. Dupã alṭi autori ( de exemplu Gabriel Camps) , ar fi descins din Matia9 ṣi Tifan, având astfel origini creṣtine. Gabriel Camps considerã triburile zenete ca fiind creṣtine iar Paul Sebag spune cã ar fi fost iudaice. Totuṣi, cel puṭin în epoca romanã, se ṣtia despre unii zeneṭi cã erau creṣtini. De aceea ṣi religia Kahinei este una extrem de controversatã. Ibn Khaldoun, spre exemplu, evitã sã se pronunṭe asupra religiei Kahinei ṣi refuzã ipoteza prin care zeneṭii ar fi fost descendenṭi ai lui Goliat (giganṭi deci!ori Kahina era foarte înaltã…).El susṭine doar cã a aflat din surse sigure despre Kahina cã era posedatã, demonii fãcându-i prezicerile. Conform unor cercetãri mai recente, efectuate mai ales la Universitatea Cambridge ṣi bazate pe analiza (începând cu anul 2000) a unor manuscrise descoperite la Guenizah (Cairo) pe la începutul secolului XX, tatãl reginei Kahina era preotul (apostolul?) Maatia, tatãl lui Iuda Macabeul, cel care expulzase Selgiucizii din Iudeea pe la anul 165.  
Cert este doar cã regina Kahina provine dintr-o strãveche linie a berberilor Amazigh ale cãrei rãdãcini se pierd în timp…  
Pentru berberii din Aures, numiṭi ṣaui (chaoui), Kahina se numea Dyhia Tadmut (însemnând “frumoasa Gazelã”, lucru recunoscut de altfel, frumuseṭea Kahinei fiind legendarã). Alṭi ṣaui, o numeau Damya (verbul edmy îm Tamazight înseamnã “a ghici”; ori Kahina a fost consideratã de contemporanii sãi drept preoteasã, ghicitoare, vrãjitoare, etc. atribuindu-se puteri magice prin care domina ori reuṣea în luptã). Scriitorii de expresie arabã ai Evului Mediu precum Ibn Khaldoun i-au atribuit mereu apelativul Damya în paginile lor. Dar majoritatea celor care au scris despre ea, au numit-o întodeauna Kahina ori Kahena. Numele de Kahena, are mai multe semnificaṭii în funcṭie de limba utilizatã.În arabã, Kahena desemneazã o ghicitoare, preoteasã, vrãjitoare. În greceṣte, cuvântul ar putea deriva din Karina ceea ce înseamnã puritate.În evritã/ebraicã, cuvântul este apropiat de Cohen care înseamnã preot.Prezenṭa numelui Cohanim în douã din ṣase necropole strãvechi din nordul Africii, la Biskra ṣi Bône, ar putea justifica numele prin existenṭa unor urmaṣi ai reginei. În regiunea munṭilor Aures, berberii ṣaui o numes Yemma al Kahina , respectiv, “Mama Kahina”, dedicându-i multe cântece în limba lor sau în arabã. Prin anii 1980 exista în oraṣul Batna din Algeria chiar ṣi un grup folcloric ce se numea El Kahina, etc.  
Dar… oare… cum sã fi arãtat ea de fapt?!Sursele au din nou o pãrere diferitã.  
Crescutã cu luxul ṣi fastul specifice statutului ei social, unii zic despre Kahina cã era o frumuseṭe ṣi de o nobleṭe deosebitã. Cu un pãr lung ṣi un nas puṭin coroiat, impunea respect ṣi admiraṭie.Câṭiva dintre berberii ṣaoui se laudã ṣi astãzi cã au un nas “Khanchouch” (mândru), similar Kahinei…  
Era pasionatã (foarte ciudat, nu?) de ornitologie fãcând cãutãri în acest sens…  
Alṭii considerã cã era o femeie depravatã care se iubea pretutindeni ṣi cu oricine, cu o inimã de piatrã ṣi care semãna teroare. Se zice despre ochii ei cã erau de un albastru pal care, atunci când o priveai, ṭi se înfingeau în inimã..  
Alṭii o descriau însã ca fiind foarte înaltã (pentru o femeie!), cu un pãr negru foarte lung ṣi cu ochii negri, extrem de carismaticã ce vorbea fluent mai multe limbi: berberã, punicã, greacã ṣi latinã…  
 
Toate consideraṭiile lingvistice de mai sus nu sunt decât speculaṭii mai mult sau mai puṭin subiective pe care le-am gãsit postate pe internet. Pe mine , personal, m-a frapat cu totul altceva legat de numele reginei ṣi despre aceasta vreau sã vã vorbesc aici.  
O întrebare ar fi cea legatã de numele Dahia, Dahina a reginei berbere; de ce nu s-ar putea face o conexiune10 cu triburile dahilor, mai ales cã originea Kahinei este atât de controversatã? Dahia ar fi urmaṣã ori exponentã a dahilor. Dahii, daii au facut istorie ca triburi conducãtoare ṣi întemeietoare de dinastii regale; Herodot îi numeṣte, de altfel, chiar “dahii regali”. Desigur cã este o oarecare distanṭã în timp dar kabilii / kabirii ṣi-au mai spus despre ei înṣiṣi pânã în zilele noastre “getuli” ceea ce trimite cu gândul la prea puṭin studiata ramurã a geṭilor din nordul Africii. Jane Acomb Leake scria în lucrarea „Geṭii lui Beowulf” cã „Numele originar al dacilor era daoi. Tisageṭii, Tirageṭii ṣi chiar getulii africani erau acelaṣi neam cu daoii”. Iar Strabo, scriind despre Dacii care se chemau in vechime daai/daoi, remarca ṣi el asemãnarea de nume cu dahae-ii din Varkana / Hyrcana / Valkhala / Valahia (ṭara lupilor). Mircea Eliade fãcând etimologia cuvantului "dac" îl propune ca fiind dintr-o rãdãcinã comunã cu "dahae".  
Pãi dacã suntem de acord cã “dahi, dachi, daci, daoi” totuna, de ce nu ar fi ṣi berbera / barbara11 Kahina, Dahina, Dyhi(n)a, Dochina, Daci(n)a, Daoina, etc.? Adicã o femeie din seminṭia noastrã geto-dacã? Şi mã duce gândul la o altã femeie de legendã, Dochia, din frumoasa poveste a iernii… Dahii ṣi urmaṣii lor au realizat imperii puternice migrând nu doar în Eurasia ci ṣi în nordul continentului african (spre exemplu Egipt unde ṣi astãzi numele “Dahi” este frecvent)  
Presupusa origine ṣi credinṭã creṣtinã12 a Kahinei care nu excludea însã previziunile ṣi unele practici pãgâne, spiritul ei aprig, ochii albaṣtri ṣi nasul deosebit de cel al bãṣtinaṣilor, cunoṣtinṭele rãzboinice, ar putea veni în sprijinul în sprijinul apartenenṭei geto-dace. Una dintre plãcuṭele de la Sinaia, T 2, ( turnată pe la 540 î.e.n.) descifratã13 , ar suna cam aṣa: “Pământul care este pătruns de veneraţie pentru puterea sfintei cruci a dat pui (s-a înmulţit). Eu am mers plin de nelinişte la neamul care trăieşte într-o mare poiană din pădure să văd aievea minunile crucii. Am alergat, am cercetat cu măsurat şi am botezat cu vin mulţimea înfrăţită ce mustea de evlavie. Am făcut cu folos rugăciuni cu sfînta cruce a Salvatorului/Mîntuitorului pentru cei speriaţi(chinuiţi de duhuri) care zăceau. Toţi cabirii (kabilii?)14 cînd au ieşit în poiană, au fost cercetaţi şi botezaţi cu vin în credinţa sfintei cruci a Mîntuitorului, ca un singur trup.”Una din tehnicile de luptã pe care le practica regina Kahina, care i-au adus victorii dar ṣi pierderea simpatiei populaṭiei agricole cvasisedentare, a fost arderea recoltelor ṣi distrugerea construcṭiilor aflate în calea nãvãlitorilor ceea ce trimite cu gândul tot la strã-moṣii noṣtri ce procedau similar în caz de rãzboi…  
Statura foarte înaltã a Kahinei, mai ales ca femeie, trimite iar cu gândul la strãmoṣii românilor , mai ales cãpetenii ṣi eroi mitici care aveau o înãlṭime de excepṭie ṣi deṭineau “puteri” adeseori supranaturale aṣa cum se spune ṣi despre Kahina.  
Faptul cã regina Kahina lupta cãlare posedând forṭã ṣi curaj de neegalat, mã determinã ṣi sã mã întreb dacã era chiar strãinã de amazoanele antichitãṭii?Mitologia greacã le atribuie amazoanelor titulatura de “fiice ale lui Ares”, zeul elen al razboiului ṣi ale nimfei Armonia, douã portrete contrastante, menite parcã sã suge-reze forṭa ṣi vitejia bãrbãteascã în delicateṭea trupului femeiesc. Unele scrieri sprijinã a-ceastã explicaṭie fantezistã, în timp ce altele vorbesc despre revoluṭia sexualã a unui trib din vechime ca sursã a devenirii amazoanelor… Fie cã s-au nãscut din zei, fie cã erau fe-meile rãsculate împotriva bãrbaṭilor, ucigându-i ṣi impunându-ṣi supremaṭia asupra lor, amazoanele s-au constituit într-un trib de femei guvernat dupã legile unui matriarhat crunt ṣi sângeros. Istoria nu pomeneṣte nimic despre existenṭa vreunui soṭ al Kahinei nici nu dã informaṭii despre paternitatea copiilor Kahinei. Doar tradiṭia povesteṣte cã, întreba-tã fiind despre soṭul sãu de cãtre cãpetenia arabã, ea a spus cã l-a omorât ṣi cã “i-a risipit oasele” fiindcã o bãtea! Fiind “o femeie liberã”15 ṣi considerându-se “egalã cu bãrbatul ei ” , nu putuse accepta prea rãul tratament… De altfel tradiṭia triburilor zenete din care se presupune cã s-ar fi nãscut Kahina permitea dreptul la cuvânt ṣi la opinie femeii în egalã mãsurã cu bãrbatul. Este posibil (mã întreb ṣi eu, fãrã intenṭiade a-i supãra pe alṭii) dacã nu cumva termenul “Amazoanã” sã provinã de la acest Amazigh, adicã un fel de feminin16 al Omului Liber?! Explicaṭiile actuale sunt contradictorii. Se crede, spre exemplu, cã etimologia cuvântului “amazoanã” provine de la termenul iranian sau persan “ha-mazan” sau “hamazakaran”, care inseamna “a face rãzboi”. Printre greci termenul “amazan” era folosit cu însemnãtatea “fãrã sân” pornind d ela obiceiul acestora de a-ṣi extirpa unul sau ambii sâni…Nu poate fi vorba despre aṣa ceva în privinṭa Kahinei care-ṣi alãptase nu doar copiii ci ṣi , conform unei “strãvechi tradiṭii berbere”(?!?) … pe tânãrul arab aṣa cã îmi menṭin ideea legatã de Amazigh! De atfel, societatea kabilã, dinaintea cuceririi arabe, s-a dovedit a fi una matriarhalã, femeia deṭinând în toate rolul principal. Denumirea fluviului “Amazon” din America nu este deloc întâmplãtoare existând legãturi nebãnuite între civilizaṭiile (kabili ṣi incaṣi) celor douã spaṭii geografice, afirmaṭie pe care voi încerca sã o probez într-o altã lucrare. De altfel, conquistadorii spanioli au întâlnit ṣi acolo “amazoane”, femei cu trupuri masculinizate, curajoase, mânuind cu dexteritate arcuri ṣi sãgeṭi. Amazoanele apar în relatãrile referitoare la implicarea în episoade importante ale miturilor antichitãṭii, precum Rãzboiul Troian, cucerirea Atlantidei sau aventurile lui Hercule. Fiind personaje mitologice, nu se poate vorbi despre o încadrare cronologicã a amazoanelor, însã, din punct de vedere geografic, existã numeroase surse care le amplaseazã originile în bazinul Marii Negre. Au desfãṣurat însã campanii militare pânã în zone ca Libia, Thermiscrya sau Anatolia de astazi ṣi chiar în regiunea mongolã din Asia. Se crede cã superioritatea în luptã a amazoanelor a fost datã ṣi de faptul cã aceste femei au cãlãrit înaintea grecilor ṣi au îmblânzit caii chiar înainte ca oricine altcineva sã o poatã face, lucru care le-a dat un ascendent vizibil în luptã. Ori, aṣa cum am arãtat mai sus, Kahina lupta ṣi conducea cãlãrind pe cai. Iar faptul cã ar fi fost o amazoanã explicã de ce istoria nu menṭioneazã nimic despre presupusa ei fiicã ṣi de ce ṣi-a trimis ambii fii sã se predea învingãtorului turc…O serie de descoperiri arheologice par sã probeze afirmaṭia cã “amazoanele erau preotese dace” ceea ce s-ar potrivi de minune Kahinei! (© Mariana Bendou, 2015)  
 
________________________________  
 
NOTE:  
 
1.Regina Kahina este cinstitã deopotrivã ṣi de algerieni ṣi de tunisieni dar autoritãṭile o reduc treptat doar la o personalitate folcloricã…  
 
2.Statutul femeii în islam este unul dintre cele mai controversate subiecte. Pe de o parte există concepția că sunt oprimate și persecutate, iar pe de alta există argumente cu privire la autenticitatea culturală, la dreptu-rile femeilor de a se afirma în moduri care diferă de modelele de autoafirmare feminină din societățile oc-cidentale. În general, restricțiile impuse femeilor sunt legate de concepția asupra sacralității. Onoarea per-sonală și familială este deseori identificată cu controlul exercitat asupra sexualității femeilor, parte esențială pentru identitatea publică și socială a bărbaților. Conținutul și însemnătatea femeii în Coran, ca „model” și ca „imagine”, au variat însã în funcție de interpretările culturale formulate de-a lungul timpului…  
 
3.Dinastia omeiadă a domnit între anii 661 și 749/750, dezvoltând o monarhie ereditară și absoutistă. Dinas-tia Omeiadă face parte din tribul Quraysh ce a dominat Mecca înaintea islamului și din care ar face parte în-suși Profetul Muhammad (Mohamed). Au fost numiți în acest mod după un strămoș de-al lor, Umayya, fiu al lui Abd Shams și frate, dar în aceași timp rival, al lui Hashim, ascendent atât al Profetului, cât și al fami-liei Abbasizilor, ce va încheia mai târziu Califatul Umayyad (omeiad).  
 
4.epurarea etnicã a populaṭiei Amazigh majoritarã în trecut  
 
5.Imazighen –Oameni Liberi. La masculin singular este Amazigh  
 
6.zeneṭi - trib de pãstori berberi seminomazi consideraṭi a fi creṣtini de cãtre unii cercetãtori  
 
7.Kusayla - ṣeful miṣcãrii de rezistenṭã în calea cuceririi musulmane a Maghrebului ce a domnit între anii 660-686. El a unificat triburile Berberiei Orientale ṣi Centrale (Munṭii Aures ṣi estul Algeriei de astãzi) in-trând în conflict cu Oqba Ibn Nafi Al Fihri, conducãtorul armatei omeiazilor.La moartea sa din 686, Kahina preia conducerea acestei lupte de rezistenṭã.  
 
8.Ifriqiya sau Ifriqiyah reprezenta o zonă care cuprinde regiunile de coastă din vestul Libiei moderne, Tunisia și estul Algeriei. Zona este ceea ce a fost înainte provincia romană Africa, după numele căreia arabii au denumit zona.  
 
9.Matia, Tifan- Aceste nume ar fi prescurtãri ale apostolilor Matias ṣi Teofan care apar în scrierile creṣtine.  
 
10.În anul 253 e.n., ca urmare a pustiirilor repetate, începe un exod masiv al pãturilor înstãrite din provincial Dacia Traiana spre regiuni mai protejate si mai bine ferite de pericole, din imperiu.  
 
11.“Barbaru” în limba akadiană înseamnă “lup”. Și ṣtim bine cã lupul era tothemul populațiilor getice.  
 
12.Cavalerii dahi (geto-daci) se pare cã îl adorau pe Zeul Mitra dupã ritualuri similare / premergãtoare creṣ-tinismului; ori Kahina-Dahina era o rãzboinicã ce cãlãrea pe un cal. Cu privire la paralela între religia zal-moxiană şi religia creştină, Mircea Eliade remarcă concludent că “Nemurirea getică devine nemurire creş-tină…” iar Simion Mehedinţi precizeazã că strămoşii noştri autohtoni geto-daci au fost “pe jumătate creş-tini înainte de a se fi ivit Hristos pe pământ”. Cu multe secole înainte de Naşterea Domnului, pe plăcile de aur şi pe cele de plumb de la Sinaia apar numele Luca, Matei, Ioan şi Petra. De ce le-au fost date apostolilor nume identice cu ale Geţilor? De ce majoritatea numelor care apar în Scrierile Sfinte şi în Calendarul Creş-tin Ortodox sunt nume ale Geto-Dacilor şi românilor, multe dintre ele cu o vechime de 5.000 - 7.000 de ani? Deceneu , preotul care i-a fost ajutor lui Burebista, a studiat în Egipt “arta de a prooroci” susṭinând cã “tãlmãceṣte voinṭa zeilor”?!(Egiptul este la graniṭa cu Algeria). Prin el, Burebista a obṭinut victorii asupra popoarelor din jur ṣi a reuṣit un stat dac centralizat puternic!Astfel cã la un anumit moment dat ṣi Deceneu ajunge sã fie considerat “zeu” asemeni lui Zamolxis...  
 
13.Constantin Olariu Arimin  
 
14.Kabirii – grup de 4 divinitãṭi pelasge descoperitoare ale metalurgiei.Kabirii/kabilii sunt ṣi astãzi renumiṭi pentru prelucrarea metalelor, mai ales a argintului  
 
15.Kabilii îṣi spun Imazighen (Oameni Liberi), la singular A-Mazigh. Femeile lor se numesc Ta-Mazigh.  
 
16.Homer le numeṣte “bãrbatele” adicã un feminin al bãrbaṭilor  
 
Referinţă Bibliografică:
Dahia - al Kahina / Mariana Bendou : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1703, Anul V, 30 august 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mariana Bendou : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mariana Bendou
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!