Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Traducere > Mobil |   


Autor: Marian Nuţu Cârpaci         Publicat în: Ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Țiganii de Pușkin tradus în limba romani/ Romii în lirica lumii/ Imn către Agni din Rig-Veda

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
În cartea Pușkin în exil, de Gheorghe Bezviconi și Scarlat Callimachi (București, 1947), la capitolul rezervat poemului "Țiganii" (pag. 91-92), găsim următorul fragment revelator pentru rațiunea scrierii sale:  
 
"Încă fratele lui Pușkin spune, că poetul a dispărut odată din Chișinău și a lipsit mai multe zile, colindând cu o tabără țigănească pe meleagurile Basarabiei. Această aventură s-ar fi legat de satele familiei Ralli, Dolna și Iurceni, unde el ar fi cunoscut-o pe a sa Zamfira, fata unui bulibaș, rătăcind cu tabăra ei până la Vărzăreștii noi. Așa ne-a povestit baroana Elena Hubsch von Grossthal (+1939), moșierița din Vărzărești, nepoata lui Mihail Zamfirache Ralli, spunând că la Iurcenia ar fi trăit un țigan-după tradiție- urmașul lui Pușkin....Putem să mai adăugăm că numele eroinei era Mariula și că, caracterul autobiografic al poemului reiese chiar din versurile lui Pușkin, adnotate în volumașul poemului (1827), aparținând lui Viazemski:  
 
"După mulțimile lor leneșe,/În pustiețăți am hoinărit adesea,/Hrana lor simplă am împărțit/Și adormeam în fața focurilor lor;/În mersul încet îmi plăcea/Sgomotul voios al cântecelor lor/Și îndelung, al Mariulei dragi,/Repetam numele gingaș."  
 
Poetul a reluat același motiv în Evghenii Oneghin (strafoa V, cap. VIII) și în poezia Țiganii (1830) arătată ca o "traducere din englezește", ca să excludă apropieri personale."  
 
Facem precizarea că Pușkin a inserat în poemul Țiganii și o creație tradițională a romilor, respectiv cântecul care va stârni gelozia poetului, cântat de Zamfira (pe numele ei real Mariana):  
 
"Arde-mă şi frige-mă,/Pe-un cărbune pune-mă/ De mă-i pune pe-un cărbune,/Ibovnicul nu ţi-oi spune."  
 
Cântecul tradițional țigănesc a fost prezentat și de Vasile Alecsandri sub numele de "Hora țigănească".  
 
 
 
 
 
Ţiganii de Alexandr Puşkin  
Traducere în românește de Alecu Donici  
 
Cu şatrele din loc în loc Le tsărentsa thanestar thaneste  
Ţiganii prin Bugeac se poartă, Le Rom Bugeacoste phiravdion  
Neprihănind al lor noroc Bi-meliarindoi pengi baht  
Sau nestatornica lor soartă. Vai lengo bi-beshivalo shinaimo.  
Ei astăzi, iată, au rămas Von aghes, dikhta, ashiline  
La mal de apă pentru mas. Kinare paiesko anda hamo.  
Cu ţoluri rupte, afumate Kapentsa phagle, pherde thuv  
Căruţele le învelesc Le vurdona ushiaraven  
Pe deasupra pân' la roate, Opral ji amboldiande,  
Apoi femeile gătesc Thai le jiuvlia kăren  
Mâncare proastă şi se pun Choro haben thai thon-pen  
Buluci lângă ceaun. But jene pasha'i piri.  
În depărtare se privesc Durimaste dikhion-pe  
Cum caii pasc la iarbă verde, Sar ăl khure charen zeleni char  
Iar după şatre dezlegaţi Thai pala'l katune pîtărde  
Şed urşii bine învăţaţi, Beshen le richine mishto sikiarde,  
Gâlcevi şi vorbe, şi strigare, Halimata thai alava, thai chingaripe  
Amestecate cu cântare, Giliaimasa hamisarde,  
Şi sunetul de fierării Thai o bashimos le sastrimatengo  
Asurdă locul în câmpii, Kashukiaren o than 'maliorende,  
De drum ei iarăşi fac gătire. Dromeskă von pale khonjiaren-pe.  
Dar s-a trecut în vetre focul, Muli e yag ande pesko than  
Toţi s-au culcat; în liniştire Savore sovline; shandimaste  
Răsună de departe locul, Gilabel dural o than  
Numai cu glas de câini lătrând, Ferdi mui jiuklengo bashindoi  
Şi uneori cai nechezând. Thai kana kana grasta ermentindoi  
Pe ceru-albastru şi curat Pe o nile tarpeste thai ujo  
Cu stele multe-mpresurat. Bute cherhaintsa truiardo.  
O lună de lumină plină, Îk shionoto vududesko pherdo  
Trecea cu o mişcare lină, Nakhălas îkhă phirimasa kovloro,  
Sub şatră unul din ţigani Tala'i tsăra yek Romendar  
Cu capul înălbit de ani, Le shăresa bărshăndar parniardo  
Pe lângă foc încă şedea Pasha'i yag panda sas beshlo  
Şi demâncatul pregătea. Thai kărelas o hamo'.  
El aştepta cu nerăbdare Vo ajiukrălas bi chiresko  
Pe preaiubita lui fetică, La but kamlia peskăria sheia  
Ce îndeseară, singurică, Kai berveliate korkori  
S-a dus la câmp pentru plimbare. Găli k'o umal phiraimaste.  
Dar ea nu vine! luna trece! Ta" voi chi avel! O chonoto nakhăl!  
Moşneagul îngrijat petrece. O phuro daravdo nakhavel!  
Zamfira nu se vede! Nu-i! E Zamfira chi dikhiol! Na'i!  
Şi s-a răcit mâncarea lui. Thai shudrilo lesko hamo'.  
Dar iată e. În urma ii Ta" di"ta sîla. Pala late  
Un tânăr vine din câmpii. Îk tărno avel umalendar.  
Ţiganului necunoscut Le bi-prinjandine Romeskă  
— Tătucă! fata i-a vorbit, -Dadoreia! E shiorî leskă phendi,  
Un om din lume neştiut Îk manush themestar bi-jando  
Aflând, la noi eu am poftit, Arakhlindoi, me amende akhardem,  
Străin fiind, dintru alt neam Nai amaro, avere ratestar  
El vrea să fie şi ţigan; Vo kamel te a"l vi Romoro;  
Pe dâns' dreptatea-l prigoneşte Les nashavel-les o chachimo  
Şi el Alecu se numeşte. Thai vo Alecu si bushilo.  
 
Moşneagul O phuro  
Prea bucuros! la noi rămâi Barikano! Amende besh  
În astă noapte tu de mâi; Kadaia ratiate tu thai sov;  
Sau şi mai mult, nădăjduiesc, Vai vi buter, ushakărau,  
Eu gata sunt să înlesnesc Me khote sîm te lokhiarau  
A ta petrecere aici, Kiro beshlimos athe,  
Cu parte după roduri mici, Rigiasa tsine phabaiango,  
A ostenelilor lenoase. Le khandine khinimatengo.  
Deprinde-te şi tu cu noi, Sikio vi tu amentsa,  
Cu sărăcia cea voioasă, Le chorîmasa o asano,  
Şi mâine dez-de-mânecate Thai theara bokhalimasa  
Într-o căruţă amândoi Soldui ande'k hurdoneste  
Ne vom porni noi mai departe. Jeasa-amengă feder dureste.  
Vrun meşteşug trebui să ştii; Kha'k bukiori mangliol te jeanes  
Fierar bun, sau scripcar să fii, Lashio sastriari, va kemanari te a"s,  
Sau poartă ursul tu prin sate. Va' phirav tu le rishes anda'l gava.  
 
Alecu O Alecu  
Prea bine. Zurales mishto.  
 
Zamfira E Zamfira  
Vom petrece noi Guliarasa-ame amen  
Tot împreună, amândoi; Sea ka'k than, lidui;  
Dar e târziu şi nu-i nici lună, Tale si dur reate thai nai chi shionoto,  
Să ne culcăm cu seară bună. Te sovas lachia verveliasa.  
Lumina cea de zi răsare; O vudud le ghesăsko ghesavel;  
Moşneagul s-a sculat îndată. O phuro yekhal ushtel.  
Trezind şi pe iubita fată: Ushtiaindoi vi la găria shiorea:  
— Zamfiro, scoală! Ziua mare! -Zamfirie, ushtio! O ghes baro!  
Sculaţi voi de acum, sculaţi! Ushtion tume akanara, ushten!  
Şi de gătit vă apucaţi. Thai khonjarimaste malaven.  
Odată toţi au năvălit, Yekvar savore nashline  
Şi şatrele au ridicat; Le katune vazdine;  
Au strâns degrab', au înhămat Sigo kidine, le grasten phangline  
Şi iar în cale s-au pornit. Thai dromeste teleardine.  
Măgarii în spinare duc Le hăra ze'iande ningăren  
Copiii mici; iar ceialalţi, Le tsinore shiavoren; thai le kolaver  
Femei şi fete şi bărbaţi, Juivlia "ai sheia thai mursha,  
După căruţi pe jos se duc Pala urdonende telal jean  
Toţi peticiţi şi dezbrăcaţi. Savore gadența suvdine thai nange.  
Ce veselie! Ce cântare! So losh! So gilimos!  
Ce vorbe, şi ce vuiet mare! So alava, thai so baro bash!  
Răcneşte ursul, câinii latră, O rishi kikel, le jiukle bashen,  
Şi scârţie neunsa roată; Thai rovel e bi-makhli amboldin;  
Într-un cuvânt, a lor pornire Ande'k laveste, lengo phirdimos.  
E deşănţată la privire. Si bi-harano k'o dikhlimos.  
Mâhnitul tânăr se uita O holiame terno dikhălas  
La văi, la dealuri, la câmpii Hariande, phurinande, umalende  
Şi lucruri nouă căuta Thai neve bukia rodelas  
Între ţigani şi în pustii. Mashkar Romende thai nange thanende.  
A lui Zamfiră preaiubită, Leski Zamfira but kamli,  
Cu negri ochi împodobită, Kale yakhentsa shukariardini,  
Îl mângâia cu dezmierdare, Vardilas-les gulimasa,  
Mărturisind a sa plecare. Phenindoi pesko kamimos.  
Dar el în sine tot purta Ta" vo ande peste panda phiravelas  
O mâhniciune tăinuită, Yekhe garade holimas,  
În inimă pecetluită; Ando ilo phandado-ramomos;  
Şi-adeseori nevrând ofta: Thai butivar bi-kamlindoi delas ghonchi:  
Păsăruică mică, Tsini chirikliori,  
Tu nu ştii de rău, Le nasules tu chi jeanes,  
Nimenea nu-ţi strică Khonik na rimosarel  
Cuibuşorul tău. Kire khărores,  
Pe crenguţă creşti, Pe raiori barios,  
Soarele răsare, O kham anklel,  
Şi tu cu cântare Thai tu gilimasa  
Lumea veseleşti. Le manushen loshaves.  
Primăvara trece O anglomilai nakhăl  
Vine toamna rece, Avel o angloivend o shudro,  
Oamenii urăsc, Le manush na dehen,  
Oamenii jălesc. Le manush roven  
Păsăruica dulce E chirikli guli  
La loc cald se duce, Tate thaneste jeal,  
Şade-n altă ţară Beshel avre themeste  
Pân' de primăvară. Ji anglomilaieste.  
Asemenea cu păsărica, Sar vi e chirikli  
Şi tânărul nu avea loc, Chi le ternes than les na sas  
Deprinde nu putea nimica Khanchi chi dashtilas te kărel  
Nici nu credea el în noroc. Chi ande bahtiate na pakialas.  
A lui era mai lumea toată, Leski sasas e phuv savori,  
Pentru de grijă-a sa purtare Anda' pesko rakhimos  
Lăsa la pronia înaltă, Mukălas-pe' ando ucho devlimos,  
De mulţumiri, de desfătare Parikerimatendar, gulimos  
Mai înainte el ştia, Anglal vov jeanelas,  
Căci slăbiciunile ardeau Kă le bezăha thabonas  
În pieptul lui nepotolit. Ande lesko kolin bi-chailo'i.  
Vieţuind în lume mare, Ande barea phuveate jivindoi,  
De slavă el s-a măgulit, Barimastar vo athavdino sas.  
În toate a făcut cercare, Savorănde zumav vo kărdeas  
Şi cunoscându-le deşarte Thai chuche len jeanindoi  
Acum el s-a ascuns departe. Akana dures vo pes garadeas.  
Dar focul nu mult va fi stins, Tale e yag na but avela muli,  
Curând îl vom vedea aprins. Sigeste dikhasa-la ame astardini.  
 
Zamfira  
Iubite! spune ce gândeşti, Piramneia! Phen so pakias,  
Sau iarăşi tu acum doreşti Va pale tu trushaves  
De lume mare şi de târguri? Dizen thai bare manushimas ?  
 
Alecu  
Ce să doresc! tu nu poţi şti, So kamau! Tu na"shti' jeanes,  
Tu nici nu-ţi poţi închipui Tu chi na chi sune na"shtis kăres  
A târgurilor grele juguri, Le dizengo phare nasula,  
Unde n-ai gustul de viaţă, Kai nai-tu le jivimasko kamimos  
Nici suflă ei de dimineaţă Chi na chi phurdle lende teharine  
Ca noi un aer răcoros Îk braval shudroro sar ame  
Cu miros de câmpii frumos. Shukare sunghimasa umalengo.  
Ei a iubi se ruşinează, Von te chailioven lajavon  
De fire prea se depărtează, Masestar von but duriavon  
Şi voia lor o târguiesc, Thai pengo kamlimos bikinen,  
Metalului ei se jertfesc; Le rupeskă von mundardion;  
În aur cred, lui se închină, Sumnakaste pakian, leskă banghiardion,  
Şi lumea lor de rău e plină. Thai lengo sumnal pherdo'ilo nasulimos.  
Ce să doresc, a lor mândrie? So te kamau, lengo phukiarimos?  
Zâmbire cu făţărnicie? Hohaimasa asaimo?  
A lor nebună pizmuire? Lengo dilo nadehimo?  
A lor deşartă strălucire? Lengo strafinimos nango?  
 
Zamfira  
Dar acolo sunt curţi frumoase, Tale othe si shukar baria  
Petrecere în adunări, Gulimos kidimatende,  
Sunt multe lucruri arătoase; Sî but bukia shukarore;  
Şi fetişoare de boieri. Thai raiorengă muiore.  
 
Alecu  
Cu mulţumire cumpărată Naisarimasa kindine  
Petrecerile nu sunt bune, Le pachiva na-i lashe,  
Unde nu-i dragostea cea dreaptă, Kai o piarimo orta na si  
Şi Veselia-i mâhniciune. Vi o loshimos si holi  
Iar fetele? tu-mi eşti primită, Thai le shiorea? Tu hunildi san,  
Făr' de a lor împodobiri, Bi lengă angrustimata,  
Ş-a pietrei scumpe străluciri; Thai kuche barengă strafinimata;  
Să nu te schimbi, a mea iubită, Te na paruvdios, mîrî piramni,  
Eu însă într-un gând curat Thai me ujia goghiasa  
Voiesc cu tine să împart Kamau te hulavau tusa  
A mea din lume izgonire Munro nashavdimos phuviatar  
Şi voie bună şi mâhnire. Vi lashimos thai vi holimata.  
 
Moşneagul  
Măcar că tu ai petrecut Vi kana tu tiro jiuvindimo  
Între norodul cel bogat Le barvale kărdean-les nakhavdo  
Şi cu ştiinţă luminat, Thai jeanimasa ududiardo  
Tot ne iubeşti pre noi prea mult, Sea amen tu buter kames,  
Însă nu-i pururea plăcut Tale nai lashio yekhimaste  
Şi traiul nostru, la acei Amaro jivimo, kodolende  
Ce-n desfătare au crescut. So barile ande kovlimaste.  
Eu ştiu de la părinţii mei Me jeanau mire phurendar  
O din vechime povestire: Yek puranimastar paramichi  
Pentru un om ce a trăit Yekhe manushestar so jiivdino  
Aici de Roma surghiunit; Khote le Romanendar shiudino  
Dar am uitat a lui numire; Ta" bisterdem lesko anavoro  
Împodobită însă fire Shukariardo sas-les o ilo  
Avea acel bătrân vioi, O phuro kodo yagalo,  
Vieţuind el între noi Beshlindoi vo mashkar amende  
Pe lângă Dunăre, spunea Pasha-i Dunărea, phenelas  
De ale lui nenorociri Peskerendar bibahta  
Cu mintea sa închipuia. Peskia goghiatar ankala"las.  
Dar alţii pentru dânş' prindea Thai aver anda leste astar'nas  
Prin mreajă peştii şi vânat Astarniasa azir thai mashe  
Şi pentru iarnă-i pregătea Thai anda ivendeste  
Din blane, straie de-mbrăcat, Poshtinatar, gada huriavimaste  
Iar el nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo  
Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo',  
Şi blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa,  
A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata,  
Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo  
Certare lui au rânduit Dine-les les o marimo'  
Şi moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'.  
Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino,  
Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro  
El la aducerea aminte K'o goghiako andimo'  
De zilele de mai nainte, Le ghesăndar le anglutne ,  
Murind, a fost lăsat cuvinte Merindoi, mukleas alava  
A lui înstrăinate oase Leskă kokala'l tradine  
Să se mute la a lor pământ. Ande pengi phuv te ningărdion-pe.  
 
Alecu  
O! iată soartă ticăloasă O! dikhta baht chori  
A unui scriitor vestit! Yekhă butjandeski ramiari!  
A unui patriot slăvit! Yekhă bare themeskă kamliari!  
Poetule! Tu mie spune: Giliareia! Tu mangă motho:  
Ce se numeşte slavă-n lume? So ande phuviate barimos sî bushilo?  
A laudelor glăsuire! Le asharengo vakerimo'!  
Din neam, la depărtatul neam! Pashunestar, k'o duruno pashuno!  
Ori după moarte tânguire! Va' pala merimaste rovimo'!  
Sau în sfârşit istorisire Vai agore phendimos puranimasko  
Sub şatra a unui ţigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!!  
Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e phuv bari,  
Acum Alecu de doi ani Aba o Alecu duie bărshăndar  
Petrece tot între ţigani Beshel sea mashkar Roma  
Într-o firească desfătare. Ande'k prakitikano guliarimo'.  
Cu dânşii bine s-a deprins Lentsa mishtes sikiardilo  
Şi rareori el, ca prin vis, Thai na butivar vo, sar ande suno,  
Abia mai aducea aminte Phares serelas vo  
Petrecerea de mai nainte. O angluno pesko jivimo.  
Vieţii lui soţie bună Leskă jivimas lashi romni  
Cu dâns' Zamfira dimpreună Lesa e Zamfira kethanes  
Se duc cu ursul pe la sate, Jean le richesa gavorende,  
Alecu prea frumos mi-l joacă, O Alecu zore shukar khelavel-les  
Moşneagul daireaua bate, O phuro e davuli marel,  
Toţi pentru bun bacşiş se roagă; Savore anda'k lov lashio mangen;  
Şi-aşa petrec a lor viaţă. Thai aiakha pengo jivimos ningrăn.  
Într-o zi de dimineaţă Ande'k ghes teharinasa  
Zamfira veselă cânta E Zamfira loshali gilabalas  
Şi la Alecu se uita. Thai Alecoste dikhălas.  
 
Cântecul I* E gili yek  
Arde-mă, frige-mă Phabar-ma, pek-ma  
În foc vânat pune-mă. Ande yag azir thov-ma.  
De m-ai frige pe cărbune, Pe angarende man te pekăsas  
Ibovnicul nu-ţi voi spune. Le kolavres tukă na phenavas.  
Că el este tinerel, Kă vo'ilo ternoro,  
Drăgălaş şi frumuşel; Kamloro 'hai shukaroro;  
Iar pe tine, bărbat rău, Tale tut nasul mursh,  
Eu de-acum nu te mai vreu. Akanara chi kamau.  
Şi tu măcar pân' la moarte Thai tu vi ji merimaste  
De m-ai bate, de m-ai arde, Te maresas, man te thabaresas,  
Şi bucăţi de m-ai tăia Thai kotorende te shinesas,  
Tot voi face cum voi vrea. Sea kărava sar kamava.  
 
Alecu  
Ce nu mai taci, că am urât Soste chi ashes, kă me nadehlem  
A voastre cântece ţigăneşti. Tumaren gilian le romanen.  
 
Zamfira  
Dreptate ai să le urăşti, Chacho sîtu te na dehăs-le,  
Că tocmai pentru tine cânt. Kă orta anda tute giliavau-le.  
 
*  
 
Alecu  
Da' eu şi fără de cântare Tale me bi-gilioreako  
Pricep ceva a ta plecare. Hakiarau ishi kiro telearimo'.  
Şi visul meu de astă-noapte Thai munro ratiako suno  
Îmi prevesteşte grele fapte. Angle phenel kărimata phare.  
 
Zamfira  
În visuri crezi, om luminat? Sunende pakias, manush goghiasa?  
Un lucru foarte de mirat! Îk buki baria chudimasa!  
 
Alecu  
Nu cred în visuri, nici nu vreu Na pakiau sunengă, chi-na-chi kamau  
Să cred întru nimica eu, Me ande khancheste te pakiau,  
Şi tu de-acum nu ai crezare; Thai tut akanara na'i-tu pakiaimo';  
Iar visul meu fiind cumplit 'Hai munro suno avindoi pharo  
În suflet a întipărit Ande ghieste vo hramosardo  
O prea urâtă aşteptare, Îk zore jiungalo ajiukărimo',  
Dar mai ales simţirea me Tale feder munro ilo  
Îmi prevesteşte oarece. Angle phenel-mangă vareso.  
 
Moşneagul  
La ce atâta supărare, Anda soste kadiki holi.  
Tu ţi-ai făcut făr' de cuvânt? Tu kărdean-tukă kărimasko bi?  
 
Alecu  
O! nu, eu foarte bine simt, O! na, me bares mishto haliarau,  
Eu înţeleg a ei schimbare. Lako paruvimos mishtes hakiarau  
 
Moşneagul  
A ta mâhnire temei n-are! Kiri holi na'i-la zumi!  
Ea îi femeie! Tu iubeşti; Voi sî jiuvli! Tu piares;  
Tu porţi o dragoste cumplită, Îk pharo kamimos tu phiraves,  
Statornică, nemărginită. Bi-phirali, bi-gorani.  
Iar inimile femeieşti Thai le jiuvlikane ile  
Prea înfocat ne îndrăgesc Sobut yaganes amen chailioven  
Şi iar degrabă ne urăsc. Thai sigunes amen nakamen.  
De-aceasta tu să nu te miri, Kadalatar tut te na chudis.  
Că uită-te-n albastrul cer Kă dikh and'o nilo tarpe  
Prin nouri lu' cum pluteşte Mashkar badala sar urel  
Ea tuturor împărtăşeşte Voi savorengă hulavkărel  
A sa lumină mângâioasă, Pesko vudud kovlikano,  
Dintr-un oraş intră în alt, Yekhe dizestar del andre avreste,  
Şi din acela vrea să iasă Thai te anklel kamel tar kodoles  
Lăsându-l iar întunecat; Tamlo pale mukindoi-les;  
Şi cine poate zice lunei: Thai kon shai phenel shinoteskă:  
Stăi într-un loc fără mişcare, Besh ande'k than bi phirimaste,  
Sau cine stavilă va pune Vai kon asharlin ka thol  
Femeii la a ei plecare? Jiuvleakă lakăre telerdimaste?  
 
Alecu  
Dar cum mai înainte ea Tale sar angleder voi  
Pe mine tare mă iubea? Man chailiovelas zurales?  
 
Moşneagul  
Ascultă, eu să-ţi spun de mine: Ashun, me pa mande phenau:  
Şi eu în lume am iubit Vi me jivimaste piardem  
Mai mult pot zice decât tine, Feder but shai phenau sar tute,  
Nemăsurat fiind robit, Bijanglimasko avindoi das,  
Cunosc această pătimire Prinjeanau kadaia ileski dukh  
Întâi ţin minte eu abia. Anglal serau me akana.  
Pe Dunăre când nu avea La Dunărea kana na sas  
Moscalii încă stăpânire. Le muskalen raiarimas.  
Pe când ştiam noi de sultan, Kana jeanasas pa o sultan  
Iar paşa de la Akerman Th'o pasha katoa Akerman  
Ocârmuia Bugeacul tot, Tradelas sea o Bugeako  
Atuncea tânăr eu eram Okona tărno me avoasas  
Şi să-ţi închipuiesc nu pot Thai te phenau-tukă na"shtisarau  
Cel dintâi foc ce s-au aprins E angluni yag so astardili  
Întru simţirea mea nestins. Ande muro ilo, yag bi-mundardi.  
În scurt, ceea ce-am dorit Harnes, sea so kamlem  
Cu mare chef am dobândit, Bute kamlimasa me vi lem,  
Dar un minut de fericire, Tale îk minuto loshimasko  
A fost un vis, o nălucire. Sas îk suno, îk ushial.  
Nevasta mea numai un an Miri romni toko'k bărsh  
Mi-a arătat ceva plăcere, Sikadeas-mange chipota chailimos,  
Apoi fugind cu alt ţigan Thai nashindoi avre romesa  
M-a fost lăsat în supărare Muklias-man and'o holiarimos,  
Şi cu Zamfira mititică. Thai la tsignoria Zamfiriasa.  
 
Alecu  
Dar tu n-ai mai făcut nimică? Tale tu na kărdian khanchi?  
 
Moşneagul  
Ce să mai fac! Şi cine poate So te kărau! Thai kon dastisarel  
În silă dragoste a scoate? Anda' shiaglimos piar te ankalavel?  
Iar oamenii petrec în lume Thai le manush and'o jivimos ningăren  
Mai multe rele între bune. Buter nasula mashkar lashen.  
 
Alecu  
Eu nu-s aşa! eu pân' la moarte Me na sîm kadea! Me ji merimaste  
Voi răzbuna a mea dreptate Pokinava munro chachimos  
Găsindu-mi duşmanul dormind, Arakhlindoi mire dushmames sovindoi,  
Pe malul mării, neştiind, P'o kinaro le doriavesko  
 
Că eu aproape sunt de dâns', Kă me pashe sim lestar  
Ş-atunci l-aş arunca în mare Thai shiudavas-les ande doriaveste  
Şi moartea cea făr' de scăpare Thai le bi-astraimasko merimas  
O aş privi cu haz şi râs. Dikhavas-leste asaimasa  
Ocrotitoarea acea bună O arakhalo o feder lashio  
A înfocatului amor. Le yagalesko kamimo'.  
O noapte lină fără lună Îk reat uji bi chonoteski  
S-au pus pân' la ai zilei zori. Ji ka'l ghesăskă duda thodili.  
Pe ceriu stele scânteiază Tarpeneste le chehenia vrastden  
Cu strălucitele lor raze. Pengă dudale strafiniantsa.  
Ţiganii toţi au adormit; Le Rom savore sutine;  
Alecu vis prea greu visează O Aleculo suno dikhăl zore pharo  
Şi se trezeşte mult uimit: Thai ushtiol but ramado:  
Zamfira lângă dânsul nu-i! E Zamfira pasha peste na'i!  
Dar unde e?!.. În pieptul lui Tale kai sîla?!.. Leskă kolineste  
Se bate inima zuliară Mardiol o dilo ilo  
Întru mânia înfocată. Ande e yagali holi.  
El iese înarmat afară, Vo shiureasa anklel avri,  
Pe iarba cea înrourată Pe char e drosinali  
O tăinuită urmuşoară Îk garadi patrinori  
Se vede... El în nerăbdare Dikhiol... Vo ande usharimaste  
Nu merge, ci, pot zice, zboară. Chi jeal, shai phenau, urel.  
Dar ce amarnică mirare! Tale so rovani chuda!  
După movili se văd în zare Pala'l phurina dikhion ande tarpeste  
Ca două umbre şopotind... Sar dui ushiala lokăs duma dindoi...  
El se opreşte ascultând: Vo ashiavel-pe ashunindoi:  
 
Zamfira Zamfira  
Mă duc de-acum. Jeautar akanara.  
Ţiganul tânăr O terno Rom  
Mai stai, puicuţă! Mai besh, cirikliorie!  
 
Zamfira  
Zău că mă tem, mă tem, drăguţă. Chaches trashau, trashau, kamlioreia.  
 
Ţiganul tânăr O terno Rom  
Da' pentru ce atâta frică, Tale anda soste kajiki dar,  
Stai, nu te teme de nimică, Besh, na trasha khanchestar,  
Alecul tău va fi dormind... Tiro Alecu sovela...  
— Aici voi veţi muri iubind!... – Tume khote merena piarindoi!...  
Alecu groaznic a strigat, O Alecu daravanes deas mui,  
S-a repezit şi a şi dat Nashlea thai vi deasas  
În inimă cu iataganul. Ande ileste la shiureasa.  
Mort a căzut atunci ţiganul. Pelo mulo okona o Rom.  
Zamfira în aşa uimire E Zamfira ande kadea chud  
A zis cu deznădăjduire: Phendea nirashimasa:  
— Ucigaşule! mi-i frică -Mundarneia! Trash mangă  
De vărvăreasca ta pornire. Kire veshalikanestar rat.  
 
Alecu O Alecu  
Şi tu dar lângă dânsul pică! Vi tu pasha leste per!  
(o loveşte în inimă) (malavel-la ande ileste)  
 
Zamfira E Zamfira  
Ah! am iubit! Iubind şi mor... Ah! Piardem! Piarindoi merav...  
Se revărsa de ziuă zori: Divesarel-pe ghesăsko:  
Alecu după deal şedea O Alecu pala'i phur beshelas  
Cu iataganul plin de sânge La shiureaia pherdi rat  
Şi două trupuri reci privea, Dui shudre tana vardilas,  
Iar când s-au început a strânge Thai kana avile te kidion  
Ţiganii toţi pe lângă dâns', Le Rom savore pasha peste,  
Atunci moşneagul cu mâhnire, Okona o phuro dukhimasa,  
Nevrând a face răsplătire, Bi-kamlindoi te pokinel,  
Apropiindu-se a zis: Pashindoi phendeas:  
— Fugi, varvar om, tu de la noi, - Nash, văshalikano manush amendar,  
Te du la lumea ta cea mare Ja tire bare manushende  
Şi lasă-ne întru uitare: Thai muk-amen bisterimaste:  
Tu eşti născut pentru război, Tu anda jengi san biando,  
Şi te făleşti cu deşteptare, Thai phukiardios vi goghiasa,  
Iar noi în rânduirea soartei Thai ame pala amari bahtiate  
Suntem sălbatici, dar fireşti, Sam dive, ta' prakritale,  
Ştiinţi n-avem praviliceşti, Prinjandimos lilengo nai-ame,  
Nici sânge nu vărsăm cu moarte, Chi rat na shioras merimasa,  
La suflet ne numim noi mici Ileste ame bushioas tsine  
Şi n-am ucis încă pe nime, Thai chi shindeam panda khanikas,  
Iar tu eşti varvar! fugi de-aici! Thai tu văshalo san! Khotar nash!  
Te du, şi Dumnezeu cu tine. Jea, thai o D'el tusa.  
Zicând aceste, au luat Phenindoi kadala, liné  
Ţiganii trupurile moarte, Le Rom le badané mulé  
Plângându-le le-au îngropat Rovindoi phuviate garade-le'  
Şi s-au pornit în altă parte. Thai ande avria rigiate găline.  
Numai o şatră în cîmpie Ferdi'k katuna ande umaleste  
Rămase singură, pustie. Ashili korkori, nangi.  
Aşa când toamna dimineaţă 'Hai kana sharadé tehariné  
Cucoarele se înarmează Le kronchá shiurean len  
Şi se pornesc cu strigăt mare Thai bare muiesa telearen  
La locuri calde pân' la vară, Taté thanende ji milaié,  
Iar una ce putere n-are, Tale yekhia so zor na sila,  
Fiind rănită-n aripioare, Avindoi aresadi phakorende  
Rămâne singură, pătrunsă Ashel korkori, shindi  
De mâhniciunea cea nespusă. La bi-phendiatar dukh phari.  
 
* Anume acest cântec Puşkin în a sa alcătuire l-a prefăcut în limba rosienească.  
 
Nichita Stănescu  
Poem  
Phen-mangă, kana astaravas-tu ande'k ghes  
Thai chumidavas-tukă o patum le punrăsko  
Nai kadea kă lagavesas hantsî, pala kodea,  
Daratar te na ikhiares munro chumidimos?  
 
Spune-mi, dacă te-as prinde-ntr-o zi  
și ți-as saruta talpa piciorului,  
nu-i așa ca ai șchiopata puțin, după aceea,  
de teama să nu-mi strivești sărutul?  
 
Emotie de toamna  
 
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,  
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.  
 
Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,  
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pina la nori,  
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,  
si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin.  
 
Si-atunci ma apropii de pietre si tac,  
iau cuvintele si le-nec in mare.  
Suier luna si o rasar si o prefac  
intr-o dragoste mare.  
 
Haliarimos sharadesko  
Avilo o sharad, pakiar-mangă le iles varesosa  
La ushiliasa îkhă rukheski, vai mishteder kire ilesa  
Trashau kă chi sî te dikhau-tu, po yekvar,  
Kă sî te barion mangă phaka shinivale ji badalende  
Kă garadiosa ande'k yakh gajikani,  
Thai voi sî te phandadiol îkha patriasa kărki  
Thai okona pashiau barăndar thai ashiav,  
Lau le laven thai tasavau-le and'o doriav.  
Dau shol le shionotes thai vazdau-les thai kărav-les  
Ande'k baro kamimos.  
 
E VEDA KARING O AGNI  
E gili CLXXXIX, le Devleskă la Yagako  
1.Devlikane dromentsa ningar-ame mandinende, Agneea, Devel so jeanes sfako sumnal ujilimos  
Khos o bezăh so kărel-amen găre thai phirale, e barider ashar ame anasa tukă.  
2. Ningăr-amen khushimaste, Agneea; ningăr-ame opral savore nasula thai nasvalimata.  
Au anda amende îk parga buhli mishte vakerdimaski, kăr barvale amare shiaven thai lengăren.  
3. Duriar amendar Agneea savoren nasfalimaten, te malaven lengă asharen, ko"len so nai-le o astriari Agni.  
Devleea, kăr palem amaro khăr te avel îk lashio vakerimo', savore Bi-merimaskă Devlentsa, O Somnalona.  
4. Arakh-ame Agneia, sadaikane vastesa, strafinalo and'o khăr kai piares-les.  
O Jirinaleia, o koni terno, na muk chi îk nasul te azba"l ko"les so asharel-tu aghes vai theara.  
5. Na muk-ame astarimos le bezăhăskă, Agneea, o hanjivalo biamal so ningărel-amen k'o nasul;  
Na muk ame le dandaleskă so dandarel, na ko"leskă bi-dandengo; na de-amen, Jirinaleia, le choreskă.  
6. Sar tu san, biando pala-i Dharma, Agneea kana san ashardo de arakhimos amare badanengă  
Verkastar so dosharel va marel, kă tu, Devleea, rakhăs ame savorendar so kamen te ushtiaven ame tala le pânră.  
7. Tu mishtes hulaves mashkar le ka"la dui shianda manushengă, avestar manushende, anglal e teharin, Sumnalona Yag.  
Au ashunalo le manusheskă verveliate, te avel shukariardo, kadea sar kamel, ko"lendar so kamen-les.  
8. Leskă ame ortosardeam amare pachivale phendimata, Me, o Shiav le Manasko, leskă o Jirinalo Agni.  
Te aven amengă bi-gindine varvalimata le Rashaientsa. Te arakhas amengă haben zuralo ande butimaste.  
Referinţă Bibliografică:
Țiganii de Pușkin tradus în limba romani/ Romii în lirica lumii/ Imn către Agni din Rig-Veda / Marian Nuţu Cârpaci : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuţu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Nuţu Cârpaci
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!