Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Marian Malciu         Publicat în: Ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016        Toate Articolele Autorului

„RUGINOASA - Istorie, credinţă şi cultură”, opinii, prof. Anica TĂNASĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ruginoasa - Istorie, credinţă şi cultură”, aparţinând scriitorului, poetului şi cărturarului Marian Malciu, este o carte cu totul deosebită prin bogăţia şi diversitatea informaţiilor conţinute, dar şi prin originalitatea concepţiei autorului privitoare la etnogeneza poporului român şi la formarea limbii române.  
Cartea se adresează oricărui cititor curios, dornic de informaţie şi de cunoaştere a propriului neam, dar şi unui anumit tip de cititor cu o anumită cultură în domeniul istoriei, lingvisticii şi chiar a istoriei creştinismului. De aceea, pentru un cititor obişnuit, asemenea mie, parcurgerea acestei cărţi este şi rămâne o adevărată piatră de încercare.  
Am citit-o încet, cu reveniri asupra multor pasaje şi chiar cu citirea în paralel a altor texte care să-mi lumineze, prin contrast sau prin întărire, ceea ce parcurgeam în această lucrare. Şi, poate, tot de aceea mă adresez aici confraţilor mei cititori pentru a ne împărtăşi gândurile, bucuriile sau nelămuririle generate de lectura cărţii. În această perioadă bogată în sărbători creştineşti cu profundă semnificaţie spirituală, avem mai mult timp pentru lectură, pentru meditaţie. Şi una din bucuriile lecturii este împărtăşirea gândurilor legate de ea, dezbaterea asupra celor citite. În felul acesta mesajul şi întregul conţinut al unei cărţi se îmbogăţesc şi iradiază de la autor spre public, devenind o entitate vie „cuvântul care zideşte”.  
 
Lucrarea este organizată în trei capitole mari, cu o prefaţă intitulată sugestiv „Marian Malciu la a doua incursiune în căutarea libertăţii interioare”, aparţinând profesoarei Gheorghiţa Durlan şi o precuvântare a preotului protopop Pavel Postolachi, la fel de revelatoare în ceea ce priveşte semnificaţia profundă a actului scrisului: „Pe aripile cuvântului care zideşte”. Ambele „deschideri” ale cărţii luminează caracterul aparte al lucrării, complexitatea şi adâncimea ei spirituală. În „Capitolul I, Explicaţii introductive ori cuvântul autorului”, ne întâlnim cu povestitorul Marian Malciu care relatează la persoana I-a , cu sinceritatea profundă a spovedaniei, avatarurile elaborării lucrării, neliniştea şi zbuciumul creatorului pornit pe drumul conceperii prin cuvânt.  
Capitolul al II-lea este dedicat istoriei vechi a localităţii Ruginoasa, integrată in istoria Moldovei. Începându-şi „călătoria” înspre descoperirea adevărului şi relevarea acestuia, autorul îşi stabileşte ca punct de plecare comuna Ruginoasa, „aflată în zona de contact a Podişului Sucevei cu Podişul Central Moldovenesc” şi „având o origine veche, dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spaţial şi unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza… şi lista poate continua. Se configurează aşezările omeneşti, construcţiile, căile de comunicaţie, activităţi agricole, modul de viaţă şi organizare socială a unui ţinut binecuvântat de Domnul şi înnobilat de efortul omenesc. Documentarea este extrem de riguroasă şi, totuşi, autorul pare a fi dorit mai mult.  
Credincios adevărului şi exigent cu sine, autorul aminteşte, în treacăt, că unele documente aflate în custodia Direcţiei Generale a arhivelor nu i-au fost accesibile, cum de altfel se întâmplă „simplului cetăţean sau cititor”, altele nu se mai află în ţară datorită împrejurărilor nefavorabile de tot felul, inclusiv furtul sau vânzarea, trădarea, neglijenţa sau nepriceperea. Şi totuşi, nevoia de cunoaştere este imperioasă, având în vedere că generaţii întregi dintre noi am învăţat o istorie lacunară şi „pe alocuri” falsificată. Prezentul este şi mai trist constatând că „generaţiile de azi sunt vitregite de manuale de istorie adevărată a României din toate timpurile, iar programele de învăţământ, de peste douăzeci de ani încoace, includ o istorie simplă, oarecum hilară …” ( Cap. II, pag. 25)  
 
Pornind să realizeze monografia Ruginoasei, impresionat de marea ei încărcătură istorică, dar şi de frumuseţea locurilor, bogăţia de tradiţii culturale, credinţa creştinească profundă a oamenilor, scriitorul s-a găsit în centrul unui univers polimorf care iradia în toate direcţiile atât în timp cât şi în spaţiu. Nu putea vorbi despre localitate fără să atingă rădăcinile istorice mult mai ramificate şi mai adânci ale întregii Moldove. Recursul la documente de tot felul este impresionant, efortul de a le găsi, studia, confrunta şi corela a fost, fără îndoială, titanic. Aşa s-au născut în acest capitol pagini de istorie a Moldovei medievale demne de a sta la temelia unor adevărate manuale de istorie de nivel gimnazial, liceal si chiar a unor cursuri de istorie pentru studenţi.  
Nimic nu lipseşte din tabloul istoric al Moldovei medievale de la începuturile sale. Autorul construieşte atent şi pertinent, uneori indirect, prin relatarea faptelor în desfăşurare, contextul geo-politic caracterizat prin vecinătatea Regatului maghiar şi interesul acestuia de a îndepărta cât mai mult de graniţele sale pericolul invaziilor prădătoare ale tătarilor. Descrie, cu pana sclipitoare a unui scriitor stăpân pe arta cuvântului, dar şi cu responsabilitatea adevărului, ţinuturile acoperite de codri seculari cu fauna lor fabuloasă, trimiţând din loc în loc săgeţi la adresa prezentului iresponsabil faţă de o astfel de moştenire, care ar trebui sa fie sacră. Scriitorul Marian Malciu prezintă sistemul economic de exploatare judicioasă a acestor bogăţii în conformitate cu nevoile omului, dar şi cu respectarea ecosistemului natural. Face dese trimiteri la vechile cutume economice ale formaţiunilor româneşti existente dintotdeauna în teritoriu, scoţând permanent în evidenţă continuitatea de viaţă şi de cultură bine structurate a românilor în aceste ţinuturi. Nu rareori, în aceste pagini, găsim în subtext sentimentul că ne aflăm în Moldova arhaică şi fabulos de înţeleaptă a lui Sadoveanu.  
Împătimit de document şi ferm în crezul său patriotic, autorul prezintă pas cu pas procesul de formare a Moldovei de la primul „descălecat”, când Dragoş, ca vasal al regelui maghiar, organizează ţinutul „pornind de la formaţiunile politice anterioare, moştenind multe tendinţe locale de organizare statală”. Rolul lui Bogdan, voievodul românilor din Maramureş „este legat de cea de-a doua etapă a întemeierii Moldovei cu sublinierea contextului politic – presiunea politică şi religioasă a regalităţii maghiare asupra românilor … încercarea de anulare a vechilor libertăţi pe care valahii le-au moştenit”. Bogdan scoate Moldova de sub controlul Coroanei maghiare, ridicând-o de la rangul de Marcă a acesteia la rangul de „Domnie” şi finalizând începuturile organizării statale pe care o vor desăvârşi apoi voievozii Laţcu și Petru Muşat, care au consolidat independenţa şi suveranitatea Ţării Moldovei, înglobând treptat întregul spaţiu dintre Carpaţi şi Marea Neagră. Este consolidată poziţia politică a statului moldovean în raport cu ţările vecine, se câştigă recunoaşterea pe plan european, se bat primele monede moldoveneşti şi se înfiinţează Mitropolia Moldovei.  
 
Autorul recurge la tot ce poate constitui document scris, argument logic, argument lingvistic, analiză de context şi tradiţie populară neomiţând să semnaleze şi existenţa unor nepotriviri sau contraziceri între diversele surse aduse luate discuţie, ca, de exemplu, referirea istoricului Pavel Parasca, susţinătorul ideii că bătălia împotriva tătarilor s-ar fi dat nu în primii ani de domnie a regelui Ungariei Ludovic I (1342-1382), ci mult mai înainte, în 1285 în timpul regelui ungar Vladislav al IV-lea supranumit Cumanul. Astfel, potrivit Cronicii Anonime a Moldovei legendarul „descălecător” Dragoş ar fi intrat în aceste ţinuturi mai târziu, ca voievod real şi, găsindu-le pustii, i-au plăcut şi le-ar fi populat cu oamenii săi.  
Nu lipseşte comentariul şi propria opinie a autorului, totdeauna bazată pe confirmarea simultană a mai multor dovezi: „fapt incredibil, după umila mea părere, deoarece spun copiile unor cronici ale lui Grigore Ureche şi ale lui Miron Costin, că acest Dragoş a ieşit cu oamenii săi din Maramureş şi a descălecat în Moldova „în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru.” (Cap. II, pag. 34). Aceeaşi pluritate de ipoteze este adusă în discuţie şi în cazul denumirii „Moldova”. Prezumtiva origine a numelui râului de la cel al căţelei de vânătoare a lui Dragoş – Molda - este o legendă. Istoricii Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu avansează ideea că numele ţinutului vine de la „molid”. Altă teorie susţine că numele „Moldova” vine de la cuvintele din limba dacă „molta” (mult, în latină) şi „dava” (cetate sau apă). Bogdan Petriceicu Haşdeu susţine etimologia din germanicul „meuld” (scobitură, carieră, culoar de scurgere). Autorul cărţii crede că „mai apropiată de realitate ar fi cea potrivit căreia numele de Moldova derivă din cuvintele din limba dacică: molta şi dava." (Cap. II Ruginoasa, ieri - pag 35).  
Capitolul acesta se încheie cu o interesantă, incitantă, dar foarte bine documentată incursiune în procesul de formare a poporului şi limbii române. Atât de incitantă încât, ajungând cu lectura aici, formaţia mea de absolvent al Facultăţii de filologie, secţia română-latină, cu o lucrare de licenţă intitulată „Substratul limbii române. Repartiţia lui în dialecte şi graiuri” ( Îndrumător ştiinţific - prof. dr. Vasile Arvinte) şi cu o lucrare de gradul I intitulată „Cazurile substantivului în limba română. Origine, evoluţie şi aplicaţii pedagogice” (Coordonator - prof. dr. Corneliu Dimitriu), formaţia mea lingvistică, zic, m-a oprit brusc situându-mă într-un oarecare conflict cu mine însămi. „E greu de răsturnat convingeri de-o viaţă, dar hai să privim lucrurile fără prejudecăţi”, mi-am spus. Şi am continuat lectura cu atenţie, întorcându-mă deseori în urmă la ceea ce învăţasem de la mentorii mei.  
 
Despre rezultatele demersului meu, despre gândurile şi opiniile care s-au născut cu acest prilej, voi încerca să vorbesc într-o continuare a acestui dialog cu dumneavoastră, stimaţi cititori. Până voi reveni, vă mulţumesc pentru atenţia acordată!  
 
Profesor,  
Anica Tănasă  
 
Decembrie 2015  
 
Referinţă Bibliografică:
„RUGINOASA - Istorie, credinţă şi cultură”, opinii, prof. Anica TĂNASĂ / Marian Malciu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1851, Anul VI, 25 ianuarie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Marian Malciu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!