Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Stihuri > Semne > Mobil |   


Autor: Maria Luca         Publicat în: Ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Omagiu divin 3

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Te-ai întrebat vreodată?  
 
Te-ai întrebat vreodată ce rost ai tu pe lume  
Şi ce destin ţi-a dat Părintele Divin?  
De ce e viaţa ta o nesfârşită trudă  
Adesea însoţită de lacrimi şi suspin?  
 
De ce atât de singur eşti tu între ai tăi  
Şi-atât de fără pace în sufletul zdrobit?  
De ce un gol imens ţi-e inima în piept  
Şi cauţi zadarnic calea spre tot ce ţi-ai dorit?  
 
Te-ai întrebat vreodată ce forţă te susţine  
Să treci prin încercare, prin valuri şi dureri?  
Ce mână te ridică...ce dragoste te-alină  
Luând a ta povară şi dându-ţi iar puteri?  
 
De ce în nopţi târzii te poartă către stele  
Un dor ce niciodată tu nu l-ai înţeles  
Iar ochii tăi devin izvoarele curate  
Ce spală-ntinăciunea ce te-a robit ades?  
 
Te-ai întrebat vreodată de ce încă ţi-e teamă  
Şi nu porneşti cu Domnul pe al credinţei drum?  
Opreşte-te acum...E timp de cercetare...  
De n-ai făcut-o încă...întreabă-te acum!!!  
 
 
Ai dreptul să alegi!  
 
Ai dreptul să alegi în viaţă să iubeşti  
Iar ura să arunci în noapte şi pustie...  
Alege să zâmbeşti când ochii lăcrimează  
Şi poartă plin de râvnă credinţa veşnic vie!  
 
Alege să zideşti o casă sus pe stâncă  
Cu temelii solide pornite din Cristos...  
Nu renunţa când vântul va bate cu putere  
Cu Dumnezeu alături vei fi victorios!  
 
Alege plin de grijă cuvintele rostite  
Prin ele să ridici un suflet întristat  
Şi mâna să-ţi întinzi spre cel căzut pe cale  
Ce-a rătăcit în noapte şi plânge-ndurerat!  
 
Din pâinea ta alege măcar un colţ să pui  
Pe masa ce-i pustie, cu grijuri şi nevoi...  
Fă-ţi timp să mergi în casa unde durerea strigă...  
Spre văduvă şi-orfan să te îndrepţi apoi...  
 
Alege cu iubire să poţi din nou ierta  
Când gesturi te rănesc şi vorbe grele dor...  
Să ceri în rugăciune puterea de-a învinge,  
Din orice încercare să ieşi biruitor!  
 
Alege să fii liber ca pasărea în zbor  
Să nu te ţină lutul...nici drumul ce e greu...  
Ridică mâini curate spre Tatăl Creator...  
Ai dreptul să alegi să fii copilul Său!  
 
 
Clipe...clipe...  
 
Clipe care trec în zbor  
Prinse-n lanţul amintirii...  
Clipe care vin cu dor  
Pe cărările iubirii...  
 
Clipe ce zâmbesc în viaţă  
Cu parfum de fericire...  
Clipe triste care dor  
Lăcrimând după iubire...  
 
Clipe pline de mister  
Călătoare-n univers...  
Clipe fără de culoare  
În firescul lumii mers...  
 
Clipe dragi de părtăşie  
Petrecute-n rugăciune...  
Clipe când vorbeşti cu cerul  
Şi spui tot ce ai a spune...  
 
Însă cea mai minunată  
Clipă ce-am trăit cândva  
Este clipa când în viaţă  
Am simţit Iubirea Ta!  
 
 
Să nu te-ngrijorezi!  
 
Să nu te prindă teama când lumea-n jurul tău  
Ascultă îngrozită la şoapta celui rău  
Ce spune: "Asta-i ziua când lumea va pieri  
Şi-o mare de-ntuneric pe om va nimici!"  
 
Să nu asculţi "profeţii" ce se ridică-acum  
Să tulbure creştinul pe al credinţei drum...  
Tu mergi pe calea dreaptă trasată în Cuvânt,  
Rămâi mereu statornic având pe Tatăl Sfânt!  
 
Să nu te prindă teama când mulţi sunt tulburaţi  
Şi-ascultă zvonuri false, trăind înspăimântaţi  
Căci nimeni nu cunoaşte sfârşitul când va fi  
Ci numai Dumnezeul Cel Sfânt din veşnicii!  
 
Să nu te-ngrijorezi când vezi atâta ură  
Şi-atâta nedreptate lovind a ta făptură...  
Stai neclintit pe Stâncă! Tu ai un Dumnezeu  
Ce-aduce biruinţă în ceasul cel mai greu!  
 
Pe braţul Său puternic tu vei găsi salvare  
Şi pacea...şi iubirea ce-aduce alinare!  
Să nu te prindă teama...El ţi-a promis cândva:  
"Mereu voi fi cu tine şi nu te voi lăsa!"  
 
 
De-aş fi...  
 
De-aş fi Isuse o vioară  
Pe strune Ţi-aş cânta cu dor...  
M-aş transforma în imn de slavă  
Şi aş porni spre cer...în zbor...  
 
De-aş fi o floare, cu parfum  
L-aş răspândi în prag de seară  
S-aduc în lume fericire  
Şi-n orice suflet primăvară...  
 
De-aş fi Isuse-o mică stea  
Să luminez în nopţi târzii  
Când plânge-un suflet rătăcit  
Pe căi străine şi pustii...  
 
De-aş fi izvor cu apă rece  
Pentru drumeţul însetat  
Sorbind din unda cristalină  
Să Te slăvească ne-ncetat...  
 
De-aş fi Isuse foc ce arde...  
Iubire fără de sfârşit...  
O lume-ntreagă să-nţeleagă  
Că ne-ai salvat şi ne-ai iubit!  
 
 
Ninge alb...  
 
Ninge alb...ninge cu stele  
Peste gândurile mele...  
Ninge linişte şi dor  
Mă-nsenin şi mă-nfior...  
Ninge lin cu amintiri  
Peste vechile iubiri...  
Fulgi de clipe...de mister  
Peste traiul efemer...  
Ninge alb...ninge cuminte  
Peste rugă şi cuvinte...  
Flori de crin...frânturi de stele  
Mă cheamă în zbor cu ele...  
Sunt acum un fulg şi eu  
Ce L-ai luat pe braţul Tău  
Şi m-am transformat aşa  
Într-o lacrimă de stea!  
 
 
Zi de zi trecem şi noi...  
 
Bate vântul frunze mii  
Peste dealuri ruginii  
Răscolind de mult uitate  
Amintiri îndepărtate...  
 
Plânge cerul lacrimi grele  
Peste dealuri şi vâlcele...  
Ploaie de belşug şi har  
Peste-al timpului hotar...  
 
Zori de zi...apus de soare  
Se perindă-n goana mare  
Aducând în calendar  
După vară, toamna iar...  
 
Zi de zi trecem şi noi  
Fericiţi sau în nevoi  
Şi ne-apropiem cu dor  
De al nostru Salvator!  
 
 
Tu inimă...nu te-ntrista!  
 
Şi dacă toamna va veni  
Şi îţi va bate-n geamuri  
Cu braţ de frunze ruginii  
Culese de pe ramuri  
Tu, inimă nu te-ntrista  
Că vara a plecat  
Cu-alaiul ei de flori şi soare  
Şi cântu-i minunat  
Căci Dumnezeu a rânduit  
O vreme pentru toate  
Iar toamna a sosit acum  
Cu roadele-i bogate...  
Şi dacă cerul plânge-ades  
Şi vântul se-nteţeşte  
Gândeşte-te că după nori  
E Cel ce te iubeşte!  
Prin Harul Lui avem lumină  
Şi struguri dar şi pâine...  
Ne poartă-n car de biruinţă  
Şi astăzi dar şi mâine...  
Deci suflete nu te-ntrista  
Că toamna iarăşi a venit  
Tu cântă şi te veseleşte  
Căci eşti de Dumnezeu iubit!  
 
 
Melancolie de toamnă  
 
Petale ce mor zgribulite  
Şi frunze purtate de vânt...  
Speranţe pierdute în ceaţa  
Ce-ascunde al toamnei veşmânt...  
 
O muzică sumbră adie  
Prin crengile goale, pustii...  
Şi gânduri ce-aleargă în noapte  
Să-nvie uitate-amintiri...  
 
Un cer care plânge ades  
Cu lacrimi de ploaie şi dor...  
Iubirea ce-şi caută-adăpost  
Cu aripi deschise în zbor...  
 
E toamnă...e-un tot ruginiu  
Ce-a prins în tentacule viaţa...  
Dar sus, după nori e un Soare  
Ce-aduce în suflet speranţa!  
 
 
Furtuna  
 
Cu teamă privesc către cer...  
Furtuna se-apropie-n goană  
Un freamăt coboară din munţi,  
E seară...e frig şi e toamnă...  
 
Lumini ce despică văzduhul  
Se sting ca o stea neştiută  
Când bubuie cerul cu groază  
Şi liniştea plânge...pierdută...  
 
E toamnă...suspină natura  
Cu frunze...cu ploaie şi vânt...  
Mai cântă un cânt ciocârlia  
Dar zborul spre soare e frânt...  
 
 
Adesea în viaţă furtuni  
Pornesc din senin şi ne doare...  
Şi grijuri...şi lacrimi ce curg...  
Şi dorul ce caută spre soare...  
 
Dar ştim că acolo, departe,  
Ascuns după nori negreşit  
E Soarele viu ce veghează,  
E Cel ce atât ne-a iubit!  
 
La vocea Lui tace furtuna  
Şi valuri deodată se sting  
Iar pacea coboară uşor  
Când poala din nou Îi ating...  
 
Ce har minunat să poţi spune  
Că ai un Etern Dumnezeu  
Ce-alungă şi nori şi furtună  
Şi-ţi dă biruinţă la greu!  
 
 
Referinţă Bibliografică:
Omagiu divin 3 / Maria Luca : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Luca
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!