Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poeme > Pitoresc > Mobil |   


Autor: Maria Filipoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015        Toate Articolele Autorului

TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
 
SIMBOLUL MĂRŢIŞORULUI  
 
Când începe Primăvara,  
Întâi Martie revine  
cu ecou în toată țara.  
De simbolică iubire.  
 
Împletit din două fire,  
un şnur cu alb imaculat  
şi roşu tors din iubire,  
de fete-n piept este purtat.  
 
Simbolice mărţişoare,  
de bărbaţi sunt oferite  
la neveste iubitoare,  
la colege şi iubite.  
 
Mărțișoare naturale,  
flori din natură culese,  
de mesaje purtătoare,  
însoțesc vorbe alese.  
 
Mărțișorul e prețuit  
și însemnătate are,  
când din iubire-i dăruit,  
cu tandrețe și candoare.  
 
Câtă vreme-i prețuită  
tradiția-n sărbătoare,  
ființa dragă-i iubită,  
cu sau fără mărțișoare.  
 
Cu-al său destin necruţător,  
mama-i ca un dar de suflet.  
Când poartă ghiocei în păr  
şi tristeţi ascunde-n zâmbet.  
 
Numai cugetu-i rămâne  
curat, ca cel de fecioară.  
Să se dăruie-n destine,  
cu simbol de primăvară.  
 
Dar sentimente materne  
cu nostalgii de părinte,  
se pierd în noapte eternă,  
printre ronduri de morminte.  
 
​Obicei să nu dispară  
din tradiții populare,  
​vin în orice primăvară,  
simbolice mărțișoare.  
​  
1 Martie.  
Din vol. ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"  
 
 
SEMNIFICAŢIA “BABELOR”  
 
Prin iarnă capricioasă  
aștept, Martie să vină,  
ca pe zână arătoasă.  
Cu ghiocei în cunună.  
 
Vremea-i rece și ploioasă,  
cu lapovițe și ninsori,  
de n-ai vrea să ieși din casă,  
puterea cu ea să-ți măsori.  
 
Că de la întâi la nouă,  
este mai mult schimbătoare.  
Într-o zi ninge sau plouă,  
în alta e cald și soare.  
 
Când zăpada se topeşte  
de o vreme însorită,  
cu zăpadă fulguiește  
Iarna pe iarbă-ncolțită.  
 
Peste munţi şi văi se-aşterne  
omăt nou, să amorţească  
mugurii, de aspră vreme.  
Pe flori să le ofilească.  
 
Disperarea e firească  
pentru Iarna-n agonie.  
Dar s-a-ntors, să împietrească  
pe Dochia, în statuie.  
 
Se mai zvoneşte în popor,  
c-ar fi ultima ninsoare,  
predestinată mieilor  
sortiţi la sacrificare.  
 
Vin pe rând, “babe”-n ogradă,  
cu căldură sau ninsoare.  
Cele rele cern zăpadă,  
cele bune aduc soare.  
 
N-apucă bine să plece  
pe stilul nou din calendar,  
că revin din paisprezece,  
nouă ,,babe", cu-acelaşi dar.  
 
Vremea rea, cu promoroacă,  
prevesteşte-a fi trăirea,  
precum babă zgripţuroaică  
ce îşi dezvăluie firea.  
 
Cu ultima ei zvâcnire,  
Iarna își face ritual,  
să rămână-n amintire,  
pentru anotimp hibernal.  
 
“Baba”-n care vremea este  
însorită, călduroasă,  
ca-n legendă prevesteşte  
trăirea prin an, frumoasă.  
 
Iar natura-n transformare,  
scăpând de ger şi de brumă,  
să-şi ia vlagă de la soare,  
covor verde lasă-n urmă.  
 
Anul de i-a fost rău sau bun,  
precum „baba” i-a prevestit,  
omul, duce pe-al vieții drum,  
predicții păstrate în mit.  
 
1 Martie  
Din vol.,,Tradiții creștine și rotualuri populare românești"  
 
MĂRȚIȘOARE DE CUVINTE  
 
Din zăpada diafană,  
s-alunge a vremii iarnă,  
mândri răsar ghioceii  
și scutură clopoțeii.  
 
Să anunțe-n toată țara  
că, a venit primăvara.  
Cu ei aduc sărbătoare  
în grămezi de mărțișoare.  
 
Crini, zambile, margarete...  
pentru măicuțe și fete,  
pentru colege, iubite...  
sunt daruri binevenite.  
 
Eu, din generoase gânduri,  
pun mărțișoare pe rânduri,  
pentru toți cititorii mei.  
De sunt copii, bărbați, femei...  
 
Cu ele brodez urare:  
,,La mulți ani, de sărbătoare!"  
Din a sufletului casă:  
,,O Primăvară frumoasă!"  
 
Fir împletit cu iubire,  
mărțișorul din privire,  
cu Primăvara când vine,  
să vă aducă mult bine!  
 
1 Martie  
Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"  
 
TRADIŢIE DE 8 MARTIE  
 
Femeia emancipată  
sau prea modestă din fire,  
de bărbați, apreciată  
este prin sacră menire.  
 
Că e mamă sau iubită,  
de 8 Martie prin vremuri,  
în lume-i sărbătorită  
cu daruri sau bune gânduri.  
 
Dar cea mai mare onoare  
a femeii-n cursul vremii,  
e-n menirea-i purtătoare  
de vieţi, prin timp de milenii.  
 
Dăruind viaţă pruncilor,  
nu-ncetează să le fie  
sprijin la greu şi la uşor.  
Prin zi sau noapte târzie.  
 
Tot ca mamă grijulie,  
uită de foame şi sete,  
flămând fiul să nu-i fie.  
Ca să nu aibă regrete.  
 
Iar fiul care-i aduce  
mamei sale-n dar, o floare,  
mare bucurie-i face  
cu simbol de sărbătoare.  
 
Ca bunică-n toamna vieţii,  
iubeşte mai mult nepoţii  
decât rodul tinereţii.  
Dorindu-i prin visul nopţii.  
 
Femeia care-i sortită  
de-a nu fi nicicând iubită,  
e ca floarea ofilită  
ce nu poate fi-ndrăgită.  
 
Iar femeia devotată  
ce prin viaţă-i împlinită,  
de cel drag e venerată,  
să o facă fericită.  
 
Viaţa dusă-n burlăcie  
de bărbaţii singuratici,  
e searbădă şi pustie.  
Trăind singuri şi nostalgici.  
 
Şirag de tristeţi sufleteşti  
e trăirea-n sărbătoare,  
când nu ai cui să dăruieşti  
de 8 Martie, o floare!  
 
Femeia însingurată,  
de-ar avea bani și avere,  
vitregită e de soartă  
când nu are mângâiere!  
 
Că-i prilej de bucurie  
si-nălţare sufletească,  
sărbătoarea-n armonie,  
prin trăirea pământească!  
 
8 ​Martie  
Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"  
 
TRADIŢIA SFINŢILOR 40 DE MUCENICI  
 
Prin rânduială creştină,  
în primăveri se aşteaptă  
Sfinţii Mucenici să vină  
cu tradiţie păstrată.  
 
Din făină se frământă,  
să se fiarbă, să se coacă,  
pentru cei morţi să se-mpartă,  
măcinici cu miez de nucă.  
 
În chip de om se împletesc,  
colaci numiţi şi mucenici.  
Se coc până se rumenesc,  
se ung cu miere şi cu nuci.  
 
Prin obiceiuri păstrate  
din crudă martirizare,  
pomană din ei se-mparte,  
lângă vin şi lumânare.  
 
Tradiţia de mucenici  
evocă dispariţia  
a patruzeci de ucenici,  
în loc numit Sevastia.  
 
Prin tradiţie se spune,  
în această sărbătoare  
să bei vin, să-ţi meargă bine,  
din patruzeci de pahare.  
 
Că-n popor este numită  
sărbătoarea bărbaţilor,  
din plin, cu vin e stropită.  
Spre veselirea tuturor.  
 
Alte străvechi obiceiuri  
revin cu mituri strămoşeşti.  
Spre a dăinui prin vremuri,  
rostul trăirii creştineşti.  
 
Din curte şi din grădină,  
când colţul ierbii se vede,  
gunoiul de peste iarnă  
se adună şi se arde.  
 
Cu tămâie se afumă  
casa, curtea şi grădina.  
Vigoarea să fie bună,  
plantelor cu rădăcină.  
 
Apoi casa, stupi şi vite,  
spre belşug şi sănătate,  
cu aghiazmă sunt stropite  
de gospodarii din sate.  
 
Vrând să tragă prima brazdă  
şi să-nnoiască obicei,  
gospodari ies în ogradă,  
cu fierul de plug tras de boi.  
 
Cu ciubote se loveşte  
pământul de sub picioare.  
Că anotimp se-nnoieşte  
cu explozie de floare.  
 
La viaţă să se trezească  
insecte din hibernare,  
pe cărări lungi să pornească,  
grăbite după mâncare.  
 
Păsări înapoi să vină  
din meleaguri însorite,  
să-şi refacă sub streaşină,  
cuiburile regăsite.  
​  
Cine-n astă zi munceşte,  
scump va plăti păcatele  
că, prin boală pătimeşte.  
Zăcând patruzeci de zile.  
 
Nu se spală, nu se coase,  
nu se ţese, nu se toarce  
că, şarpe de lângă case,  
pagubă-n vite-i va face.  
 
Când dezgheţat e pământul,  
se-nsămânţează legume:  
ceapa, varza, usturoiul...  
că, vor face roade bune.  
 
Bătrânii toarnă puţin vin  
la rădăcină de viţă,  
ca-n noul an să dea rod bun,  
cu speranţe noi de viaţă.  
 
Femei fertile şi bunici  
mânjesc pomi în semn de cruce,  
cu zeama de la mucenici.  
Rod bogat în flori să lege.  
 
Iar copiii-n bătătură,  
bat pământul cu ciomege.  
Din el să iasă căldură,  
şi frigul iernii s-alunge.  
 
Cei ce simt povara vremii,  
vrând necazuri să dispară,  
fac patruzeci de mătănii  
la rugăciunea de seară.  
 
Grajduri, case, porumbare,  
cu foc şi fum se ocolesc.  
S-alunge şerpi şi şopârle,  
de răul ce-l pricinuiesc.  
 
Cum e vremea-n această zi,  
cu omăt, ploaie ori soare,  
se spune că la fel va fi,  
timp de patruzeci de zile.  
 
Dacă pe câmp e zăpadă,  
se prevesteşte an mănos.  
Iar pajiștea de-i uscată,  
e semn de an sărăcăcios.  
 
Serbat e şi mărţişorul,  
de fete şi de neveste.  
Când pe flori aşează şnurul,  
cu fantezia-n poveste!  
 
​ 9 Martie ​  
Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"  
Referinţă Bibliografică:
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I / Maria Filipoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1525, Anul V, 05 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Filipoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!