Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Cultural > Traditii > Mobil |   


Autor: Maria Filipoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Tradiții creștine de Bobotează  
 
De Bobotează-n ritualul creştinesc,  
Botezul Domnului se sărbătoreşte.  
Că prin minune, apele se primenesc  
şi în biserici, Aghiasma se sfinţeşte.  
 
De Botezul Domnului se ajunează  
că, nu se mănâncă, nici nu se bea nimic.  
Doar puțină Aghiasmă de Bobotează.  
De credință, omul să se facă vrednic.  
 
Postul e bine-primit în rugăciune,  
prin Ajunul ce precede sărbătoare.  
Că îndreaptă cuget către fapte bune  
și îl purifică cu Aghiasma Mare.  
 
Gerul ,,crapă pietrele" de Bobotează  
că, din strămoși revine într-o zicală.  
Cruce masivă în gheaţă se sculptează  
pentru ritual de slujbă specială.  
 
Iar când prin taină, Cerurile se deschid,  
pe-o rază luminoasă coboară Duh Sfânt.  
Din poruncă divină, apele sfinţind,  
se-ntoarce-n Trinitate, la vechi legământ.  
 
Credincioşii în lăcaș sfânt se adună,  
martori la minunea ce apa sfinţeşte.  
Beau o-nghiţitură, şi sfioşi se-nchină  
când preotul, cu Aghiasmă îi stropeşte.  
 
Aghiasma sfințită se toarnă în vase,  
enoriașilor de-a fi împărțită.  
Cu credință-n suflet, ei o duc în case.  
Spre tămăduire de-a fi folosită.  
 
Creştinul ce este vrednic de credinţă,  
să își regăsească pacea sufletească,  
de apa sfinţită îşi leagă dorinţă  
ce-ar putea prin vremuri să i se-mplinească.  
 
Popa cu botezul colindă prin case,  
creştini să boteze, dar şi păsări, vite...  
Spre a fi tot anul, cât mai sănătoase.  
Prin harul Aghiasmei cu care-s stropite.  
​​  
Apoi Sfânta Cruce în râu se aruncă.  
Din el, înotători s-o recupereze.  
Cu apa sfinţită, harul să aducă  
celor ce asistă de pe metereze.  
 
Omul cu credință păstrează în casă,  
Aghiasmă sfințită-n zi de Bobotează.  
Că prin stropire este miraculoasă.  
Astfel, tradiția se perpetuează.  
 
© Maria Filipoiu  
6 Ianuarie  
 
Datini și obiceiuri de Bobotează  
 
În datini strămoşeşti ce sunt practicate  
prin Ajunul ce precede sărbătoare,  
abundă mituri, dar şi sacralitate.  
Transpuse în ritualuri populare.  
 
Cine-n noaptea de Ajun priveşte pe Cer,  
să vadă lumină de Duh purtătoare,  
puterea credinţei dezvăluie mister  
prin steaua-Luceafăr ce în zori răsare.  
 
Când fetele mari vor ursitul să-şi vadă,  
în Ajun, post negru trebuie să ţină.  
Seara să mănânce o turtă sărată  
şi busuioc sfinţit sub pernă să-şi pună.  
 
Îşi fac rugăciune şi-adorm însetate.  
Prin vise îşi poartă dorinţa fierbinte.  
Cel ursit s-apară în această noapte,  
de-o fi împreună să meargă-nainte.  
 
Cei ce-n astă zi, pe zăpadă vor cădea,  
la tineri de bine-i, la bătrâni e de rău.  
Băieţi s-or însura, fete s-or mărita,  
iar traiul bătrânilor va fi tot mai greu.  
 
Un ritual străvechi este “Iordănitul”,  
când feciori colindă, pe fete iordănesc.  
Cântând “Iordanul” ca popa cu botezul,  
pe toţi din casă, cu Aghiasmă îi stropesc.  
 
Sau flăcăi şi fete la fântâni se-adună.  
Din găleata plină cu apă se stropesc  
în timp ce urare străveche îngână.  
Apoi către seară, la horă dănţuiesc.  
 
Cei botezați Ion, trăiesc aventură  
când prietenii le fac baie-n apă rece.  
Cine vrea să scape, le dă băutură  
iordănitorilor cu care petrece.  
 
De la chef plecând după apus de soare,  
până să se-ntoarcă la ale lor case,  
într-un loc merg, să facă foc mare.  
Curajoşi să-i sară flăcări fioroase.  
 
Lumea-n timp străbate, an de an prin vremuri  
cu datini şi mituri de soartă legate.  
În trăire își duc fanteziste gânduri  
şi dau veşnicie vieţii de la sate.  
 
© Maria Filipoiu  
6 Ianuarie  
 
Predicții despre vreme și rodnicia pământului  
(ritualuri de Bobotează)  
 
Când colindă popa prin sat cu botezul  
și îţi dăruie crenguţă de busuioc,  
credinţă în suflet vei avea tot anul,  
belşug de roade, sănătate şi noroc.  
 
Dacă zăpada scârţâie sub picioare  
şi „pietrele crapă” de a lui asprime,  
rod de cereale va umple hambare.  
Grădinile vor fi pline de legume.  
 
Iar dacă plouă în zi de Bobotează,  
o iarnă mai lungă, ploaia prevesteşte.  
Când e însorită, se interpretează  
că în scurtă vreme, Iarna se sfârşeşte.  
 
Chiciură pe pomi de e din abundenţă,  
belşug de fructe prevesteşte peste an.  
Apă de se scurge din ţurţuri de gheaţă,  
un an ploios va fi şi bogăţie-n lan.  
 
Despre cel ce în Ajun se-nvredniceşte  
să postească şi-ncredinţă să se roage,  
se spune că norocul nu-l ocoleşte.  
Iar binele din an, pe sine-l alege.  
 
Băieţii, în cete pornesc la colindat,  
ritual ducând dintr-un an în celălalt.  
Prin cântări urează la oamenii din sat,  
ca anul să le fie mai îmbelşugat.  
 
La căciulă purtând un fir de busuioc,  
crenguţe de brad sau ramuri de vâsc verde,  
gazdelor ce-i răsplătesc, le aduc noroc.  
Iar răsplata muncii, în toamnă se vede.  
 
Vor avea pomi roditori, vite mănoase,  
cloşti cu mulţi pui, cereale în hambare  
şi înfloritor va fi norocu-n case.  
De-ţi vine să-i tocmeşti, să-ţi facă urare.  
 
Când botează popa, după el să mături.  
Cu grăunţe de porumb în urma-i s-arunci,  
pentru belșug în casă și roade-n culturi.  
Să fii ocolit de boli, de şerpi şi purici.  
 
© Maria Filipoiu  
6 Ianuarie  
 
 
Povara Crucii  
 
Cruce pe Pământ coboară  
astăzi, din Înaltul Cer.  
Să pună sfânt adevăr,  
Trinitatea în credință.  
 
Cruce cu Sfânta Treime  
de la Tată și Duh Sfânt  
în porumbel coborât,  
duc credință-n timp ce vine.  
 
Duhul Sfânt pe nor coboară,  
cruce zugrăvind în zori,  
cu ger aspru și ninsori.  
Din credință milenară.  
 
Pe Mesia să-l boteze  
Sfânt Ioan a primit har.  
De-al păcatului coșmar,  
omenirea să salveze.  
 
Într-un veșmânt imaculat,  
pe apa Iordanului  
venea Fiul Domnului.  
De-a fi-n credință botezat.  
 
Propovăduind credință,  
Ioan pilduitorul  
i-a fost Botezătorul.  
Dintr-o cerească sentință.  
 
Adeverind profeție  
despre Iisus Mesia,  
a împlinit poruncă  
de cerească-mpărăție.  
 
Mesia pe Pământ venit,  
ne-a izbăvit de păcat.  
Dar la moarte condamnat,  
pe cruce a fost răstignit.  
 
5.01/2015  
© Maria Filipoiu  
 
 
Tradiții creștine de Sfântul Ion  
 
​Înaintemergător  
​al lui Iisus Mesia,  
​a fost Sfânt Botezător.  
​Cum era prorocia.  
 
​Ca patron al pruncilor,  
​creştinindu-i prin botez,  
​drag le e măicuţelor  
​ce-n fii pun al vieţii crez.  
 
​Ziditor de credinţă  
​pe Pământ şi-n Rai din Cer,  
​aflat-a biruinţă  
învăluită-n mister.  
 
Cap de an şi sărbători  
este pentru credincioşi.  
Iar prin viscol şi ninsori,  
pedepseşte păcătoşi.  
 
Cronicile povestesc,  
c-a murit martirizat  
pentru crez dumnezeiesc.  
De păgâni, decapitat.  
 
Din mormânt ar fi crescut  
ramură de busuioc.  
La botez e folosit,  
şi-n ritual de noroc.  
 
Aşa s-a descoperit  
unde a fost îngropat.  
Și a fost recunoscut  
după trup decapitat.  
 
În cântări bisericeşti,  
Sfântul se preaslăveşte.  
Iar prin datini creştineşti,  
cu fast se prăznuieşte.  
 
Se spune că-n astă zi,  
lumea s-a înfăptuit.  
Peste ani, la fel de-a fi,  
cum a fost orânduit.  
 
Credinţei fiind patron  
şi stâlp al familiei,  
adoptat e „Sânt-Ion”,  
ocrotitor al casei.  
 
© Maria Filipoiu  
7 Ianuarie  
 
Datini și obiceiuri de Sfântul Ion  
 
Din vremuri precreştine  
revin la sărbătoare,  
ritualuri străbune.  
Cu-a vremii repetare.  
 
Că-i zi de veselie,  
bine-i să te veseleşti.  
Veselă să îți fie  
viaţa pe care-o trăieşti.  
 
Iordănitul fetelor  
e obicei preferat  
în jocul tinerilor,  
ce se-ntrec la colindat.  
 
Când slujba s-a isprăvit,  
de la Casa Domnului,  
veseli merg la iordănit,  
toţi feciorii satului.  
 
Cu Aghiasmă îi stropesc  
pe localnicii din sat  
şi pe drumeţi ce-ntâlnesc,  
până ziua s-a gătat.  
 
Cei iordăniţi le dau bani,  
colaci sau băutură.  
Să se bucure prin ani,  
cum spune urătură.  
 
Fetele de măritat  
sunt stropite cu parfum.  
Iar băieţii de-nsurat,  
la casa lor își fac drum.  
 
Preambul al dragostei,  
e un ritual păgân.  
Denaturând obicei  
sacru, din botez creştin.  
 
Din rândul femeilor,  
cele ce se cred mai tari,  
cer favoare soţilor,  
să le fie bucătari.  
 
Odată-n an să fie,  
de ziua nevestelor,  
scutite-n căsnicie,  
de corvoada caselor.  
 
Petrecere plănuiesc,  
cu fast și veselie.  
Ţonţoroiul dănţuiesc,  
bărbaţii să nu ştie.  
 
Spunând că „se iordănesc”,  
plăcerilor le dau frâu.  
Beau, mănâncă, chefuiesc,  
ziua şi noaptea târziu.  
 
Dacă bărbat curios  
se strecoară-n cercul lor,  
în batjocură e scos.  
De râsul confraților.  
 
Cu forţa îl duc la râu,  
de-a fi-n apă, aruncat.  
Iar finalu-i va fi rău,  
dacă nu-i răscumpărat.  
 
© Maria Filipoiu  
7. Ianuarie  
 
Superstiții de Sfântul Ion  
 
Celui care-ndrăzneşte  
să lucreze-n astă zi,  
legendă-i prevesteşte  
că se va îmbolnăvi.  
 
Sau vite-i sunt mâncate  
de fiare-nfometate.  
Astfel plătind păcate  
de sărbători lucrate.  
 
În zori de dimineață,  
cu proaspătă ninsoare,  
oamenii-şi spală faţa,  
pentru purificare.  
 
Noroc şi sănătate,  
să-i îndestuleze an.  
Dar să nu aibă parte  
de vreun ,,prieten" viclean.  
 
Să fie roditoare  
sămânța pusă-n brazdă,  
de oaspeți, primitoare  
se-arată orice gazdă.  
 
Tradiţia revine  
în trăirea omului,  
cu vremea ce se cerne  
în clepsidra timpului.  
 
© Maria Filipoiu  
7 Ianuarie  
 
Din anuarul ,,TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE ROMÂNEȘTI"  
Referinţă Bibliografică:
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION / Maria Filipoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1466, Anul V, 05 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Filipoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!