Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Eseuri > Mobil |   


Autor: Maria Cozma         Publicat în: Ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Arta Cuvântului
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
VI 
  
Tristeţea Lumii trăită în timp, scoate din tine cele mai nebănuite revelaţii şi rămâi copleşit într-un continuu animism, tentat să îţi faci cruce cu limba în căutarea altor puncte cardinale. Căci Estul e Asfinţit şi Vestul e când zori de ziuă, când Amurg şi niciodată un răsărit de soare, un continuu Miază Noapte. Prăbuşit în idei ca în groapa Lupului făcută de „Capra cu trei iezi”, te gândeşti numai la scăunelul din ceară. Dacă nu ar fi fost făcută de un grup de albine, sigur ceara nu s-ar fi topit. Oare tot ceea ce este făcut de un anumit grup se topeşte şi pleacă pe Apa Sâmbetei? Şi la urma urmei, nu este mai bine să moară Capra? Iedul oricum altă şansă nu are decât a exilului, iar vecinul ahtiat de viaţă, tocmai dorea să-şi mărească curtea.  
  
Însă pentru splendori naturale, Lupul trebuie să atace în haită, altfel nu se aseamănă cu oamenii. Coarnele Caprei se pot face bucium şi nu este tocmai indicat să se mai cânte doina cea de jale, tocmai acum când Europa a aflat că Delta Dunării, Curba Carpaţilor şi Marea Neagră privesc Cerul, chiar din Centrul ei. Poate că ştie el Lupul de ce a trecut la fapte, câtă vreme se vrea Buricul Pământului.  
  
Din explicaţiile date cuvântului Minciună, la punctul 2. „Născocire, plăsmuire”, pentru ocrotirea splendorilor naturale, Lupii şi-au format grupări sau formaţiuni numite partide. De aceea este atât de necesar să înţelegem bine sensul cuvântului Partid. 
  
„Partid, partide, s. n. Grupare de oameni uniţi prin comunitatea concepţiilor politice, ideologice, a intereselor sociale etc., partea cea mai activă şi cea mai organizată a unei clase sau a unei pături sociale.”  
  
Nu m-ar fi trecut fiori reci prin şira spinării, dacă nu ar fi început explicaţia cuvântului Partid cu: „Grupare de oameni ... ” Doamne! şi apoi textul continuă: „ ... uniţi prin comunitatea concepţiilor politice”. Îmi face impresia că Vasile Breban – autorul Dicţionarului atât de generos în explicaţii, nu a ţinut cont de semnificaţia istorică a cuvântului „uniţi”, faţă de recunoscuta şi bine trăita şi gustata amărăciune a expresiei „partea cea mai activă şi cea mai organizată”. Istoria în cursul ei firesc ne spune că o Grupare de oameni au luptat pentru Unire nu pentru Dezbinare. Trebuia scris în loc de „uniţi” – „porniţi pentru ale lor interese” şi atunci se potrivea textul întocmai cum vibrează Gândul nostru biciuit de Adevăr şi uitat de Lumină . 
  
Este greu de crezut că Lupul va înţelege vreodată să mănânce frunze de salcâm, iar Capra carne de mistreţ. Iată cum idiosincrasia te aduce în faţa unei pledoarii pentru erezie. De o mie de ori este mai uşor să rătăceşti printre comete arzând infinitul, decât printre ciulini stingând cuvântul.  
  
Oricum, trebuie să ne desluşim dintre partid şi stat: care o fi Staul şi care Partidul?! 
  
„Stat, state, s.n. Sistem organizaţional al clasei dominante în societate, instrument de exercitare a puterii acestei clase asupra celorlalte clase şi categorii sociale, reprezentând un element principal al suprastructurii; bărbat de stat = persoană cu rol important în conducerea statului.”  
  
După diagnoza unui Stat îmbolnăvit de mediocritate cronică şi sărăcie-n metastază, Partidul este Statul, explicat şi dat de înţelesul cuvântului Stat, prin expresia: „..instrument de exercitare a puterii acestei clase asupra celorlalte clase şi categorii sociale”. Nu mai e loc de nici un alt argument decât de adăugat ceea ce ne-a condus spre anemia naţională: „Partidul e în toate în cele ce sunt/ Şi-n cele ce mâine vor râde la soare.” Dar cine mai are puterea să râdă intr-o Mare de Tristeţe? Numai demenţii.  
  
Şi partidul suprapus peste „statul de drept” ne-a izolat de restul lumii, ţesând continuu aceeaşi pânză de păianjeni, rând pe rând am fost prinşi toţi în ea, legănându-ne precum Elefantul copilăriei noastre şi treziţi din neant printr-o luciditate echivocă; doar poezia ne mai alină avuţia ţării pierdută sub ochii noştri larg închişi, repetând numai pentru noi:  
  
Pânză de păianjeni 
  
De-ai fi rămas tu ţara mea, 
  
inima din stânci, 
  
acum zvâcnirea ta ar fi fost 
  
daci din pietrele din munţi, 
  
şi acest pământ ar fi strălucit 
  
ca diamantul de bogat; 
  
din bogaţi am ajuns cei mai săraci, 
  
nu că nu am fi avut averi, 
  
ci din prea multă lăcomie 
  
şi venirea altor primăveri 
  
cu muguri siluiţi să plesnească de prostie. 
  
Şi lehămetuiţi privim cum orizontul,  
  
despică ziua în zori de întuneric, 
  
citind ce a scris filosoful, 
  
realitatea desfrunzeşte neantul, 
  
iar ramul se usucă-n ornic. 
  
Izvorul unui delir atins de dispreţ, 
  
îţi aminteşte doar că exişti, 
  
se îngroaşă nesfârşitul nopţii, 
  
cu o pânză de păianjeni  
  
ţesută de aceeaşi comunişti, 
  
şi ne îngropăm de vii în clipa vieţii. 
  
Câte motive au filosofii să se întoarcă în chinul neînţelesului, iar poeţii în plânsul sălciei! Oare ei cum or fi înţeles cuvintele Mediocritate şi Sărăcie într-o continuă batjocură naţională?  
  
Lev Tolstoi credea că va spori coeficientul de inteligenţă dacă îşi va lăsa gândul moştenire: „Înţelepciunea înseamnă să ştii unde să te opreşti, să ştii ce e permis şi ce e interzis.” De ce o fi spus: „să ştii” fără să-i fi atribuit necondiţionat şi cuvântul „trebuie” ?!...  
  
Totul se lămureşte citându-l pe Kant: „Imaturitatea este incapacitatea de a-ţi utiliza inteligenţa fără a fi ghidat de o altă inteligenţă” şi astfel printr-un sclavaj al banilor „Deţinerea puterii corupe inevitabil raţiunea” într-o germinare a propriei apocalipse, ignorându-se auto-cultura de a se forma un eu al respectului de sine. De aceea suntem o naţiune fără adăpostul raţiunii şi într-o continuă elucubraţie ne desprindem din Lumină fără perspectiva Transfigurării, şoptind prinşi de aceeaşi orbire metafizică şi de o metamorfoză clorotică doar pentru noi :  
  
În ierni te adăposteşti,  
  
ascultând gerul din tine, 
  
şi nu e totuna să rămâi  
  
de dorul lumii în gheţari aprins, 
  
cu viaţa de francez de vis 
  
sau cu viaţa de român de câine.  
  
(din vol."Luminile Transfigurarii",Junimea,Iasi, 2007, p.44)  
  
Maria Cozma Crocy, Paris,13 Septembrie 2014 
  
Referinţă Bibliografică:
Arta Cuvântului / Maria Cozma : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1352, Anul IV, 13 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Cozma : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Maria Cozma
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!