Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   



CUVINTE ALESE – referitoare la monografia RUGINOASA de Marian Malciu
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CUVINTE ALESE – referitoare la monografia RUGINOASA de Marian Malciu 
  
Referitor la cartea dumneavoastră „RUGINOASA – Istorie, credinţă şi cultură”, ceea ce mi-a atras cel mai mult atenţia, pe lângă profunda documentare privind istoria, credinţa şi cultura zonei Ruginoasa, a fost mereu împrospătatul dumneavoastră dialog cu potenţialii cititori, astfel încât expunerea nu este doar o înşiruire de date aride, ci şi o stârnire continuă a interesului cititorului pentru lămurirea unor semne de întrebare. 
  
Aceasta face să fie citită cu un deosebit interes, precum un roman poliţist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteţi: colonel şi avocat. 
  
Dumneavoastră sunteţi avocatul celor mulţi, consideraţi „talpa ţării”, a celor care au păstrat tradiţiile moştenite din moşi strămoşi, a cioplitului lemnului, a macerării, meliţării şi ţesutului cânepii, din care se alcătuiau pe vremuri veşminte, a modelării lutului din care se făceau nu numai oale şi ulcele ci şi adevărate opere de artă, descoperite în situri arheologice. 
  
Aş cita de la pagina 240, un paragraf semnificativ: 
  
„Convingerea mea este că, în sensul cel mai general cu putinţă, pe înţelesul tuturor, fără a deforma esenţa reprezentărilor, cultura este o moştenire ce se transmite cu ajutorul codurilor de comunicaţie specifice, cum sunt cuvintele, scrisul şi artele, mass – media ( presa, radioul, televiziunea), media interactivă (telefonul) şi gesturile. În această accepţiune, cultura se poate transmite şi poate fi însuşită prin aproape toate formele memoriei subiective (cuvinte, imagini, reflexe, sunete), dar şi prin intermediul memoriei obiective ( construcţii, peisaje, cărţi, obiecte, numere, reguli, statute, legi ). În acest fel se înţelege că aspectele raportate la religie nici nu ar trebui să fie separat studiate, ele fiind în cel mai firesc mod, elemente componente ale culturii, în general vorbind.” 
  
Referitor la religie, deoarece consider că domnul Marian Malciu, care pe lângă locaşurile de cult din zona Ruginoasa, a vizitat şi multe alte mânăstiri şi biserici de pe cuprinsul României, voi cita pentru domnia sa Icosul 1 din „Acatistul Sfântului Gherasim Kefalonitul”, care spune: 
  
„Bucură – te, că te – ai învrednicit să te închini la Locurile Sfinte;” 
  
De asemenea, tot cu dedicaţie pentru domnul Marian Malciu, voi cita din minunata carte a Părintelui Arsenie Boca, scrisă cu o uimitoare documentare, „CĂRAREA ÎMPĂRĂŢIEI”, de la pagina 85: 
  
„Aşadar, ca să ne mântuim şi să moştenim cu Dumnezeu viaţa veşnică, trebuie să o cunoaştem şi să o trăim cu Dumnezeu, încă din viaţa aceasta vremelnică. 
  
Starea de pace cu toată făptura e o minune aşa de mare, încât uimeşte lumea şi o sileşte să recunoască într – aceasta fapta lui Dumnezeu.” 
  
... Ce gânduri mă colindă şi ce peisaje vaste! 
  
... Cuvintele sunt pale în a le oglindi! 
  
Ideea cărţii – după cum ne spune autorul – datează din august 2011 – „derulată cu dorinţa de a se documenta bine, tot mai bine, mai atent ...” 
  
În iunie 2014, Marian Malciu participă la sfinţirea bisericii „Sfinţii apostoli Petru şi Pavel” în Parohia Dumbrăviţa din comuna Ruginoasa, Judeţul Iaşi. 
  
Întrucât Biserica veche nu mai corespundea necesităţilor a fost „ridicată prin osârdia vrednicului preot paroh Pavel Pavel”, o nouă şi minunată biserică, adevărată bijuterie arhitectonică, iar în interior pictată şi împodobită cu odoare bisericeşti de o inestimabilă frumuseţe, după cum se poate vedea şi în cele 22 de fotografii care alcătuiesc albumul de la sfârşitul cărţii. 
  
Ruginoasa a fost atestată documentar într-un hrisov din anul 1596. 
  
Mergând pe firul istoriei până în timpuri străvechi, conform celor descoperite în situri arheologice, „ se spune că Ruginoasa este o străveche aşezare românească, păstrătoare a urmelor civilizaţiei neoliticului târziu încadrată în cultura Cucuteni A3.” (citat de la pagina 22). 
  
Zona a fost constant locuită. 
  
Palatul care va deveni reşedinţa Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a fost clădit „ în primul deceniu al secolului al XIX – lea ... de vistiernicul Sandu Sturdza.” 
  
Construit „în stil neoclasic”, a fost „ transformat mai târziu în ton cu arhitectura stilului gotic.” (citat de la pag. 22). 
  
A.I.Cuza (1820 – 1873), care a fost Domnitor al Principatelor Unite între anii 1859 – 1866, după ce a achiziţionat acest palat în anul 1862, l-a încredinţat spre renovare soţiei sale Doamna Elena Cuza, care l-a mobilat cu piese aduse de la Paris şi i-a dat o strălucire fără seamăn. 
  
Domnitorul A.I.Cuza a fost o figură marcantă în lungul şir al celorlalţi domnitori şi, sprijinit de oameni de seamă ai culturii române, cum ar fi Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri şi alţii. 
  
În memoria lui Alexandru Ioan Cuza, în incinta Palatului, va fi amenajat un Muzeu, care a avut şi are o bogată activitate muzeistică şi culturală. 
  
Domnul Marian Malciu spune – la pagina 201 – „ Acest edificiu raportat, în special, la numele lui Alexandru Ioan Cuza, cel care a fost primul principe domnitor al României, simbolul viu al Unirii din 1859, cel care a fost şi a rămas în memoria românilor ca întemeietor al statului naţional român modern.” 
  
În continuare, de la pagina 202, citez: „ Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, aşa cum este ilustrat de multe documente ale vremii ... a fost un om cu caracter integru, sincer şi cu vederi largi, lipsit de idei extremiste.” „ Domnitorul Unirii nu s-a folosit de slujbele avute în administraţie pentru a face avere.” 
  
Soţia Domnitorului, Doamna Elena Cuza i-a stat în permanenţă alături atât la bine cât şi la greu. Ea a fost patroană a numeroase spitale, închisori, aziluri de copii orfani sau aziluri de bătrâni. 
  
Domnul Marian Malciu scoate în evidenţă şi nişte aspecte de viaţă, a familiei domnitorului, pe care nu le găseşti în cărţile de istorie. 
  
Astfel, soarta a fost nemiloasă cu buna şi blânda Elena Cuza, care după ce i-a înfiat şi i-a crescut pe cei doi fii nelegitimi ai soţului ei, Alexandru şi Dimitrie, după ce A.I. Cuza a decedat, unul din fiii lui, Alexandru i-a trecut în testament întreaga avere soţiei sale, asta fără ştirea mamei. Aşa că, după ce şi acest fiu adoptat a decedat, la numai o jumătate de an de la căsătorie, Elena Cuza s-a văzut nevoită să părăsească Palatul de la Ruginoasa în care ea investise atâta muncă şi suflet şi, să trăiască modest în Târgu Neamţ într-o căsuţă decât cu două camere, una pentru ea şi una pentru doamna sa de companie pe care o adusese din Elveţia, iar la etaj mai avea decât un mic salon unde să-şi poată primi oaspeţii. 
  
În această carte, autorul face şi o retrospectivă a istoriei româneşti din perioada locuirii pelasgilor, cu o documentaţie foarte riguroasă, până în zilele noastre, subliniind faptul că în cărţile de istorie actuale, se prezintă de multe ori o istorie trunchiată sau chiar falsificată. 
  
Dumnealui face astfel dovada unui studiu aprofundat, coroborând fragmente din diverse documente istorice, chiar dacă uneori a întâmpinat greutăţi în procurarea lor. 
  
Consider că această carte monumentală atât de minuţios alcătuită, n-ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui licean, pentru restituirea unor adevăruri istorice ascunse, cât şi a tuturor patrioţilor din această ţară – ROMÂNIA. 
  
Margareta Mariana Saimac – Membră L.S.R. – Filiala Olt 
  
Referinţă Bibliografică:
CUVINTE ALESE – referitoare la monografia RUGINOASA de Marian Malciu / Margareta Mariana Saimac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1909, Anul VI, 23 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Mariana Saimac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Margareta Mariana Saimac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!