Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Mara Circiu         Publicat în: Ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015        Toate Articolele Autorului

Enigmatici si cuminti…
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Dragii mei, va invit sa lecturati un articol frumos, de suflet, asa cum ne-a obisnuit in ultima vreme prietena mea, Carmen Niculcea. Randurile sale m-au dus cu gandul la bunicii mei plecati prea devreme de langa mine, care pe langa ochii albastri mi-au daruit atatea daruri de pret, bunatatea, altruismul, compasiunea! Multumim, draga mea Carmen, pentru randurile tale frumos scrise si asteptam cu nerabdare urmatorul tau articol!!  
 
Enigmatici si cuminti…  
de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgia  
 
Genetica spune cǎ ochii albaştri se moştenesc de la bunici, nu de la pǎrinţi. Nu mai ştiu care este explicaţia şi nici nu are importanţǎ prea mare ce cromozomi se combinǎ misterios pentru asta. Mai important mi se pare misterul prin care primim de la bunici ceva ce se depune în noi mai albastru şi mai strǎlucitor decât orice ochi frumoşi. Nu aş putea sǎ mǎ gândesc vreodatǎ la formarea mea completǎ ca om fǎrǎ sǎ-i includ cu dragoste, cu nostalgie şi cu respect pe bunicii mei. Am sǎ vǎ vorbesc puţin despre ei, nu neapǎrat pentru cǎ mǎ simt încǎrcatǎ de nostalgia copilǎriei mele miraculos de frumoasǎ, cât pentru a vǎ ruga sǎ vǎ gândiţi fie şi pentru un minut la cei bǎtrâni şi dragi plecaţi ori nu în alte tǎrâmuri mai verzi şi la ce nestemate albastre v-au lǎsat nu în ochi, ci în suflet.  
 
Pe bunicul patern nu l-am cunoscut niciodatǎ, dar de el mǎ leagǎ o întreagǎ poveste pe care am auzit-o de la tatǎl meu şi de la bunica şi pe care eu însǎmi am scris-o şi rescris-o în imaginaţie toatǎ copilǎria. Plecat pe front, în al Doilea Rǎzboi Mondial, a fost luat prizonier în Uniunea Sovieticǎ şi, la un moment dat, a dispǎrut fǎrǎ urmǎ. Mica, aşa cum îi spuneam eu bunicii dinspre tatǎ, n-a primit nici scrisoare cu dungǎ neagrǎ, nici vreo altǎ veste de la el. L-a aşteptat însǎ toatǎ viaţa, chinuindu-se cu doi copii mici şi cu speranţa cǎ, într-o zi, Ion al ei o sǎ aparǎ. Nu ştiu dacǎ la cei 92 de ani ai ei când a murit mai spera sǎ se întoarcǎ, dar sunt sigurǎ cǎ a avut un ultim gând şi pentru el. Povestea lor e una dintre cele mai duioase poveşti de dragoste, de viaţǎ, de moarte şi de fidelitate pe care le-am auzit vreodatǎ.  
 
Tot o poveste de dragoste îi leagǎ şi pe ceilalţi doi bunici ai mei din partea mamei. Orfani amândoi, sǎraci deopotrivǎ, s-au luat de tineri şi şi-au construit o familie aşa cum şi-ar fi dorit ei sǎ fi avut. Bunelul sau Tataie cu calul, cum i s-a spus în funcţie de generaţiile de nepoţi, a fost omul cel mai harnic şi mai devotat familiei pe care l-am întâlnit şi, din fericire pentru noi ai lui, încǎ mai este. Caii lui, botezaţi invariabil Gheorghiţǎ, erau modele de animale supuse, ca şi cum ştiau cǎ toatǎ familia îşi pune încrederea şi speranţa în ei. Calul şi Bunelul erau una când era vorba de muncǎ, pentru cǎ ştiau cǎ fetele şi bǎiatul trebuie sǎ meargǎ la şcoalǎ ca sǎ aibǎ altǎ soartǎ. Ȋndemnul adresat de bunica mamei şi surorilor ei m-a urmǎrit şi pe mine toatǎ viaţa: “Fiţi deştepte, mamǎ, cǎ lumea geme de proşti!”. De la bunica Ileana Ruxanda nu am moştenit, din pǎcate, ochii ei limpezi şi albaştri, dar sper cǎ macar o fǎrâmǎ din bunatatea şi din altruismul ei mi s-au transmis şi mie.  
 
De Mica, alǎturi de care am crescut, mǎ leagǎ o mulţime de amintiri, cu atât mai mult cu cât am descoperit cu timpul câtǎ înţelepciune se ascundea în sfaturile ei simple de femeie de la ţarǎ. Dincolo de coloratura pe care o dǎ savoarea regionalismelor prin polisemantismul limbii noastre dulci, am gǎsit principii de viaţǎ atât de creştine, de parcǎ erau vorbe dintr-o Biblie pe înţelesul tuturor. Ce poate fi mai înţelept decât îndemnul la cumpǎtare şi la curǎţenia conştiinţei: “Sǎ nu te culci niciodatǎ cu capul greu!”? “Nu ieşi neregulatǎ la cap pe drum, cǎ lumea nu te judecǎ întâi dupǎ ce ai în cap, ci dupǎ cum arǎţi” (a se înţelege cǎ în dulcele grai moldovenesc, “neregulatǎ” înseamnǎ “nearanjatǎ, neglijentǎ”)! O altǎ maximǎ savuroasǎ pe care mi-a spus-o când am plecat la liceu, la oraş, şi cǎreia nu prea i-am înţeles sensul atunci, dar pe urmǎ a devenit un crez de viaţǎ a fost: “Mamǎ, ai grijǎ sǎ nu laşi bǎieţii sǎ fie în largul lor şi în strâmtul tǎu!” E un îndemn la cuminţenie şi la curaţenia trupului care pare din alte vremuri, acum când sexul pare un sport. Gândiţi-vǎ câtǎ bunǎtate, iertare şi înţelegere se ascunde în sfatul pe care l-am primit de la Mica şi care unora, în vremurile noastre, o sǎ li se parǎ idealist: “Sǎ nu faci rǎu cu bunǎ ştiinţǎ, cǎ rǎul se întoarce împotriva ta, da’ numai binele se întoarce înzecit asupra ta!” Câţi dintre noi respectǎm principiul ǎsta creştin de a întoarce şi celǎlalt obraz şi nu cǎdem în ispita de a rǎspunde cu aceeaşi monedǎ la rǎutaţi?! Suntem simpli muritori supuşi greşelilor şi ne lǎsǎm uneori în voia impulsurilor de moment. Ne-ar trebui poate un cod secret care sǎ ţina într-un echilibru perfect inima, sufletul şi mintea. Bǎtrânii noştri pare cǎ l-au deţinut, dar noi îl mai ştim? Sau ne dorim sǎ-l mai ştim?  
 
Astǎzi v-am spus o poveste. O poveste adevǎratǎ despre nişte oameni frumoşi, adevǎraţi şi cuminţi.  
 
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Enigmatici si cuminti… / Mara Circiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mara Circiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!