Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Mara Circiu         Publicat în: Ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

Oleacӑ de Scarlett
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Un calduros bun venit prietenei mele, Carmen Niculcea care ne readuce aminte emotia inceputului intr-o tara noua, alaturi de oameni noi si o iubire mai veche! Felicitari, Carmen, pentru un articol frumos si autentic, si te asteptam oricand printre noi! Dragii mei, va invit sa faceti cunostinta cu Carmen in randurile de mai jos, si totodata sa o incurajati sa-si pastreze mereu entuziasmul si tenacitatea atat in spatiul real cat si in cercul nostru literar! 
  
Oleacӑ de Scarlett, 
  
de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgia 
  
Mӑrturisesc dintru început cӑ visul american nu a fost niciodatӑ în trecut visul meu. Crescutӑ cuminte într-un dulce sat moldovenesc, aspiraţiile mele, înalte de altminteri, erau circumscrise unui spaţiu mult mai restrȃns. Chiar faptul cǎ am ajuns profesoarӑ de romȃnǎ la un liceu din București pӑrea vecinilor din satul natal un act temerar, ca și cum îmi croisem drum cu hachetta prin jungla dȃmboviţeanӑ. Eram, pȃnӑ de curȃnd, într-un punct la mijlocul vieţii cȃnd aspiraţiile deveniserӑ deja certitudini și mӑ simţeam, recunosc fӑrӑ falsӑ modestie, mȃndrӑ, pentru cӑ le împlinisem "on my own". Dar viaţa pune uneori puncte de care nu ai cum sӑ nu ţii seama, iar Dumnezeu are modul lui de a face planuri dincolo de puterea noastrӑ de a prevedea sau de a înţelege. O idilӑ de tinereţe s-a transformat, dupӑ un ocol de 20 de ani, într-o poveste maturӑ și minunatӑ, un adevӑrat love story romȃno-romȃno/american pe care, poate, o sӑ v-o spun vreodatӑ, cȃnd ne vom împrieteni mai bine. Pe scurt, alegȃnd sӑ-l urmez în ţara lui adoptivӑ, am ales sӑ trӑiesc și eu visul american. 
  
"Și ce-ai sӑ faci tu în America?", m-au întrebat prietenele, colegele si rudele curioase și surprinse de hotӑrȃrea mea, știindu-mӑ bine înfiptӑ cu picioarele în pӑmȃntul autohton. "Nu știu", le-am rӑspuns cu sinceritate, dar deloc îngrijoratǎ. "La asta o sӑ mӑ gȃndesc mȃine", mi-a venit în minte celebra replicӑ a lui Scarlett O’Hara, cu atȃt mai mult cu cȃt urma sӑ mӑ stabilesc în Atlanta. Cȃt de greu poate fi, îmi spuneam înainte de plecare, încercȃnd sӑ conștientizez posibilele impedimente care mi-ar fi putut îngreuna adaptarea. Ȋn definitiv, ziceam atunci, și Bucureștiul era pentru mine tot un fel de America la 20 de ani și uite cӑ l-am cucerit. Ȋnsӑ, vorba veche, cu socoteala din tȃrg nepotrivitӑ cu cea de acasӑ. Aici am dat piept cu o altfel de lume, croitӑ dupӑ alte tipare decȃt cele ştiute pânǎ atunci care, înainte de a mǎ speria prin ineditul ei, mǎ fascina mai degrabǎ. Venisem plinǎ de energie şi pregǎtitǎ sufleteşte sǎ îmi croiesc drum în lumea nouǎ, sǎ tai liane şi hǎţişuri figurate ca sǎ ajung în luminişul meu, dar aici pǎrea cǎ nu mai era nimic de fǎcut. Autostrǎzile largi cât sǎ fluidizeze traficul din Bucureşti în 5 minute chiar şi la o orǎ de vârf, semnele de circulaţie şi marcajele pe care nimeni nu le încalcǎ, nu pentru cǎ pânǎ la capǎtul strǎzii eşti oprit de poliţie, ci fiindcǎ respectarea regulilor e un mod de viaţǎ firesc asumat, vânzǎtoarele cu surâsul veşnic lipit de faţǎ pentru care dictonul “Clientul nostru, stǎpânul nostru” nu e un dicteu automat, comercianţii dispuşi oricând sǎ negocieze şi pentru care nu s-a inventat conceptul “Marfa vândutǎ nu se mai schimbǎ”, spaţiile vaste între diferite locaţii pe care le strǎbaţi obligatoriu cu maşina (am vǎzut la un moment dat, abia dupǎ vreo douǎ luni americane, trei pietoni care traversau tacticos pe zebrǎ şi nicio maşinǎ de pe cele patru benzi nu a claxonat) şi care îţi dau sentimentul cǎ respiri prin toţi porii, marea diversitate etnicǎ ce te face sǎ te gândeşti altfel la aproapele tǎu, întrucât şi tu eşti un simplu om în mulţime, coloritul inedit al accentelor pe care limba englezǎ le capǎtǎ în aceastǎ uriaşǎ baie de oameni şi care m-a fǎcut sǎ nu mǎ mai simt complexatǎ de engleza mea, echilibrul în care trǎiesc oameni atât de diferiţi, pentru cǎ "political correctness" nu e o sabie a lui Damocles, cum se vede uneori din afarǎ, ci o armonie a sinelui cu sine şi cu semenii, toate astea şi multe altele la un loc m-au facut sǎ simt cǎ America, deşi are totul, mǎ primeşte şi pe mine, îmi face şi mie loc. Dacǎ ştiu sǎ mi-l fac. Conceptul de “ţarǎ a tuturor posibilitǎţilor”, un pic perimat de crizǎ, rǎmâne în continuare valabil, nu neapǎrat prin prisma oportunitǎţilor, de altfel deloc neglijabile, ci prin felul în care îţi schimbǎ mentalitatea. America nu-ţi dǎ voie sǎ încremeneşti în proiect, te desfide sǎ te autodepǎşeşti, sǎ-ţi testezi limitele. Poate îl parafrazez ori reinterpretez facil pe preşedintele J. F. Kennedy, dar cred cǎ, luptând fiecare pentru visul lui, se ajunge în final la un singur mare vis, American dream, urzit nu din raze de lunǎ, ci gândit şi construit ca o reţea solidǎ de structuri şi instituţii care te susţin, te ridicǎ atât cât îţi permit baierele propriului vis. La care poţi sǎ te gândeşti începând de mâine, dar obligatoriu în fiecare zi. 
  
Nu ştiu cum e în altǎ parte a Americii, dar aici, în sud, pǎmântul roşu al Georgiei are puteri magice. Odatǎ ce l-ai simţit sub tǎlpi, îţi cresc rǎdǎcini neştiute, ne(pre)vǎzute şi începi sǎ te simţi acasǎ. Mǎ credeam din spiţa Vitoriei Lipan şi iatǎ-mǎ-s oleacǎ de Scarlett! 
  
Referinţă Bibliografică:
Oleacӑ de Scarlett / Mara Circiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1473, Anul V, 12 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Mara Circiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!