Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Magdalena Brătescu         Publicat în: Ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Mihai BATOG-BUJENIŢĂ - CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Doamna Magdalena Brătescu face parte din acea categorie de oameni care-ţi reţin atenţia încă de la primele cuvinte rostite. Poate şi pentru faptul că vorbeşte o limbă română care, din păcate, începe să fie din ce în ce mai puţin folosită. Este vorba de acea limbă la care au trudit decenii de-a rândul marii bijutieri ai acesteia, nume de legendă, precum Alexandru Graur, Iorgu Iordan, Mioara Avram şi alţii a căror memorie ar trebui nemurită prin modul în care vorbim noi astăzi. Ar trebui…  
 
Apoi, destul de repede, îţi dai seama că nu acest mod de exprimare este singurul argument al adevăratei fascinaţii emanate. Contribuie din plin cultura aleasă, o inteligenţă superioară, bine augmentată de un subtil simţ al umorului, un fel de a privi şi de a vedea în profunzime realităţile înconjurătoare, marea experienţă în lucrul cu oamenii dar şi intuiţia că foloseşte cu aceeaşi graţie şi eleganţă oricare din cele şapte limbi pe care le vorbeşte fluent. Dintre care două (ebraica şi rusa) au şi grafii diferite.  
 
Normal, te bucuri fiindcă, uite, ai prilejul de a întâlni omul pe care-l poţi admira necondiţionat, mai ales că este scriitoare, jurnalistă şi cronicar dramatic, lucruri care, în context, ţi se par chiar fireşti. Aşa am făcut şi eu atunci când, prin tainele acelei logici aflată mult deasupra noastră, am întâlnit-o, aflat fiind în prima mea vizită în Israel. Am primit de la domnia sa, cu o foarte amabilă dedicaţie, una din cărţile scrise relativ recent: „Umbra celor şaisprezece apusuri” (Editura Familia, Israel, 2016, layout, Dragoş Nelersa, copertă, Ioana Trif).  
 
Titlul, excelent ales, este argumentat cu trei citate aflate pe pagina de gardă şi au menirea de a introduce cititorul în acea lume aflată într-un fel lângă noi, dar, să recunoaştem, foarte greu de înţeles pentru muritorul căzut definitiv în prozaic. De altfel, fac din asta un mic secret, cititorul va vedea abia în ultimele rânduri ale cărţii semnificaţia profundă a acestui titlu şi nu mică îi va fi uimirea.  
 
Construită cu desăvârşita tehnică a unui condei încercat, cartea aduce sub ochii lectorului personaje şi întâmplări care au darul de a-l introduce într-o lume despre care, până acum, a avut cel mult impresia că ştie câte ceva. Desigur totul se coagulează în jurul personajului principal al cărţii, la început copilul, apoi adolescentul, tânărul iar spre sfârşit, bătrânul Boaz Swift. Exploatând cu multă înţelepciune trecerea prin viaţă a personajului autoarea face un admirabil exerciţiu de psihologie aplicată şi o interesantă introspecţie în universul profund dar tulbure şi contorsionat al unui preadolescent a cărui viaţă are unele paradoxuri mai mult sau mai puţin imaginare, apoi pentru tânărul iar mai târziu prin aceleaşi furci caudine trece adultul dar şi bătrânul Boaz. Nu este prea uşor acest exerciţiu, el necesitând temeinice cunoştinţe de specialitate, mai ales că, pe parcurs, cam acelaşi lucru se întâmplă şi cu o mamă, o iubită, un unchi, un prieten sau o bunică ceva mai excentrică, o adevărată lady cu tot ce înseamnă asta. Dar să nu credem că romanul devine vreo secundă inhibant sau excesiv de psihologizat! Nu! Magdalena Brătescu este, aşa cum am afirmat, o scriitoare adevărată şi ştie ce să dea cititorului. Şi aventură şi mister şi fiorii iubirilor la diferite vârste, adevărate eseuri despre aspiraţii şi eşecuri, despre ce înseamnă succesele şi prăbuşirile în viaţa unui om, ce se află, de cele mai multe ori, în spatele unor aparenţe, în fine, tot ce ne-am putea dori de la o carte care se poate citi pe nerăsuflate.  
 
Doar că, eu unul, nu recomand aşa ceva. Sunt pasaje pe care le-am recitit şi am avut nevoie de ceva timp pentru a putea pătrunde dincolo de cuvinte spre înţelesul profund al textului. Şi nu mi-a părut rău. Am descoperit nu numai frumuseţi metaforice ci şi adâncimi care mi-ar fi scăpat la prima lectură. Mai ales că totul se petrece în lumi despre care, noi cei aflaţi la o anumită vârstă şi în anumite condiţii socio-geografice, am aflat adevărul foarte târziu şi mai mult din auzite. Mi-a plăcut foarte mult o frază, una care cuprinde întregul unei lumi interioare a personajului copleşit de o înfrângere temporară: …Mai trist decât „gânditorul” lui Rodin, cel cu sufletul de piatră, privirea goală şi spatele încovoiat de o greutate invizibilă pentru muritori… Va fi, vă asigur, singurul citat din text pentru că nu vreau să lipsesc cititorul de descoperirea multor astfel de pasaje minunate.  
 
Cartea aduce sub ochii noştri inclusiv istoria recentă a formării, în condiţii extrem de grele din toate punctele de vedere, a statului Israel, acest loc de pe planetă unde interculturalitatea este o realitate socială, deloc uşor de rezolvat şi nu doar o frază intrată în banalitate de mult prea frecventele rostiri politicianiste. Pentru că dincolo de personajele cărţii, aflat în „orizontes” cum ar spune grecii, adică în fundal, se află adevăratul personaj. Măreţ însă discret, prezent întotdeauna în mintea celor care trăiesc acolo, chiar dacă uneori îşi schimbă domiciliul, ideea aceea a identităţii naţionale purtată în inimi dar şi marcată prin fapte, de multe ori chiar prin sacrificiu de sine.  
 
Israelul, căci despre el este vorba, pământul acela care de milenii a stat la intersecţia naţiilor, a popoarelor, intereselor de tot felul, a religiilor şi a culturilor, a tradiţiilor dar şi a duşmăniilor, pământul păcii, cel bântuit însă permanent de cumplite războaie. Pământul care a născut cu adevărat ceea ce numim acum civilizaţie occidentală deşi se află în orient acea „ţară promisă” care trebuie apărată şi mai ales cunoscută de toţi muritorii. Foarte interesant, autoarea reuşeşte să ne convingă prin evoluţia tuturor personajelor că ei, oamenii, sunt expresia perfectă a caracteristicilor acestui loc de intersecţie a universurilor omeneşti.  
 
Familia Swift, vorbind în sens lărgit, are în componenţă şi nobili englezi dar şi chibuţnici de sorginte rusă, sabri dar şi veniţi din alte ţări, oameni bogaţi, unii cu stare materială bună iar alţii mai modestă, creştini, mozaici dar şi musulmani, aflaţi în acelaşi oraş ori la depărtări de mii de kilometri, uniţi însă nu numai prin sentimente sau prin întâlnirile impuse de tradiţii ci, mai ales, de acele situaţii în care familia, lasă deoparte orice grijă personală şi se întâlneşte parcurgând distanţe uriaşe pentru a rezolva o problemă deosebită apărută cu unul (unii) din membrii ei. Aici nu pot fi decât trist gândindu-mă la câţiva dintre cunoscuţii mei care nu vorbesc nici măcar cu fraţii aflaţi la câteva străzi distanţă şi mă întreb: oare de ce am pierdut această componentă socială pe care am văzut-o totuşi la părinţii noştri. Dar oricâte explicaţii aş găsi, afirm că este o pierdere pe care o vom plăti foarte scump în viaţă.  
 
Romanul Magdalenei Brătescu este închegat şi alert, plin de surprize bine concepute în aşa fel încât lectura „te prinde” ba chiar pot spune că te absoarbe în lumea ei fascinantă, aşa că, la sfârşit, ai motive să îţi pară rău că ai parcurs toată cartea însă şi motive să fii bucuros că, uite, în sfârşit, ai citit ceva care nu va fi, în nici un caz, trecut la timp irosit.  
 
Şi poate te-ai putea întreba dacă şi tu ai fi în stare să scrii precum Magdalena Brătescu. Aş răspunde: da! Numai că ar trebui să ai acea cultură formată în decenii de studiu, o cunoaştere superioară a oamenilor şi a modului lor de comportament în diferite situaţii, nu strică să vorbeşti fluent câteva limbi pentru a da culoare specifică locurilor prin care personajele se află, un anumit fel special de a vedea viaţa din jurul tău dar şi acea abilitate de a imagina acţiuni coerente şi credibile în care să-şi plasezi personajele. A! Şi să nu uit! Mult, foarte mult talent!  
 
În consecinţă, până atunci, recomand din suflet să mai citim câteva cărţi ale acestei fascinante romanciere.  
---------------------------------  
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ  
Iaşi, mai 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Mihai BATOG-BUJENIŢĂ - CU MAGDALENA BRĂTESCU LA INTERSECŢIA UNIVERSURILOR / Magdalena Brătescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Magdalena Brătescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Magdalena Brătescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!