Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Evaluari > Mobil |   


Autor: Magdalena Brătescu         Publicat în: Ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016        Toate Articolele Autorului

Magdalena BRĂTESCU - ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Umanitatea trebuie să păstreze inexprimabilul unui timp nenorocit, să cunoască răul făcut poporului român în numele căruia regimul comunist pretindea cu cinism că diriguieşte ţara spre un viitor luminos, suferinţele pricinuite nenumăratelor victime ale totalitarismului”  
 
Alexandru Mihalcea era copil când în România a fost instaurat regimul comunist. Era în floarea tinereţii, a entuziasmului, a porţilor deschise spre viitor când, după revoluţia de la Budapesta şi cotropirea ei de trupelor sovietice, Gheorghiu Dej speriat de puterea studenţimii de a dărâma un sistem inuman, a decis înăbuşirea până şi a celei mai neînsemnate posibilităţii de deviere sau dizidenţă.  
 
Sub pretextul „întăririi dictaturii proletariatului şi al construirii cu succes a socialismului”, aşa zisele „elemente duşmănoase”, căutate cu lumânarea, au ajuns rapid în colonii sau batalioane de muncă. Pentru care crime? „Zvonuri, ascultarea propagandei deşănţate a posturilor de radio imperialiste, injurii aduse partidului şi conducătorilor săi din România şi URSS, prietenii cu imperialiştii, prozelitism, prelegeri cu substrat şovin, sau apartenenţa la mişcarea legionară, sionism, partidele politice burgheze”, toate se pedepseau cu încarcerare între şase luni şi cinci ani.  
 
Alexandru Mihalcea, era în 1959 un student strălucit la Secţia de Jurnalistică din cadrul Facultăţii de Filozofie din Bucureşti unde s-a distins printr-o deosebită curiozitate intelectuală. Lecturile sale, comportamentul nonconformist, libertatea afişată a spiritului său efervescent, analizate în şedinţele de partid ale facultăţii, îl cataloghează drept „un element descompus şi ostil regimului democrat popular”.  
 
Este arestat, acuzat că ar fi „calomniat arta, literatură şi scriitorii progresişti după 23 August, că simpatizează cu evenimentele din Ungaria, că ascultă posturi de radio imperialiste” şi e condamnat pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”.  
 
Anul 1959 a marcat prăbuşirea sa existenţială. Încarcerat vreme de patru ani în penitenciarele Uranus, Jilava şi Gherla, în lagărele Poartă Albă, Salcia, Luciu Giurgieni şi Grădina, închisoarea îi distruge viaţa, îi frânge aripile. A îndurat foamea, frigul, bolile, torturile fizice, izolarea, promiscuitatea, martirajul psihic. Este eliberat la termen în 1963, an premergător „Declaraţiei” de independenţă faţă de Moscova, prin care Gheorghiu Dej a decis să pună capăt calvarului deţinuţilor politici. Atunci s-a reîntors la studii, a învăţat filologia la Universitatea din Bucureşti, secţia limba şi literatura franceză şi a devenit profesor la liceul din Constanţa. Dar anii coşmarului din puşcăriile comuniste, traumele nevindecabile din tinereţe, îşi vor pune amprenta pe întreaga sa existenţă.  
 
După 1989, se reîntoarce la jurnalistică. Este redactor la revista de cultură Tomis, corespondent al ziarului „România liberă” pentru Dobrogea, considerat unul din cei mai activi şi respectaţi ziarişti din regiune. A publicat prima sa carte, un cutremurător „Jurnal de ocnă”, la Editura Albatros, Bucureşti, 1994. Au urmat la Editura Ex Ponto, Constanţa, „Uranus Gherla via Salcia”, 2005 şi „Salcia un lagăr al morţii” 2009, cartea de memorialistică „…Şi m-au împins în întuneric” Editura Menora, Constanţa 2012, iar anul acesta „Ceauşescu, ultimul stalinist” scris în colaborare cu documentalistul Marian Moise, Editura Ex Ponto, Constanţa 2016.  
 
„Ceauşescu, ultimul stalinist” are ca subtitlu „Experimentul colonial sovieto-comunist, ilegitim şi criminal din România”. Volumul este dedicat „unor români de curaj exemplar care au cutezat să atace direct dictatura ceauşistă. În primul rând lui Viorel Rovenţu şi celor doi colegi ai săi, Petrică Năstase şi Nicolae Stanciu, hotărâţi să-l ucidă pe tiran. Sunt singurii cetăţeni care au pus mâna pe armă. Omagiem totodată manifestarea Grupului Chiricescu şi acţiunile individuale ale protestatarilor Nicolae Beciu şi Radu Filipescu”.  
 
Într-o limbă aleasă, cu o retorică perfectă, raţionamente clare şi excelent expuse graţie pe de o parte talentului scriitoricesc dar şi formaţiei sale didactice, posedând o tristă experienţă personală, vaste cunoştinţe în domeniul sociopolitic, folosind o amplă şi migăloasă documentare, cartea lui Alexandru Mihalcea, scrisă în spiritul şi litera celor care au trăit calvarul comunist, merită să fie introdusă în şcoli ca manual de istorie adevărată. Titlurile capitolelor, formulate ca întrebări retorice, sunt incitante. Au românii nostalgia lui nea Nicu sau suferă de amnezie? Personajul abject care a ţinut poporul în frig, foame, întuneric, obligându-l să se înmulţească precum iepurii, paranoicul ridicol, încăpăţânatul agramat, dementul „luceafăr şi geniu al Carpaţilor” şi soţia lui cu titluri ştiinţifice pe jumătate de pagină, sunt prezentaţi de autor cu luciditate şi umor, în ungherele lor cele mai ascunse.  
 
Este incredibil câte lucruri neştiute despre constructorul „iepocii de aur” află din cartea lui Alexandru Mihalcea, chiar şi cei care au trăit în România acea perioadă de tristă amintire, despre iadul spitalelor psihiatrice, ficţiunea constituţională, crimele şi iradierile comise în numele conducătorului care era „mai eficient decât Hitler şi Stalin în intimidarea propriului popor”. Iar despre „demolatorul satanic”, notez un citat antologic: „Din ce cotloane ale creierelor Ceauşeştilor s-a născut pornirea demonică împotriva unei moşteniri sacre, organic integrată în sufletul şi în cugetul românesc crescute odată cu Cetatea lui Bucur? Din ce ungher al primitivei lor alcătuiri mentale a răbufnit încărcată de miasme blasfematoare intenţia dărâmării bisericilor, organizată în program de stat? Şi nu numai biserici, ci şi o sinagogă, vile de patrimoniu, Institutul Medico-Legal, Operetă, Hala Unirii, Stadionul Republicii, Institutul de Educaţie Fizică, Arhivele Statutului, Arsenalul Armatei, Spitalul Brâncovenesc…”  
 
Cititorul retrăieşte alături de autori mizeriile vieţii cotidiene sub călcâiul ceauşist, inclusiv minciuna belşugului alimentar şi vestimentar, cenzura şi autocenzura, dedublarea gândirii chiar şi la copii, totul scris cu o inteligenţă scăpărătoare şi un umor de o excelentă calitate.  
 
În capitolul „Cine au fost Ceauşeştii?” se face o caracterizare a personalităţii celor doi parveniţi. Ea „proastă, rea, ţâfnoasă, intolerantă, vulgară, incultă, meschină, capricioasă, imorală”, ahtiată după blănuri şi bijuterii, el „idiot, paranoic, ignorant, leneş, vorbind greu, inapt de a se recunoaşte învins, impulsiv, grosolan, morocănos, cusurgiu, emanând o totală lipsă de empatie şi de căldură umană”. Atât de bine spus, încât cititorul român se simte aproape răzbunat pentru tăcerea în care s-a complăcut timp de 25 de ani!  
 
În continuare, cartea amplifică actul de acuzare împotriva unei galerii de monştrii torţionari, făcând fresca unei epoci printr-o penetrantă analiză politică, cu ştiinţa scriitorului de a crea tensiune şi suspans narativ în descrierea cazurilor Aurel Marinescu, Rovenţu-Năstase-Stanciu, Teodor Ionescu savantul de la Bruckenthal, Radu Filipescu.  
 
În capitolele dinaintea finalului, autorii cărţii dau cuvântul amintirilor din trecut şi consideraţiilor asupra prezentului a unor fost dizidenţi ai regimului, Gheorghe Chiricescu, Nicolae Beciu, mărturii cutremurătoare despre care nu s-a ştiut aproape nimic până la acest volum. „Ceauşescu, ultimul stalinist” se încheie cu o serie de „morţi suspecte”, sinucideri misterioase, defenestrări, accidente aviatice sau feroviare care se citesc precum o povestire detectivă. Ultimul capitol, scris în fraze sugestive, mustoase, colorate, e dedicat discursului politic agramat şi stâlcirii limbii în sforăitoarele şi omniprezentele cuvântări din timpul domniei celui care a distrus ţara şi poporul român, fizic şi psihic.  
 
Am parcurs cu interes maxim această carte care trebuia scrisă, era aşteptată şi cu siguranţă va fi citită cu sufletul la gură, pentru că reconstituie o epocă şi o lume, din fericire revolute, despre care posteritatea, dar şi contemporanii vor avea de învăţat. Aşteptăm „Femei în temniţa comunistă”, „Rezistenţa anticomunistă”, „Marea Neagră, front al războiului rece, „Statalitate, comunism şi legionarism în Vlahiile balcanice”, cărţi în pregătire ce urmează a fi publicate la Editura Editura Ex Ponto de talentatul Alexandru Mihalcea, sau în colaborare cu Marian Moise.  
-----------------------------------  
Magdalena BRĂTESCU  
Scriitoare şi jurnalistă  
Bucureşti, mai 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Magdalena BRĂTESCU - ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE / Magdalena Brătescu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1957, Anul VI, 10 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Magdalena Brătescu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Magdalena Brătescu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!