Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Lucian Zeev Herşcovici         Publicat în: Ediţia nr. 2068 din 29 august 2016        Toate Articolele Autorului

Lucian-Zeev HERŞCOVICI - ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Printre poemele sinagogale unul e considerat de învăţaţii Thorei ca fiind foarte sfânt. Este „Şir ha-kavod” (= Cântecul de slavă), cunoscut şi după primele două cuvinte ale primului vers, folosite ca titlu, „Aniym Zemiroth” (=în traducere liberă: Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă). El este cântat în sinagogi după rugăciunea de „Musaf” (=suplimentară”) în zilele de Şabat şi sărbători. Cântecul exprimă dragostea profundă a omului faţă de Dumnezeu, putem spune Divinizarea lui Dumnezeu, slăvirea, admirarea şi venerarea Lui. Melodia acestui cântec este foarte frumoasă, amintind un adevărat imn de slavă, cântat într-o gamă de înălţare, incluzând sunete de iubire, dragoste, admiraţie. Există două variante ale melodiei, înregistrate cu note muzicale pentru primele două strofe-versuri în „Encyclopaedia Judaica” (cităm ediţia Ierusalim 1973, volumul 3, coloana 22). În unele sinagogi este cântat în cor de toţi participanţii la rugăciune, în mod integral. În alte sinagogi el este cântat în mod alternativ de către cantor („chazan”) şi de corul participanţilor la rugăciune, fiecare câte o strofă. În mod tradiţional, el este prezent numai în liturghia aşkenază.  
 
Unii evrei sefarzi l-au preluat abia în ultimele generaţii. Cântecul are 31 de versuri. Începând de la versul al cincilea începe un acrostih, care indică întregul alfabet ebraic, de la litera „alef” la litera „thav”. Fiecare vers este împărţit în două părţi, în cadrul unei fraze mai lungi. Cele două părţi ale fiecărui vers rimează una cu cealaltă. De aceea, aceste versuri pot fi văzute ca distihuri. La sfârşitul cântecului există încă două distihuri, dar fără rimă: probabil că acestea reprezintă un adaos, cu fraze preluate din cartea „Divrey HaYamiym 1” (=Prima Carte a cronicilor) XXIX, 11 şi „Thehiliym” (=Psalmi) XCIX, 5. Partea rimată, în afară de rimă include ritm şi aliteraţie. Textul este scris concentrat, într-o ebraică frumoasă, folosind o combinare de cuvinte care exprimă lauda, slava, fala, înălţarea, precum şi diferite forme verbale de stil biblic. Uneori adresarea către Dumnezeu este la persoana a doua, alteori la persoana a treia, atunci când se vorbeşte despre El şi slăvirea Lui. Cercetători ai istoriei rugăciunii ebraice din generaţiile mai vechi – printre care şi Avraham S. Gold din România, traducător al cărţii de rugăciuni („Sidur”) în limba română cu note explicative – au afirmat că acest imn este ultimul din culegerea de imnuri „Şirey HaYichud” (=Imnuri în onoarea lui Dumnezeu Unicul), subliniind că în textul său sunt prezente expresii preluate din cărţile biblice „Şir HaŞiriym” (=Cântarea Cântărilor), „Yeşaiyahu” (=Isaia), „Yirmiyahu” (=Irimia), „Thehiliym” (=Psalmi), precum şi din tradiţia evreiască (adăugăm, de exemplu „Casa dreptăţii”, în sens de : Templul de la Ierusalim, şi altele) şi din Cabala (adăugăm, de exemplu, „cerbul”, „cununa de cerb măreaţă”, şi altele). Găsim şi aspecte antropomorfe. Se presupune că autorul textului imului este Rabi Yehudah HaChasid (=Piosul) din Regensburg (decedat probabil în anul 1217). Se pare că, la început, acest imn era cântat zilnic la sfârşitul rugăciunii, dar unii rabini învăţaţi în Thora s-au opus acestui lucru, întrucât textul lui era foarte sfânt, permiţând cântarea lui numai de Şabat şi de sărbători; în prezent este cântat în special de Şabat. Cântecul a fost tradus în limba română în cadrul traducerilor cărţilor de rugăciune, printre care cea a lui A. S. Gold, dar în proză: traducerea lui include expresii frumoase, lierare, dar nu este versificată. Am încercat o traducere versificată, fără a fi poet. Din păcate, nu am putut respecta metrica versului.  
 
Trebuie să adaug un lucru. Unii cercetători ai istoriei evului mediu au afirmat că versul (respectiv distihul) numărul 22 („Ţach we-adom, lilevuşo adom / Purah be-darekho be-vo’u me-Edom”) ar fi o aluzie la împăratul german Friedrich I Barbarossa (1155-1190) şi la un pogrom organizat de el şi armata lui în Italia şi ar urma să fie tradus: „Strălucitor şi roşcovan, îmbrăcat în haine purpurii / Pogromizează (împotriva neamului lui Israel) pe drumul lui din Edom” (respectiv din Italia, sau Ţara lui Roşu Împărat) (spre Germania). Este vorba de revenirea împăratului german din una din campaniile din Italia, în perioada 1158-1174, sau după „mutatarea” sa în Italia (1184); el fusese şi rege al Italiei. Dacă această aluzie este posibilă, prezentarea faptului are un aspect exemplificator şi moralizator, încetarea pogromului fiind ca urmare a intervenţiei Divine. Totuşi, această interpretare istorică nu este sigură. De aceea am preferat să traduc textul într-o formă tradiţională, interpretarea lui fiind diferită. Verbul „purah” poate fi tradus şi „pogromizează”, dar şi „rodeşte” ; A. S. Gold foloseşte expresia „tescuitor în cramă”.  
 
ŞIR HA-KAVOD (= CÂNTECUL DE SLAVĂ)  
De: Rabi Yehudah HaChasid (Traducere versificată: Lucian-Zeev Herşcovici)  
 
Doamne, îngăduie-mi să cânt imnuri de slavă şi cântece să compun,  
ca să crească, Iar sufletul meu, ce către Tine se înalţă,  
într-o cunună să le împletească.  
Sufletul meu doreşte ca-n umbra puterii Tale să fie,  
Tot străfundul secretului Tău vrea să-l ştie.  
În orice clipă în care versul meu se îndreaptă  
spre a Ta slavă şi mărire,  
Inima mea freamătă, bate către Tine cu iubire.  
De aceea Ţie îţi voi vorbi cu cuvinte de slavă  
Şi Numele Tău îl voi preamări cu cântece şoptite cu bravă.  
Voi povesti mărirea Ta, deşi nu Te-am văzut,  
Mi Te-am închipuit, Te-am numit şi chemat, dar nu Te-am cunoscut.  
Prin profeţii Tăi ai vorbit robilor Tăi, care  
Primit-au imaginea slavei Tale, cu splendoare.  
Ei au numit a Ta măreţie şi putere  
După faptele Tale şi a Ta vrere.  
Ei Te-au imaginat, dar nu după a Ta fire, aşa cum eşti,  
Ci după asemuirea cu ale Tale făpturi, fapte şi poveşti.  
Şi Te-au imaginat de multe ori cu-a lor viziune,  
Cum Unic eşti, cu ale Tale pilde bune.  
Şi-n Tine am văzut bătrâneţe şi tinereţe,  
Păr nins pe capul Tău şi zorii unei dimineţe.  
Chibzuinţa bătrâneţii în Ziua Judecăţii, iar în ziua de luptă,  
a tinereţii vigoare,  
Ca un luptător în război, când în mâinile lui este putere mare.  
Pe capul Lui poartă pălăria mântuirii pe pământ,  
Dreapta Lui mântuieşte, precum şi braţul Lui sfânt.  
Picături de rouă sunt în părul Lui şi luminează sorţii,  
Cârlionţii părului Lui poartă fărâmele nopţii.  
El se făleşte cu mine, fiindcă îi sunt drag la faţă  
Şi tot El îmi va fi cunună, ca cea de cerb, măreaţă.  
Spre farmec şi spre slavă, cununa ca cea de cerb, de strălucire,  
Poporul Lui îi pregăteşte încoronarea cu coroana de mulţumire.  
Firele părului Lui ca-n tinereţe strălucesc la soare,  
Buclele lui cârlionţate sunt negre strălucitoare.  
Casa Dreptăţii, precum coroana măreaţă ca de cerb a strălucirii Sale  
Se va înălţa până la culmea bucuriei Sale.  
Neamul ales de El va fi a Lui cunună,  
Iar turbanul regesc frumos ca un cerb pe fruntea lui se adună.  
Va înălţa pe cei împovăraţi şi o coroană pe frunte le va pune,  
Pe cei vrednici în ochii Lui, îi va onora pentru faptele lor bune.  
Podoaba măreţiei Lui va fi a mea, podoaba mea va fi a Sa,  
Iar El va fi alături de mine, oricând îl voi chema.  
Cel strălucitor şi roşcaliu, îmbrăcat în haine purpurii,  
Rodi atunci când din ţara lui Roşu Împărat veni.  
Legătura prin filacterii în faţa celui umil fu adusă,  
Imaginea Domnului în faţa ochilor lui fu pusă.  
Poporul Său îi este drag, El îi laudă pe cei smeriţi şi îi iubeşte,  
Şade pe tron slăvit de ei şi cu ei se mândreşte.  
Primul Tău cuvânt este adevărul, pe care de la început îl spui,  
Poporul Tău îl păstrează pentru vecie, fiindcă altul nu-i.  
Te rog primeşte multele mele cântări pentru Tine  
Şi lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine.  
Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună  
Şi ruga mea să fie ca o mirodenie bună.  
Să-Ţi fie scumpă cântarea omului sărac, sărman.  
Aşa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an.  
Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălţător,  
Ziditor al Dreptului, Atotputernicul generator.  
Şi la cântul meu de slavă înclină-Ţi capul cu plăcere  
Şi primeşte-l ca pe mirodenii plăcute, cu a Ta vrere.  
Te rog, glasul meu sunând a cântec primeşte-l, către Tine e plecat,  
Fiindcă sufletul meu către Tine e îndreptat.  
Doamne, a Ta e mărirea, puterea şi splendoarea,  
izbânda şi strălucirea  
Şi tot ce este în cer şi pe pământ;  
A Ta e împărăţia, a Ta e înălţarea,  
Tu eşti în fruntea tuturor, Tu, Doamne Sfânt.  
-----------------------------------  
Lucian-Zeev HERŞCOVICI  
Ierusalim, Israel  
august 2016  
 
Referinţă Bibliografică:
Lucian-Zeev HERŞCOVICI - ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ / Lucian Zeev Herşcovici : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucian Zeev Herşcovici : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lucian Zeev Herşcovici
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!