Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Luchy Lucia         Publicat în: Ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016        Toate Articolele Autorului

D E S T I N E! - ep. 34 -
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Laura rămase multă vreme trează, gândindu-se la anii care au trecut, parcă în zbor. Vedea cu ochii minţii acea zi minunată, când Dumnezeu i-a dat acel dar nepreţuit, pe Ionuţ. „Au trecut cinci ani pe nesimţite, mâine este ziua lui, înseamnă că el creşte şi eu îmbătrânesc în fiecare an, câte puţin! Cinci ani, în care i-am mulţumit lui Dumnezeu în fiecare zi pentru el. Datorită lui, m-am ridicat în momentele când simţeam că mă prăbuşesc, el mi-a dat puterea să merg mai departe şi să îmi înfrâng temerile. Mi-a schimbat viaţa, nu aş putea trăi fără el. este totul pentru mine, este sufletul meu.” Adormi cu aceste gânduri, strângându-l pe Ionuţ în braţe.  
 
Dumnezeu aranjă şi de data aceasta o vreme superbă, un cer senin, fără pic de nori, cu soarele ce zâmbea parcă satisfăcut, biruitor. Ioana şi Laura se treziră în zori şi pregătiră cadourile pentru Ionuţ, sigur, bucuria lui va fi imensă. În bucătărie, oalele fierbeau de zor, iar pentru pitici, invitaţii lui Ionuţ, pregătiră gustărele apetisante, covrigei, bombonele de ciocolată, fructe şi sucuri. Decorară camera cu baloane colorate, iar tortul de ciocolata trona, cu cinci lumânărele, pe care Ionuţ, musai trebuia să le stingă dintr-o suflare.  
 
-Mami, bunica, veniţi să vedeţi ce cadouri am primit!!! Din camera lui, Ionuţ striga entuziasmat şi fericit, bicicleta roşie era cea mai mare bucurie. O privea cu admiraţie, nu avea ochi decât pentru ea.  
 
- Mulţi ani trăiască,mulţi ani trăiască,la mulţi ani! Laura şi Ioana îi cântară, apoi îl luară pe rând în braţe, sărutându-l, era atâta fericire şi bucurie în sufletele lor.  
 
- Mami, ce de cadouri! Dar cel mai frumos este bicicleta, este superrr! Dar nu ştiu să merg cu ea, crezi că nenea Gabi o să mă înveţe?  
 
- Sigur, puiule! El ţi-a şi cumpărat-o, să-i mulţumeşti când vine. Vezi, că mai ai un cadou, deschide-l, ţi l-a trimis tatăl tău, m-a rugat să-ţi urez la mulţi ani din partea lui şi să-ţi spun că nu te-a uitat şi că te iubeşte. Haide, deschide-l, să vedem ce surpriză ţi-a pregătit!  
 
- Dar, mami, cred că nu vrea să ne ducem iarăşi la el, eu nu mai vreau, aici toţi mă iubesc, şi eu îi iubesc! În ochişorii lui se citea teama, parcă zburase bucuria de până atunci.  
 
- Nu te mai teme, puiule. Noi nu ne mai întoarcem acolo, viaţa noastră este aici, dar nu trebuie să uiţi că Nicolae este totuşi tăticul tău. Să deschidem cadoul de la el, sigur este ceva ce îţi place.  
 
Ajutat de Laura, deschise pachetul frumos ambalat, chiar era un cadou care îl înseninase din nou, un trenuleţ cu vagoane, care mergea pe şine, teleghidat. Desfăcură pe rând restul de cadouri, ochii îi străluceau de bucurie, era extaziat.  
 
- Bunica, ce frumos este puloverul, azi o să mă îmbrac cu el, mulţumesc, buni mea dragă! şi se agăţă de gâtul bunicii Ioana, potopind-o cu pupici.  
 
- Mami, tu eşti cea mai bună şi mai frumoasă mămică, nu mai este alta ca tine, şi eu te iubesc enorm, la fel şi pe buni, pe nenea Gabi, pe Angela, şi un piculeţ şi pe tati,ca să nu se supere! Vorbea atâta de senin, în sufleţelul lui nu exista loc pentru răutăţi şi supărări.  
 
Pentru prima dată era înconjurat de persoane dragi şi avea mulţi invitaţi. Laura îi ţinuse în fiecare an ziua, dar foarte restrâns, şi numai cu adulţi. În final a renunţat să mai invite, deoarece, întotdeauna se lăsa cu beţie şi scandal, Nicolae fiind mereu protagonistul .  
 
A fost o zi minunată, copiii s-au distrat pe cinste, iar vremea fiind frumoasă, au ieşit cu toţii afară, plimbând pe rând, de coarne, bicicleta. Nu ştia nicicare să umble cu ea, părinţii nu aveau posibilităţi financiare ca să le cumpere, dar erau fericiţi că o puteau plimba, erau mândrii nevoie mare, iar Ionuţ fericit, pentru bucuria lor.  
 
- Nenea Gabi o să mă înveţe să merg cu ea, iar eu o să vă învăţ şi pe voi, promit, nu cred că-i aşa de greu!  
 
Era atâta generozitate în puiul acesta de om, iar prietenii lui îl priveau cu admiraţie, nici unul nu era invidios, ştiau că Ionuţ este un adevărat prieten, reuşise să le câştige inima. Seara îi prinse alergând, când în casă, când afară, se serveau în grabă cu câte ceva, şi o zbugheau din nou afară, era lumea lor. Nu mai voiau să plece, veniseră părinţii după ei, şi cu greu îi putură desprinde din vârtejul jocului ce se încinsese, erau roşii la obraz şi transpiraţi, dar fericiţi.  
 
- Mami, au plecat toţi,eu ce fac acuma singurel?  
 
- Cum eşti singurel? Eşti cu noi, au venit cu toţii să te sărbătorească, haide să vedem locomotiva cum trage vagoanele după ea!  
 
Laura, Gabi, Angela, cu Ionuţ în frunte, se aşezară pe covor şi se distrară pe cinste. Ionuţ era în culmea fericirii.  
 
- Mami, a fost super! Când mai este ziua mea?  
 
- Abia peste un an, atunci o să împlineşti şase anişori, poate că o să mergi şi la şcoală, o să fii mai măricel, şi o să facem o zi şi mai frumoasă, doar sănătoşi să fim!  
 
- Dar a fost super, şi ce de cadouri am primit!!! Trebuie să duc şi la grădi bombonele, am văzut că toţi copiii fac aşa.  
 
- Desigur, buni a pregătit tot ce trebuie pentru mâine. Gata, la culcare cu tine, ai zburdat toată ziua, să nu se întoarcă boala înapoi şi să fim nevoiţi să suportăm injecţiile! Ionuţ căzu frânt, adormi fericit, fusese cea mai frumoasă zi din viaţa lui.  
 
Cei mari au rămas până târziu, erau încântaţi de partenerul Angelei, care declarase de la bun început că avea gânduri serioase, şi asta cât mai curând. Mihai, era un bărbat frumos, bine construit, probabil făcuse mult sport. Avea ochi albaştri şi un păr negru, ca abanosul. O privea pe Angela cu dragoste, iar aceasta îi răspundea la fel. A venit încărcat cu cadouri pentru Ionuţ, devenind în scurt timp cu el „prieten la cataramă”. Două buchete de trandafiri roşii, superbi, le oferi mamei Ioana şi Laurei. Era plăcut, volubil, avea o voce de bariton ce te încânta prin tonalitate. Îi cuceri pe toţi, iar Angela era în culmea fericirii.  
 
- Am avut emoţii, chit că Angela a încercat să mă liniştească, mă gândeam că o să fiţi reticenţi cu mine, dar m-am înşelat amarnic. Nici nu vă închipuiţi cât sunt de fericit că o să fac şi eu parte din familia voastră, mereu mi-am dorit să am cumnaţi, cumnate şi nepoţi cât mai mulţi. Din păcate, am fost singur la mama mea, tatăl ne-a abandonat când eram încă în faşă. Mama m-a crescut singură, nu i-a fost uşor. M-a părăsit şi ea înainte de a termina facultatea, a făcut infarct. Moartea ei m-a dat peste cap, o iubeam enorm, iar ea era aşa mândră de mine, şi îşi dorea atâta de mult să mă vadă cu facultatea terminată şi la casa mea, cu o familie întemeiată. Mi-au trebuit câţiva ani ca să îmi revin, parcă lumea mea se terminase. Poate vă plictisesc, dar am dorit să-mi deschid inima, să ştiţi cu cine se va căsători Angela.  
 
- Ne pare sincer rău de toată suferinţa ta, dacă tu crezi că-ţi face bine să-ţi descarci sufletul, noi te ascultăm cu dragă inimă, nici viaţa noastră nu a fost pe roze.  
 
- Mulţumesc, dar trebuie să mai ştiţi, că eu am mai fost căsătorit! Nu am prea avut noroc în viaţă. La un an după căsătorie, soţia mea a murit într-un tragic accident de maşină. Am suferit cumplit, mai ales că soţia era însărcinată în trei luni. Am pierdut două suflete dintr-o dată, apoi l-am pierdut şi pe al meu. Nu ştiu cum am trecut prin ani, dar Dumnezeu avea planuri cu mine, şi mi-a scos-o în cale pe Angela. La început mi-a fost teamă, dar încet-încet, am început să retrăiesc, mi-am dat seama că încă sunt tânăr şi mai este loc de iubire în inima mea. O iubesc pe Angela şi vreau să ne întemeiem o familie, timpul trece în defavoarea noastră, aşa că ne-am hotărât să ne căsătorim, imediat după Sf. Nicolae. Sper din toată inima să mă acceptaţi şi pe mine în familia voatră, atât de frumoasă.  
 
- Ne-ai plăcut de la bun început, iar dacă Angela este fericită alături de tine, şi noi suntem fericiţi. Dea bunul Dumnezeu să fie într-un ceas bun, Angela este o fată bună, şi zău că merită să fie fericită.  
 
În ochi,mamei Ioana îi jucau lacrimile de bucurie, toţi erau aşezaţi la casele lor, mai puţin Angela, cât despre Laura şi Gabi, era sigură că în curând îşi vor uni vieţile, prea se iubeau. I-au prins târziul povestind, se întâlniseră cu toţii, şi fiecare avea câte ceva de spus. Ioana îi privea nespus de fericită, erau toţi copiii ei strânşi aici, putea muri liniştită, ştiindu-i pe toţi realizaşi şi la casele lor. Se despărţiră cu regret, dar ştiau că în curând se vor întâlni din nou cu toţii, la cununia Angelei.  
 
- V A U R M A -  
 
Referinţă Bibliografică:
D E S T I N E! - ep. 34 - / Luchy Lucia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1987, Anul VI, 09 iunie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luchy Lucia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Luchy Lucia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!