Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Luchy Lucia         Publicat în: Ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016        Toate Articolele Autorului

D E S T I N E - episodul 26 -
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ieşirea le-a prins bine, în sufletele lor, pacea şi liniştea binecuvântată a luat locul tuturor frământărilor şi gândurilor negre, simţeau că Dumnezeu le va fi mereu aproape şi nu-i va lăsa în deznădejde. Pentru Laura, a fost balsamul de care avea nevoie acum, la o nouă răscruce de viaţă. Valentina simţea şi ea că rugile ei îi vor fi auzite şi că va fi fericită lângă cel cu care îşi va împărtăşi bucuriile şi necazurile, cu cel care va deveni partenerul său, pe viaţă, aşa cum a visat şi şi-a dorit mereu.  
 
Începea o nouă săptămână, se încărcaseră cu energii pozitive, iar Laura uitase de teamă şi nesiguranţă, ştia în sufletul ei că totul va fi bine până la final şi că viaţa ei va fi alta, total diferită de cea pe care a trăit-o alături de Nicolae. Pentru toţi trei săptămâna era încărcată, Gabi s-a despărţit cu regret de toţi şi aştepta cu nerăbdare să fie numai el cu Laura, să-i simtă parfumul pielii şi dulceaţa buzelor.  
 
Au reintrat cu toţii pe făgaşul normal,iar Valentina s-a despărţit cu părere de rău de ei, s-a simţit din nou acasă, l-a strâns cu drag pe Ionuţ în braţe şi, la cererea lui, a promis solemn că va mai reveni. La grădi Ionuţ a povestit tovarăşei ce a văzut şi ce frumos a fost la mănăstire, Gabi a intrat cu forţă pe secţia de ortopedie, unde toţi îl aşteptau cu nerăbdare şi bucuroşi de revenire, era recunoscut ca cel mai bun ortoped din oraş. Laura şi-a reluat naveta la şcoală, unde avea deosebite satisfacţii de la elevii săi, o îndrăgiseră cu toţii şi, deşi preda materii nu prea îndrăgite, dar necesare, copii îi aşteptau cu drag orele. Vorbise la telefon cu Rodica, iar miercuri şi-au stabilit o nouă întâlnire, înainte de a se prezenta la prima înfăţişare a divorţului. Era cum nu mai fusese de mult, împăcată cu sine şi plină de speranţe pentru viitorul ei şi al lui Ionuţ. Cu Gabi se vedea printre picături, secţia era plină, avusese iarăşi loc un accident de circulaţie, un autobuz încărcat cu pasageri care făceau naveta la oraş s-a răsturnat într-o râpă, noroc că nu a decedat nimeni, în schimb au fost prinşi sub autobus o grămadă din ei, abia i-au scos, aveau mâini şi picioare rupte, alţii lovituri la cap şi câţiva dintre ei erau încă în comă, doctorii încercau tot ce se putea pentru a le salva viaţa. Tot spitalul era întors cu susu-n jos. Ar fi însoţit-o şi el pe Laura la întâlnirea cu Rodica, dar chiar nu avea cum să se rupă de pe secţie, cazurile grave erau sub jurisdicţia lui.  
 
Aşa cum şi-au programat, cele două prietene s-au întâlnit miercuri în faţa cofetăriei ştiute şi de acolo s-au retras la un local liniştit şi, savurând o cafea, au pus la punct ultimele detalii pentru procesul de vineri.  
 
- Dragă Laura, am citit fiecare cuvinţel din jurnalul tău şi am plâns alături de tine. Eu, care sunt o dură prin însăşi profesia mea! M-au impresionat enorm durerea, tristeţea şi calvarul pe care le-ai purtat atâţia ani în sufletul tău şi m-am tot întrebat cum ai putut rezista atâta amar de vreme, eu una nu aş fi îngăduit pentru nimic în lume ca viaţa şi sentimentele mele să-mi fie călcate în picioare într-un mod atât de dur şi inuman. Am spicuit şi am ales ce mi s-a părut cel mai semnificativ, fii sigură că Ionuţ va rămâne în grija ta, iar divorţul pentru tine va fi o uşurare, nu mi se pare normal să trăieşti alături de cineva închistată şi cu teamă în suflet.  
 
- Draga mea prietenă, deja sunt alt om. Am fost cu Valentina şi Gabi la mănăstire şi acolo am simţit acea pace şi linişte binefăcătoare, ştiu că Dumnezeu va fi alături de mine, nu mă mai tem nici de Nicolae, nici de divorţ. Te am pe tine, ştiu că sunt pe mâini bune. Ceea ce ai citit în jurnalul meu este doar o parte din tot ce am suferit, abia când Ionuţ avea aproape trei anişori, am început să-mi descarc sufletul în acest jurnal. Mai am şi acum pe retină imagini urâte, pe care încerc să le uit şi nu pot, deseori mă trezesc plângând , visând frânturi din ce a fost. Mă simt în sfârşit uşurată!  
 
- Te cred, Laura, şi mă bucur că ai o stare de spirit benefică pentru aceste momente, în care contează mult o gândire pozitivă!  
 
- Relaţia mea cu Nicolae se deteriorase de mult şi speram la un moment de răscruce pentru a pune capăt căsniciei noastre haotice. Sigur că m-a iubit, dar într-un fel posesiv, eram un lucru strict necesar în viaţa lui, un lucru, nu o fiinţă. Cu ani urmă, când şi-a cumpărat maşina, o Dacie roşie de care era tare mândru, copilul meu, care avea vreo doi anişori jumătate, a vrut să-i facă un desen, ca să fie maşina „flumoasă - flumoasă”aşa cum zicea el, Nicolae îşi ieşise din minţi, iar eu, fiind în curte, l-am auzit înjurând copilul, iar acesta plângând şi zicând „tati nu mai fac, nu mă bate, te log ialtă-mă”. Am intrat ca nebună peste el, dădea în puiuţul meu cu palma lui grea peste cap şi peste faţă şi l-am prins tocmai când îl ridicase deasupra capului şi cred că voia să dea cu el de pământ. Mi-am pierdut cumpătul, am pus mâna pe un scaun şi am urlat la el, ca ieşită din minţi „lasă copilul jos că te omor, intru la puşcărie, dar ne-am scăpat de tine!” L-a aruncat ca pe un sac în pat şi a ieşit înjurând şi negru de furie, nu se aşteptase la reacţia mea. Ionuţ mi-a sărit în braţe şi, printre suspine, repeta:  
 
- Nu mai fac mami, am vlut să fac o floale pe maşină, să fie cea mai flumoasă!şi suspina de ţi se rupea inima. Multă vreme a rămas copilul marcat de acest episod nefericit. Din clipa aceea, s-a rupt ceva în mine, Nicolae pentru mine nu mai exista, era persona ingrata. Ştiam că va sosi momentul inevitabilului, aşteptam doar să mai crească Ionuţ. Înţelegi de ce copilul nu întreabă de el şi nu-şi manifestă dragostea pentru propriul tată! Doar teamă a sădit în sufletul lui, de atunci nu a mai ridicat mâna asupra lui, a mai avut ieşiri, dar mereu am fot acolo şi nu am mai îngăduit să îl mai maltrateze nici fizic, nici moral. Sunt răni care încă dor şi pe care încerc să le vindec, doar timpul va fi liantul.  
 
- Laura, m-ai răvăşit cu cele ce mi-ai povestit, sunt mamă şi eu şi-mi iubesc enorm fiica, dar Toni nu ar ridica mâna asupra ei pentru nimic în lume, o iubeşte la nebunie, eu o mai cert aşa cum fac toate mamele, dar el nu!  
 
- Ştiu că va fi dificil, dar mi-aş dori, chit că nu-mi place, să încercăm a purta înainte un dialog civilizat cu Nicolae, nu-mi surâde a ne spăla rufele în public, poate acceptă că statul împreună cu forţa nu este o soluţie şi că trebuie să fim raţionali, de dragul echilibrului psihologic al copilului.  
 
- O să încercăm să abordăm acest capitol într-o manieră paşnică şi rezonabilă, să nu deveniţi duşmani şi nici divorţul un câmp de bătaie. La divorţ ies întotdeauna multe aspecte urâte din viaţa conjugală şi a personalităţii celor în cauză. Nici eu nu aş vrea să divulg prea multe din filele de jurnal, fiecare cuvânt face parte din sufletul tău. Ne vom înarma cu răbdare şi speranţă şi nu uita, eu voi fi lângă tine!  
 
- Doamne ajută, am deplină încredere în tine şi justeţea hotărârilor tale!  
 
- Aşadar, nu ne rămâne decât să pornim la drum cu curaj. Vineri, vin eu la ora 5 dimineaţa să te iau, noi avem înfăţişarea la ora 11:30, aşa că vom avea timp să vedem în ce ape se scaldă Nicolae. Oricum, este doar începutul, divorţul o să mai dureze, asta în funcţie de înţelegerea dintre tine şi el, dar putem spera că vom reuşi să încheiem acest capitol din viaţa voastră într-o manieră rezonabilă şi paşnică. Divorţul este urât şi vrând-nevrând, ajungi să te confrunţi cu momente confuze şi tulburătoare, lăsând de multe ori urme şi stres, care se resimte în timp.  
 
Plătiră consumaţia şi se despărţiră aşa cum se despart două prietene bune, îmbrăţişându-se şi sărutându-se pe ambii obraji. Sigur, împreună vor trece cu bine peste toate impedimentele!  
 
Joi, o încercă un început de răceală, trebuia să meargă la şcoală, nu-şi putea permite să lipsească, vineri şi sâmbătă îşi luase deja două zile din concediu. S-a îndopat cu pastile, iar mama Ioana i-a făcut un ceai de soc cu lămâie. Tuşea, o durea capul şi avea febră. Arăta îngrozitor. La şcoală, copiii au văzut că este bolnavă şi au fost deosebit de cuminţi. Ultimele două ore a suplinit-o directorul, care ,văzând-o în ce stare era, a trimis-o acasă. Trebuia neapărat să-şi revină, vineri o aştepta o zi grea, stresantă, avea nevoie de odihnă. Se băgă în pat, iar Ionuţ se învârtea pe lângă ea şi era tare trist că mami lui este bolnăvioară. Gabi veni şi el cu o grămadă de medicamente, şi în scurt timp febra îi scăzu, iar durerile de gât se atenuară. Căzu într-un somn profund, binefăcător, iar spre seară se simţea mult mai bine. Mama Ioana îi pregătise o supă de pasăre numai bună pentru revigorare, şi ceai de soc cu lămâie. Gabi o veghease, iar Ionuţ stătea şi el , îngrijorat, aşteptând ca mami să se facă bine.  
 
- Văd că te simţi mai bine, febra a scăzut, doar să iei în continuare medicamentele. Să ai grijă pe drum, vremea s-a răcit şi să te îmbraci bine. Abia aştept să te întorci, o să fiu tare neliniştit, răceala asta nu trece aşa uşor şi trebuie să stai mai mult la pat. Dar, asta este! Nu ai încotro şi trebuie să te duci, să fii calmă, să nu te stresezi, nu uita că Rodica este cu tine şi te poţi baza pe ea!  
 
- Dar tu ce faci în seara asta?  
 
- Dorm. Mâine sunt din nou de gardă, dar o să fiu liber de weekend şi abia aştept să petrecem câteva ore împreună. Azi, speram, să luăm cina împreună, nici nu mi-a trecut prin cap că o să te îmbolnăveşti. Cred că o iau razna stând de unul singur şi gândindu-mă ce vei face mâine. Bine că te simţi mai bine, rămâne pentru când te întorci. Drum bun şi să vă întoarceţi cu bine! Gabi o strânse la piept cu duioşie şi o sărută pe ambii obraji, nu s-ar mai fi despărţit de ea.  
 
- VA URMA -  
 
Referinţă Bibliografică:
D E S T I N E - episodul 26 - / Luchy Lucia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luchy Lucia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Luchy Lucia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!