Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Luchy Lucia         Publicat în: Ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016        Toate Articolele Autorului

D E S T I N E - ep.19
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
- Dar vouă nu vă este foame? Ce ziceți, mergem să mâncăm ceva? 
  
- Mami, eu mor de foame! Mergem să mâncăm preferatele mele? 
  
- Și, mă rog, care sunt preferatele tale, voinicule? 
  
- Cartofiori pai și șnițeluș, plăcintuță cu mere și înghețată de ciocolată, dar dacă nu găsim, o să mâncăm altceva. 
  
- Păi, știi ceva, astea sunt și preferatele mele! Știu un loc unde găsim toate astea, dar, înainte de toate, mergem la tuns. Mami mai merge să cumpere câte ceva, cât noi ne facem frumoși. 
  
Intrară amândoi într-o frizerie unde un nene gras și cu o mustață groasă îi întâmpină zâmbind. 
  
- Bună ziua și cu ce vă putem fi de folos? 
  
- Bună ziua! Vrem să ne faceți frumoși pe amândoi, ca scoși din cutie, zise Gabi zâmbind. 
  
Ionuț privea temător la nenea frizerul, arăta cam fioros cu burta aia mare și mustața stufoasă, dar cu nenea Gabi nu avea de ce să se teamă. 
  
- Mai întâi o să-l tundeți pe flăcăul acesta, merge la grădiniță și nu vrem să-l confunde cu o fetiță. Ia zi tu Ionuț cum vrei să te tundă nenea! 
  
- Mie îmi place părul meu, dar dacă trebuie tuns, asta este, nu am ce face, nu vreau să râdă nimeni de mine. Tăiați din el, dar nu prea mult! Îi pierise teama cu care intrase în frizerie, vorbea și râdea cu frizerul care povestea câte o poznă, era tare haios. După ce îl tunse, veni rândul lui Gabi, timp în care Ionuț iscodea prin încăperea, ca de obicei voia să vadă și să știe tot. Se privea în oglindă, îi plăcea cum arată, sigur acum nimeni nu o să-l mai confunde cu o fetiță. Ieșiră mulțumind și mulțumiți de cum arătau amândoi, fercheși nevoie mare. Laura îi aștepta, mai făcuse mici cumpărături și, îndemnați de foamea care puse stăpânire pe stomacul lor, grăbiră la mașină și demarară la localul știut de Gabi. 
  
- Mami, burtica mea face o gălăgieee! Sigur îi este foame, o să mănânc mult, să o satur! 
  
- Am observat eu, ţi s-a lipit burtica de spate, îl tachină Gabi! Râdeau toți trei cu voie bună, fără grijile zilei de mâine. 
  
Opriră mașina în fața unui Motel cochet, aflat în afara orașului, în vecinătatea unei pădurici, de unde adia o boare răcoroasă. Motelul avea o terasă frumoasă, cu umbrele viu colorate, iar mesele erau ocupate aproape toate, căldura i-a izgonit pe mulți din oraș, să caute răcoarea și liniștea. Era o ambianță plăcută, de drag să petreci aici cât mai mult timp. Găsiră imediat o masă, iar ospătarul veni prompt pentru a-i servi. 
  
- Bună ziua și bine ați venit! Cu ce vă putem servi? 
  
- Să vedem! Dorim un meniu complet, pentru noi doi ciorbă de văcuță, un grătar cu cartofi pai și salată, iar pentru puștiul nostru supă de tăieței și șnițel cu cartofi pai, preferatele lui. De băut, doar apă minerală și câte o înghețată mare de ciocolată. 
  
- Mami, până vine cu mâncarea, pot să mă plimb pe aici? Nu plec departe! 
  
- Desigur, scumpule, dar să nu stai mult și să nu te îndepărtezi și ai grijă, nu sta de vorbă cu oamenii străini, știi tu cum te-am învățat eu! 
  
- Lasă, mami, că acum sunt mai mărișor și nu uit ce mă înveți tu mereu! Plecă într-o fugă să viziteze terasa, localul, mereu curiozitatea la el era prezentă. 
  
Rămași singuri, se sorbeau din ochii și își spuneau atâtea fără cuvinte, lumea era parcă numai a lor, își simțeau inimile cum bat, iubirea lor se revărsa cu tot focul și ardoarea. Erau fericiți, savurau momentele acestea din plin, doar timpul să le fie prieten pentru a-i ajuta să-și împlinească visul lor de iubire. 
  
- Ce surpriză, dragilor! Nici nu aș fi visat să ne întâlnim aici, din inimă mă bucur că neprevăzutul ne-a unit iarăși cărările! 
  
Uimiți, o văzură la masa lor pe Rodica, prietena lor avocata, însoțită de soțul ei Tony și o fetiță frumoasă, ceva mai mărișoară ca Ionuț, cu un păr superb, numai inele . 
  
- Ați fugit și voi de zgomotul și zăpușeala din oraș? Și noi simțeam nevoia să ieșim, așa că ne-am îmbarcat și iată-ne aici. Dacă tot ne-am întâlnit, sper că ne putem așeza la masa voastră! 
  
- Cum să nu, ne face o mare plăcere și mai ales ne bucurăm că mai putem sporovăi și delecta cu amintirile noastre comune! Luați loc, noi deja am făcut comanda, o să vină imediat și la voi ospătarul, este foarte prompt. 
  
- Ia spune, unde este frumosul tău, Laura? Fiica mea își caută un partener, poate facem echipă bună până în final. 
  
- Ionuț este în cercetare, trebuie să vadă și să știe tot, nu are astâmpăr, dar vine el îndată. Ia spune tu, scumpo, cum te cheamă? 
  
- Mami mi-a pus numele ei, dar toți mă strigă Rodicuța și să știți că o să merg la școală! Fetița era vorbăreață și îndrăzneață, o moștenise pe mama sa. Avea niște ochi superbi, cu gene lungi și niște buze roșii, ca fraga. O frumusețe, avea și cu cine semăna. 
  
Ionuț veni în fugă de pe terasa unde făcuse inspecția amănunțit, era îmbujorat și ochii priveau iscoditori la musafirii de la masa lor. 
  
- Sărut mâna, eu sunt Ionuț și o să merg la grădiniță în grupa mare! Mami m-a învățat să nu vorbesc cu oamenii străini, dar dacă sunteți la masa noastră înseamnă că nu sunteți străini, nu? Pe tine cum te cheamă? Vrei să fim prieteni? Dacă mamele noastre sunt prietene este normal că și noi trebuie să fim. 
  
Toți râseră cu poftă de dezinvoltura cu care Ionuț s-a prezentat, iar Rodica îl privea cu drag, era o frumusețe de copil, semăna cu Laura, și în plus era dezghețat și plin de farmec. 
  
- Știi ceva, eu sunt mai mare ca tine, o să merg la școală, dar normal că putem fi prieteni. Mă cheamă Rodica, dar să mă strigi Rodicuța, ca toți ceilalți! 
  
- Mami, dacă tot nu a venit cu mâncărica, mă lași să-i arăt și lui Rodicuța terasa? Nu stăm mult. Primind permisiunea Laurei, o luă fără nici o vorbă pe Rodicuța de mânuță și o trase după el într-o nouă raită prin motel și terasă. 
  
- Laura, ai cu ce te mândri, fiul tău este o comoară, are tot ce vrei, frumos, deștept, dezghețat, hotărât, sigur se va descurca în viața și își va împlini visele. Îți seamănă, ești o fericită cu asemenea copil! 
  
- Lasă Rodica, nici cu frumoasa ta fiică nu ne este rușine. Te-a moștenit aproape în totalitate, sper că nu te superi Tony! Sunteți o familie minunată, din suflet mă bucur pentru voi și tot așa mă bucur că ne-am reîntâlnit aici! 
  
- De ce să mă supăr, din contră, sunt fericit că fiica noastră a moștenit dezinvoltura și inteligența Rodicăi, este bună de gură, nu știe ce-i aia teama și ușoară de cap, prinde din zbor orice poezie sau cântec, îi place să danseze și să cânte și are o voce frumoasă. Am înscris-o la Școala de muzică, o să studieze pianul, vom vedea mai târziu încotro va înclina. Lui Tony îi străluceau ochii de mândrie când vorbea de fiica sa. 
  
Ospătarul veni să ia și comanda lor și, de comun acord, comandară și o sticlă de vin pentru doamne, bărbații erau șoferi și nu se puteau trata cu vreo tărie. Se pierdură în povești, se amuzau copios, Rodica era un sac fără fund când era vorba de glume și bancuri. 
  
Ionuț și cu Rodicuța de mânuță se plimbau agale pe terasa, el îi tot povestea câte ceva, iar ea râdea cu poftă, avea două gropițe în obrăjori, o frumusețe. Amândoi atrăgeau privirile celor de pe terasă, el blond cu ochii albastrului de cer, ea brunetă, cu ochii negri și părul lung căzut în cârlionți bogați pe spate, erau frumoși foc. După ce făcură o raită peste tot, fără a-i da drumul de mână, se întoarseră la masa unde îi așteptau farfuriile aburinde. Ionuț uitase de foame, abia când văzu mâncărica pe masă începu să-și simtă stomăcelul gol, lihnit. Îi așezară unul lângă altul și îi priveau cu duioșie cum își astâmpărau foamea. Era un tablou frumos, două familii împreună cu odraslele lor, luând masa într-un cadru rustic. 
  
- VA U R M A - 
  
Referinţă Bibliografică:
D E S T I N E - ep.19 / Luchy Lucia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luchy Lucia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Luchy Lucia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!