Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Luchy Lucia         Publicat în: Ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016        Toate Articolele Autorului

D E S T I N E - ep 12 -
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Ușa rezervei se deschise iarăşi vijelios, iar Ionuț intră cu brațele încărcate și cu ochii strălucitori, radiind de fericire. 
  
- Mami, uite câte cadouri am primit de la bolnăviorii mei! Mi-au spus că sunt cel mai grozav doctoraș, iar, când o să cresc și o să fiu așa ca nenea Gabi, vor veni la mine să-i tratez. O tanti mi-a dat o brățărică cu o cruciuliță și mi-a zis că, de câte ori sunt necăjit și am probleme, să mă rog la ea, zicea că Doamne - Doamne mă vede și-mi aude rugăciunile și sigur mă va ajuta. Era atâta bucurie în sufletul lui. 
  
- Le-am promis că o să mai vin să-i vizitez, sper că o să te ții de cuvânt, dacă nu, nenea Gabi vine el și mă ia, nu-i așa? Se uita cu ochi rugători la amândoi, cum să-l poţi refuza? 
  
Gabi îl privea galeș, îi era drag puiul ăsta plin de candoare și de viaţă. Ce frumoasă ar fi viața lui dacă....dar, deocamdată, doar speranțe, pe parcurs poate fi mai mult. Laura se liniștise și privea zâmbind cum Ionuț dădea din mâini și povestea. Sigur o să fie bine, merită încercat pentru el, dar și pentru ea. 
  
Angela sosi și ea și se însenină văzând că atmosfera era liniștită, semn că Laura încerca să uite neliniștile și tulburările prin care tocmai trecuse. 
  
- Am venit să te iau acasă, acum o lăsăm pe mami să se odihnească, o să venim şi mâine, iar peste trei zile i se face ieșirea din spital și vom veni să o luăm pe mami acasă. Haide, ia-ți la revedere, prietenii tăi te așteaptă nerăbdători să le povestești ce ai mai făcut, ai cam uitat de ei! 
  
- Dar, Angela, am avut treabă serioasă, normal că nu am mai avut timp de ei, tu crezi că-i ușor să le faci pe toate? Doamne, cât de serios vorbea! Zâmbiră cu toții și după ce-i dădu un pupic lui mami și apoi unul lui nenea Gabi, ieși alergând pe coridor. Laura îl urmări cu privirea, cât îl iubea, n-ar putea trăi fără el! 
  
- Pentru că am rămas singuri, vreau să îmi promiți că vei veni regulat la control. Şi mai vreau să te rog, să mă lași să te duc eu acasă după ce îţi face ieşirea, iar, din când în când, să ieșim toți trei la o plimbare, îmi sunteți dragi, nu aș suporta din nou o ruptură. Viața mea a început să prindă iarăși contur când ai reapărut tu, sper ca timpul să-ți consolideze și ție stările sufletești și să am și eu loc în inima ta. Eu te aștept, oricât dorești, dar nu renunța la șanse. Știu că este dificil acum, însă sunt sigur că totul se va rezolva. 
  
- Ai dreptate, nu pot trăi uitându-mă tot în trecut, trebuie să merg înainte, să-mi creez un nou drum, o nouă viață, pentru mine, pentru copilul meu. Sigur, este devreme ca să mă hazardez prea mult, dar nu voi renunța la șansele ivite. Mi-ești drag Gabi, mi-ai fost dintotdeauna, nu am realizat asta decât când era deja prea târziu, am nevoie de puțin timp, nu vreau să suferim nicicare. Cu drag voi ieși cu tine, în felul acesta mă voi rupe de tot ce a fost până acum în viața mea. Îmi doresc să pot afla uitarea, să-mi găsesc liniștea și puterea, de care am atât de mult nevoie. Când am venit aici, sufletu-mi era bucățele, bucățele, dar tu ai fost mereu lângă mine, fără cuvinte le-ai adunat și le-ai pus la loc și mi-ai dat puterea care aproape pierise. Sper și cred din toată inima că împreună vom reuși să mergem mai departe, doar să mai ai puțină răbdare cu mine, rănile sunt încă adânci, abia acum încep să se vindece. 
  
Plecarea Laurei din spital lăsase un gol imens în sufletul lui Gabi. Îi lipsea nespus, cât a fost aici, își împărțea ziua doar cu spitalul și ea, fugea, ori de câte ori avea ocazia, doar să o vadă și să-și petreacă oricât de puțin timp împreună. Aici și-au putut vorbi în voie și și-au putut destăinui gândurile și sentimentele, aici s-a reaprins flacăra dragostei ținută ani la rând într-un colțișor tainic al inimii sale. Avea o grămadă de cazuri de rezolvat la spital și aștepta cu nerăbdare ziua de control şi ocazia de a ieși împreună. 
  
La mama Ioana, Laura încerca să se replieze și să revină la normal. Nu putea face ea prea multe, dar nici nu putea sta așa, fără nici o activitate, așa că începu să scrie, pasiunea ei de pe băncile școlii. Avea un talent extraordinar și avusese mult succes cu poeziile și povestioarele pe care le scrisese, participând la o grămadă de concursuri și serbări. Încă mai avea aici caietele, așa că își reluă vechea pasiune în serios, petrecându-şi timpul cu Ionuț și scrierile sale. 
  
- Mami, dar tu ce tot scrii acolo de nu mai ai timp să vorbești cu noi? Haide citește-mi și mie o povestioară! Nu-i așa că tu scrii povești ca să mi le spui mie seara la culcare? Tu ești cea mai bună și frumoasă mamă și eu te iubesc pe tine mult, mult de tot! Laura îi zâmbi și-l luă în brațe, sărutându-i obrăjorii, copilul ăsta era darul neprețuit de la Dumnezeu. Ionuț era într-o veşnică agitaţie, mereu găsea ceva de făcut sau povestit, o ajuta pe bunica Ioana la plasă, când mergeau la cumpărături, sau să pună masa, și o ajuta și pe mami, când avea nevoie. Își făcuse mulți prieteni, purta cu el trusa medicală primită de la nenea Gabi și le făcea des consultații, iar prietenii lui îl priveau cu admirație, deh.. viitor doctor, cum spunea el. Era nerăbdător să se întoarcă la spital să-și vadă bolnăviorii și întreba mereu când o să fie ziua aia. Îi era dor de nenea Gabi, de tanti Ana și de toți de la spital, acolo se simțise în elementul lui. 
  
Trecuse aproape o săptămână, iar Gabi reușise abia o singură dată să se rupă de la spital și să-i viziteze. Avusese loc un grav accident de circulație, un autobuz se răsturnase și fuseseră aduși la spital o grămadă de pacienți cu fracturi multiple, lucraseră fără întrerupere şi erau epuizaţi. Aștepta cu nerăbdare să poată pleca și să-i scoată în oraș, așa cum promisese. 
  
- Mami, ce zici tu, nenea Gabi o să vină ? O să mă plimbe cu bărcuța, așa cum a promis? Of, dar dacă are nevoie de mine la spital ....și uite, eu nu pot merge, că nu are cine să mă ducă? Era mai bine când erai la spital, puteam veni toată ziua acolo, acum nu pot și gata! Ridică neputincios din umeri, frumoşii lui ochişori întristându-se. 
  
- Nu puteam sta la spital mereu, sunt și alți bolnavi care au nevoie să fie tratați, operați, au nevoie de paturi libere. Eu am stat destul, acum m-am făcut bine, trebuie doar să mai port gipsul încă puțin, dar o să mergem împreună la control, așa că o să-ți vezi bolnăviorii. Ionuț se însenină . 
  
- Așa da, mai merge! 
  
- VA URMA - 
  
Referinţă Bibliografică:
D E S T I N E - ep 12 - / Luchy Lucia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1954, Anul VI, 07 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luchy Lucia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Luchy Lucia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!