Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Luchy Lucia         Publicat în: Ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016        Toate Articolele Autorului

D E S T I N E - EP. 7 -
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Într-una din zile, în rezervă intră medicul care o ținea sub observație pe Laura, însoțit de încă doi colegi. De cum intrară, unul dintre ei își opri ochii insistent pe Laura, și după un moment de ezitare, se apropie de patul ei, în timp ce ceilalți doi studiau fișa medicală, și o întrebă cu glas domol: 
  
- Nu cumva vă numiți Laura Nicolescu? 
  
Laura se uită nedumirită la el, era numele ei de fată, intonaţiile vocii i se păreau cunoscute și ceva din trăsături, dar medicul purta barbă şi nu îşi putea da seama cine poate fi. Îl privi mai insistent şi avu o tresărire, iar inima începu să-i bată nebuneşte. Doamne, o fi…. 
  
-Laura, Laura….poate eu m-am mai 
  
schimba, dar tu ai rămas aceeași fată frumoasă de care m-am îndrăgostit, anii nu te-au îmbătrânit. Privește-mă atent, chiar nimic nu-ţi aduce aminte de mine? 
  
Șovăind, cu glas tremurat, răspunse: 
  
- Gabi, Gabriel...cred că tu eşti, dar nu am încă certitudinea, poate mă înșel, barba ţi-a schimbat fizionomia, dar inflexiunile vocii au rămas aceleaşi, poate puţin mai bărbăteşti! 
  
- Vezi, ochii care nu se văd se uită, tu m-ai uitat, dar eu nu te-am putut uita niciodată, inima mea mereu ţi-a aparţinut, aşa-i viaţa, pe cine iubeşti, nu te iubeşte! 
  
Angela rămase stupefiată, Gabi fusese îndrăgostit lulea de Laura, încă din anii liceului, dar ea nu l-a prea luat în serios, îi era drag ca prieten, dar nu și-l închipuia ca iubit. I-a făcut curte asiduă şi, în final, a renunţat, oricum intrase la Medicină, visul lui de-o viaţă, iar Laura, care era mai mică cu un an decât el, îşi urma visul, Arhitectura. Nu se mai văzuseră, rupseseră legăturile, el muncea în vacanţe, Laura la fel, trebuiau să se întreţină. Revederea, pentru Laura, fu un şoc. Ani întregi după ce s-a căsătorit cu Nicolae, s-a gândit la Gabriel , îl iubise, dar fusese inconştientă de această iubire, prea erau prieteni la cataramă. Credea că sunt doar sentimente pentru un prieten bun şi drag, dar timpul i-a confirmat cât de mult s-a înşelat. 
  
Era un bărbat frumos, atletic, făcuse sport şi în anii de liceu, avea ochi albaștri şi păr şaten. Îi stătea nemaipomenit de bine cu barbă, se impunea prin alură, dar şi prin felul de a vorbi. Gabriel o privea cu duioşie, dragostea lui pentru Laura nu se stinsese, o purta într-un ungher al sufletului, numai de el ştiut. Văzând-o, a simţit din nou acel fior uitat şi reînviat, o iubise din tot sufletul şi încă o iubea, dar fără speranţă. 
  
După ce-i făcură un consult lapidar, Gabi plecă şi el, promiţând că se va întoarce după ce va termina vizitele la saloane. Laura rămase visătoare, i se perindau o grămadă de imagini din vremea când Gabi se dădea peste cap să o cucerească. Cât de mult a regretat ea apoi că nu s-a lăsat furată de vraja iubirii lui! Ce o fi fost în capul ei, era un prieten minunat, ar fi fost şi un iubit tot aşa, avea toate calităţile, merita să încerce, dar nu a fost să fie, bine că i-a luat Nicolae minţile, Nicolae, care nici la degetul mic nu l-ar fi ajuns pe Gabi. Ce diferenţă între ei, ca de la cer la pământ! Cât de atent şi sensibil era Gabi în comparaţie cu Nicolae, care mereu îşi scotea la iveală firea certăreaţă şi brutală! Îi reveni în memorie una din excesele lui de gelozie. Fuseseră invitaţia la ziua unui coleg de facultate, Ovidiu. Acesta fusese căsătorit, dar divorţat, soţia nu a vrut să-l urmeze acolo unde a primit repartiţia, era fată de oraş şi nu agrea viaţa de la ţară. Aveau un fiu, care, după divorţ, a rămas în grija mamei. Din când în când, copilul venea să stea la bunicii din partea tatălui. Avea invitaţi de toate categoriile, iar printre ei şi un doctor, tânăr absolvent , repartizat la dispensarul din sat, care se pregătea de rezidenţiat. Fiind singur, Ovidiu făcea chefuri mari cu prietenii. Totul a fost bine până la un moment dat, când lui Nicolae i se năzărise că doctorul îi făcea ochi dulci Laurei. Era băut binişor şi nu se lăsă până nu se făcu criţă. Erau cu maşina, Ovidiu locuia la 20 km de ei şi insistase să rămână la el până dimineaţa, dar Nicolae nu a vrut sub nici o formă. Aşa beat, a pornit spre casă şi tot drumul a înjurat-o şi jignit-o pe Laura, reproşându-i că doctorul i-a făcut ochi dulci şi că şi-au făcut semne pe sub masă. Biata de ea a încercat să se disculpe şi atunci, plin de venin, a oprit maşina şi a început să o lovească cu brutalitate, cu pumnii în cap şi peste faţă. Avea mână grea, loviturile cădeau ca grindina. A încercat să se apere, în disperare a deschis uşa maşinii, să fugă, dar el a prins-o de păr şi a bătut-o măr. Era desfigurată, îi plesnise buza de jos, iar un ochi era umflat si vânăt, plus cucuiele pe care le simţea în cap. Nu a vorbit cu el două săptămâni şi l-a ameninţat că o să-l părăsească, dacă mai ridică mâna asupra ei. Tăcea, îi părea rău de ce a făcut şi se gudura pe lângă ea, încercând s-o îmbuneze şi găsind drept scuză că era beat, iar ea era vinovată că nu a tăcut şi l-a provocat. Nu a ieşit din casă de ruşine, iar, dacă s-a întâmplat să vină cineva la ei, motiva că a încercat să spargă şi ea lemne şi că, nepricepându-se, lemnul i-a sărit în faţă, cât pe ce să-i scoată ochiul. Unii poate au crezut, alţii bănuiau că este opera lui Nicolae, ştiindu-l cât de arţăgos se manifesta când era sub influenţa alcoolului. Ionuţ era mititel. Şi pentru el a înghiţit multe astfel de ieşiri, a mai lovit-o, dar nu a mai desfigurat-o ca atunci. Învăţase lecţia,când era băut, evita orice provocare, trebuia să se apere pe ea şi pe copilul ei, era singură şi nimeni nu o putea ajuta. Îşi deschisese un jurnal, acela era prietenul ei, acolo îşi scria toate gândurile, bucuriile şi suferinţele. Îl ţinea ascuns, dacă Nicolae ar fi dat peste el, sigur l-ar fi băgat în foc, iar ei i-ar fi tras o mamă de bătaie, drept corecţie că îşi permite să scrie baliverne, după părerea lui. Au trecut toate, până la urma despărţirea lor era inevitabilă, nu o mai lega nici un sentiment de el, o istovise cu excesele de gelozie, cu reproşurile, agresiunile verbale şi mai ales cu beţiile, care începuseră să facă parte integrantă din viaţa lui. Oftă şi încercă să nu se mai gândească la această parte urâtă a vieţii ei. Abia aştepta să vină Gabi în salon, să-şi depene amintirile şi să-şi povestească reuşitele şi nereuşitele din viaţă. Adormi cu el în gând, iar Angela era fericită că, în sfârşit, Laura uitase pentru o clipă incertitudinile. Îşi punea speranţe mari, poate că întâlnirea aceasta neprevăzută îi va da mai multă încredere Laurei în viitorul atât de incert. 
  
- VA URMA - 
  
Referinţă Bibliografică:
D E S T I N E - EP. 7 - / Luchy Lucia : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Luchy Lucia : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Luchy Lucia
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!