Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Spiritual > Mobil |   


Autor: Liviu Pirtac         Publicat în: Ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016        Toate Articolele Autorului

ŢIPĂTUL DE CUCUVEA DIN NOAPTEA DAMEI DE PICĂ NEAGRĂ (PARTEA A ZECEA)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
„Dama de pică poate fi invocată la 12 noaptea.  
Pentru aceasta - la ora 00:00 - într-o cameră unde nu pătrunde deloc lumina (în afară de cea necesară), în faţa unei oglinzi se aprind trei lumânări negre.  
Cartea acestei Dame se aşează astfel încât reflecţia cărţii de joc să fie văzută bine în oglindă.  
De 13 se pronunţă:  
- Damă de pică, apari !  
După aceasta, se spune că oglinda se va preface neagră, iar apoi o femeie ce reprezintă Dama de Pică va apărea înaintea ta.  
Aceasta va îndeplini 3 dorinţe pe care le dai, în schimbul a 3 dorinţe de-ale ei (cel mai adesea; să omori pe cineva).  
În caz că nu îndeplineşti cerinţele ei, te va omorî !”  
 
 
(Din „folclorul” românesc al magiei negre)  
 
 
 
 
 
Pe Rodica am cunoscut-o în luna decembrie.  
Într-o zi de vineri, ziua din săptămână în care îmi fac cumpărăturile pentru week-end.  
Fiind singur, mă învârteam printre tarabele din piaţă, căutând o salată creaţă pe care doream s-o pregătesc lângă o friptură din carne de oaie, halcă de carne pe care o cumpărasem de la raionul special de cărnuri.  
N-am găsit salata mea preferată, aşa că m-am ghidat către o salată obişnuită.  
Doar gustul diferea.  
Femeia era în spatele meu şi am simţit un miros de parfum (ulterior am aflat că folosea unul extrem de rar şi scump) care mi-a gâdilat nările şi m-a făcut să mă întorc către ea.  
- Sărut mâinile, îmi cer scuze, dar am nevoie de un sfat, Dacă se poate, bineînţeles, am spus eu.  
- Vă rog, vă ascult, a replicat ea puţin contrariată.  
- Iertaţi-mă, dar folosiţi un parfum care m-a determinat să vă remarc şi - cu scuzele de rigoare - aş dori să-i cumpăr prietenei mele acest model.  
Fireşte că eram singur. Nu se punea problema unei prietene. Dar Rodica a marşat. Nu ştiu nici acum de ce, ori i-a plăcut din start de mine, sau dorea - pur şi simplu - să facă un lobby parfumului folosit de ea.  
Acesta a fost începutul.  
După divorţul dureros de Maria, singurătatea fiind pentru mine un „guru-misa” de neconceput, căutam mereu o partidă, fireşte, de sex opus, cu care aş fi vrut să mă „auto-completez”, poate chiar până la moarte.  
Nu pot folosi cuvântul „bătrâneţe”, sună urât de tot.  
Iubeşte şi oferă !  
Respectă şi cere să fii respectat, nu atât pentru frumuseţea fizică, nu atât pentru inteligenţă, ci mai ales pentru o frumuseţe sufletească, care oricând poate reda o moralitate pozitivă, net albă, un alb bacovian unic în societatea noastră civilă, în fapt extrem de murdară, cea în care convieţuim cu toţii.  
Vrând-nevrând.  
Din nefericire.  
 
***************************************  
 
Ne-am căsătorit anul următor, în plină vară (chiar de Sfântul Ilie), în plină lună a lui cuptor.  
Rodica nu m-a iubit niciodată. O femeie gen „negare a negaţiei” !  
„Never say never ...”.  
A ţinut la mine, atât ! Cu asta trebuie să fiu de acord.  
Avea treizeci şi şase de ani, nemăritată şi fără copii (mereu îmi spunea că, fiind bosconită, i-au fost legate cununiile - mai ştii !? …, o fi avut fata dreptate).  
Se săturase de statutul de „domnişoară” şi dorinţa ei a fost mereu să fie o … doamnă !  
Asistentă medicală, a lucrat câţiva ani buni în Israel, la un azil de bătrâni cu stare, după care a revenit în ţară, angajându-se la Spitalul Floreasca din Bucureşti.  
După care - fireşte ! - a revenit în oraşul ei natal, lucrând şi acum aici în Petroşani, în cadrul Spitalului de Urgenţă.  
Punct.  
 
******************************************  
 
Revin la relatările mele anterioare.  
Aici nu-mi scriu memoriile.  
Deşi căsnicia mea cu Rodica a durat doar doi ani (unde dragoste şi respect nu e, nimic nu este), materialul acesta are legătură, nu cu viaţa mea sentimentală, ci cu experienţele T.A.M. (Trăiri în Apropierea Morţii).  
Rodica, prin prisma serviciului şi pregătirii ei, a avut de-a face, în Israel, cât şi în România, mai ales la Floreasca în Bucureşti, cu pacienţi aflaţi în pragul trecerii dincolo de pragul fizic.  
Şi mi-a dat dreptate.  
După foarte rarele secvenţe stupide de amor fizic cu ea, apuca să-mi povestească de asemenea experienţe aflate la graniţa dintre viaţă şi moarte.  
Nu voi relata în acest episod relatările ei, deoarece timpul scurs de când Rodica, văzându-se pe un alt statut social, a fost extrem de mulţumită de faptul că i-am oferit un statut de … „doamnă”, după care a făcut tot posibilul să scape de mine, extrem de inteligent, extrem de inventiv, extrem de subtil.  
În traducere liberă: „VALEA !” …  
Restul nu contează.  
Cel care a picat de fraier în toată căsnicia asta de doi b(ani) - fireşte ! - am fost eu, subsemnatul.  
 
**************************************  
 
Am fost şi eu  
La rândul meu  
Uitat de Moarte  
În turneu  
Uitat de vise  
În coşmar  
Rănit de zei  
Ce n-au habar.  
 
***************************************  
 
MOARTEA.  
Un mit.  
Dacă ne preocupăm în mod repetat de aceste probleme (medici, asistenţi care au ascultat asemenea relatări), vom constata că moartea va deveni, în fapt, adevăratul îndrumător eficient al vieţii.  
Din punct de vedere medical, problematica morţii nu este pe deplin clarificată, criteriile morţi clinice (şi nu numai !) fiind în permanentă schimbare.  
 
OMIDA.  
Exemplul vieţii şi morţii unei omizi poate ilustra elocvent cele scrise în primele nouă părţi ale materialului.  
O omidă neînsemnată iese din oul depus - atenţie ! … : nu de altă omidă, ci de un fluture care zboară liber prin văzduh şi care îşi caută un adăpost pentru a face tot posibilul de a se dezvolta.  
El trăieşte în concordanţă cu legile naturale care i se potrivesc, se hrăneşte, creşte, se apără de influențele negative ale mediului.  
 
*******************************************  
 
O întrebare cât se poate de simplă :  
„DE CE TREBUIE SĂ FIE ASEMUITĂ FIINŢA UMANĂ CU O … BANALĂ OMIDĂ ?”  
Răspuns:  
„Pentru că aşa vrea Dumnezeu !”.  
Voi reveni, fireşte, şi cu argumente contra.  
Noi suntem, în fapt, creaţia lui Dumnezeu.  
OMIDA este trupul nostru fizic. FLUTURELE este spiritul care se eliberează din corp şi se întâlneşte cu Creatorul.  
Vreți să știți mai multe ?  
Alte răspunsuri, fireşte, în episodul următor !  
 
*******************************************  
 
Un singur lucru vreau să scot în evidenţă acum, aici :  
DRAGOSTEA este un sentiment DIVIN.  
Din nefericire, nu este şi unul aplicabil, în deplinătatea ei curăţenie, pe planul nostru material.  
Punct.  
 
 
 
 
 
( va urma )  
 
Referinţă Bibliografică:
ŢIPĂTUL DE CUCUVEA DIN NOAPTEA DAMEI DE PICĂ NEAGRĂ (PARTEA A ZECEA) / Liviu Pirtac : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1898, Anul VI, 12 martie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Liviu Pirtac
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!