Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Poezie > Cantec > Mobil |   


Autor: Liviu Florian Jianu         Publicat în: Ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015        Toate Articolele Autorului

Liviu-Florian JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI)

 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
CÂNTECUL UMBREI  
 
Şi întinzând paharul, spuse:  
Dar să se facă voia Ta, şi nu a mea.  
Şi-atunci, pe scaunul de Judecător,  
A stat chiar Dracul.  
 
Cât despre mine,  
Cui îi pasă, dacă mor?  
Şi a cui voie să mai cer, să se mai facă?  
Când Lumea asta, este voia tuturor.  
„Iubiţi-vă pe tunuri” – ne-ndemna un visător.  
De-atunci, mă mir că lumea-ntreagă  
Pe întreaga moarte – nu se cacă.  
 
Hai, îndrăzniţi.  
Eu sunt doar un învins, învingător.  
Veţi învăţa şi voi.  
Şi-o să vă placă.  
 
Cu voia voastră, Domnilor, la sânul  
Întunecimii - Printu-i, vi-e Stăpânul...  
 
 
CÂNTECUL LUI PINOCCHIO  
 
Dragul meu părinte rătăcitor,  
Mă bucur că ai revenit acasă  
În mijlocul familiei.  
Chiar dacă singur.  
Aici va fi întotdeauna o pâine de mâncat  
Albă.  
Dacă nu a fost pusă pe masă  
Nu e vina ta.  
Au fost mulţi sărbătoriţi azi.  
Şi unde să pui o pâine  
Între atâtea bunătăţi?  
Unde să mai înghesui  
Comorile lumii, în plasă?  
Am auzit spunându-se  
În jurul meu:  
- Cine se supără, să i se taie nasul.  
Eu sunt Pinocchio,  
Dragă tată Geronimo.  
Dă-mi şi mie un suflet  
Ca sforile astea  
Îmi taie toate oasele  
Şi totuşi  
Mă bucur  
Că suntem împreună  
În aceeaşi nostalgie  
 
 
CÂNTECUL PORCILOR  
 
- Vreţi aurul din Roşia Montana?  
- Săpaţi cu gura porcilor, căpuşa,  
Şi duceţi-vă drept în Iad, în guşa,  
Veninul din Manole, şi din Ana –  
 
Şi-n Tribunalul Morţii, toată slana -  
Săpaţi cu limba. Că e jucăuşă.  
Veni-v-ar Talpa Iadului, Manuşa –  
Şi-o veşnicie, să-i gustaţi icoana.  
 
 
CÂNTECUL BĂTRÂNULUI  
 
Acum ani, doisprezece, plin de sănătate,  
Cu buletinu-n mâna, doar – pe pat,  
Firesc şi simplu, sânge am donat,  
Şi măsa-n dar, am dat-o mai departe –  
 
De-atunci, pe-acolo nu am mai călcat,  
De-atâtea munci sterile, învăţate,  
De-atâtea mese prea remunerate  
Pentru trăit, cu sângele intact.  
 
În toamna, vechiul centru de donare  
L-am căutat, că mamei din spital,  
Obolul meu să-i dau, atât de mare,  
În loc de feeria vreunui bal –  
 
Acum se completa o fisă lungă:  
Atâtea boli, atâtea vicii seci,  
Atâtea declaraţii foarte reci,  
De sânge cald, dar prea bătrân, la punga –  
 
Căci, vai, nu mai aveam nici ani cincizeci!  
Nu mai puteam dona. Aşa e grila.  
Aşa s-a pus pe viaţă, apostila.  
Bătrân, şi sănătos – să poţi să pleci.  
 
Şi sângele donat n-ajunge-n veci.  
Tot vin mediciniştii, şi tot roagă  
Veniţi cât sunteţi tineri, lume dragă,  
Şi sănătoşi la sânge – nu zevzeci –  
 
Nefumători şi nedrogati, de tot,  
De câte cele vi se pun pe masă,  
De câte asaltaţi cu propriul bot,  
Şi plasa luaţi, nu dragostea frumoasă –  
 
Veniţi ca să citiţi în formular,  
Ce fel de sânge mâine vi se cere,  
Să-l vindeţi, prea curat, pe galantar,  
Ca să trăiască porcii cu avere –  
 
Din ce organe pentru exportat,  
Cu microcipuri în secret, niznaie,  
Cu cifre-n loc de nume, memorat,  
În măruntaie, semeni vi se taie -  
 
Din care clauze Clawback nu se fac  
Medicamente ieftine în ţară,  
Ca din puţin, puţin să-şi dea, sărac,  
Şi cel ce nu da totul, pe afară -  
 
Veniţi, că vreau să vin cu voi, şi eu –  
Să dau şi eu, dar legea nu-mi permite –  
Săltaţi stacheta, pan’la Dumnezeu,  
C-au sânge bun, bătrânele lui vite...  
 
 
CÂNTECUL SEMIRAMIDEI  
 
Din care pierdere marina şi stelară  
Albastra-verde, până de sidef,  
Şi netrezita Galateee de povară,  
Teşi ochii tăi, cu Terra, pe gherghef?  
 
O lebădă pe care o chemară  
Beţi de otravă, treji de diabet -  
Să-ţi cânte frumuseţea cea amară  
Din ger, salvata-n casa - un poet -  
 
Cum tremură privirea ta, să moară -  
De nu aş bea din ea - ca un stilet -  
Tăişul tău de trup de căprioară  
Prin pânda mea de foc, anahoret -  
 
Dar ce Tamisa, Dunăre, sau Loara,  
Să spele dansul ochilor, pustii,  
Când pe peronul vieţii, într-o gară,  
Petrecem numai trenuri de copii?  
 
 
CÂNTECUL CLOVNULUI  
 
Copiii noştri, clovni atât de trişti,  
Privind cu ochi de sticlă, prin vitrine,  
Pe cei ce îi fac mâine să suspine,  
Ca să ai azi, din ce să mai exişti –  
 
Atâtea şisturi, gaze, cristaline  
Izvoare şi omături de artişti,  
Se cer incendiate de psaltişti,  
Să fie bine, azi – cum nu e, mâine –  
 
În move haine, multicolorate,  
Şi în trusouri scumpe, mult prea mult,  
Pentru întreaga lumii libertate  
De a privi spre stele - cerul cult -  
 
Cu ochi brăzdaţi de gloanţe verticale,  
Şi limbi albite-n pastele de dinţi,  
Ei, de-ale lor, îşi văd – prostii banale,  
Ca mercenari tocmiţi de-ai lor părinţi –  
 
Ruine scumpe, şi caleşti la poartă,  
Cai zburători, din orzul tuturor,  
Povestea vieţii pruncilor e-o artă  
În care mulţi se joacă, alţii – mor –  
 
Le curge şi rimelul în cascade  
Din arsenalul bombelor cu fard,  
Şi poate unii râd, când alţii ard,  
Şi unii urcă, duşi de cel ce cade –  
 
Atât de goi, şi simpli, şi egali –  
Şi-atât de-nveşmântaţi de o regie  
În care viaţa, chiar dacă e vie,  
E-o piramidă moartă, de carnali –  
 
Şi totuşi – mai există poezie,  
Şi totuşi – mai există şi fractali,  
Şi totuşi – mai există pineali,  
Şi totuşi – mai există omenie,  
 
Şi printre-atâtea minţi de canibali,  
Există, totuşi - chiar şi veşnicie!  
 
 
CÂNTECUL EMIGRANTULUI  
 
A emigrat o Romanie-ntreaga  
Din Basarabi, Musatini, Bucovini,  
Din Tara Romaneasca si Moldava,  
Si Transilvania marilor lumini –  
 
E fiecare, singur, azi, pe harta –  
Si cere, si ofera, ajutor –  
Fara o Stea de Nord, pe Marea Moarta,  
Si singur printre falci, navigator –  
 
O Romanie-ntreaga emigrata  
Se tot revarsa parca fara rost,  
Din chiar istoria ei, din poarta-n poarta,  
Sa ia pe ea un maxim pret de cost –  
 
Si-n candele de limba si iubire,  
Si-n clopote de versuri si trairi,  
Raman doar cotizantii-n nesimtire,  
Ai Marilor Sperante si Uniri –  
 
Niste acei de care trage lumea toata –  
Niste mereu cu zambetul taiat  
De vreun infarct, sau stea paralizata  
De vreun toiag, prea greu de lepadat –  
 
Niste servanti de rand, in loc de oaste –  
Niste afaceristi de rangul trei –  
In timp ce floarea romanimii noastre  
A progresat – si n-ai de und’ s-o iei -  
 
Sunt candele – atatea – in romana –  
Afara, inauntru, ce putini  
Sunt cei ce pot macar un “ziua buna!”  
Sa puna-n focul lor de amintiri –  
 
Ce straniu ard, cumva impersonale,  
Cumva flagrant in slujba vreunui zeu,  
Cand nu le-aprind urcusurile tale  
Si alor tai – razbind spre Dumnezeu!  
 
Caci nu sunt sfinti, si nu e cer, sa sameni,  
Si vesnicie nu-i, si nu-i aripa,  
De nu sunt oameni, langa marii oameni  
Sa arda-n cuget – clipa dupa clipa –  
 
O Romanie-ntreaga emigreaza –  
In fiecare zi, in scaune, munci,  
In noaptea-zi, si ziua-noapte treaza,  
In care de nu rupi - macar atunci -  
 
O candela ce inca lumineaza –  
Nu pentru tine doar, si pentru prunci -  
Ci pentru-ntreaga lumii Metastaza  
Ce-si bate joc, de tine, prin porunci –  
 
Ce Romanie, oare, mai urmeaza?  
Noi cine suntem? Cine ne numim?  
Cu cine, si de ce, suntem in faza?  
Si pentru cine vrem sa mai traim?  
 
Sunt candele – atatea – in romana,  
Romanul, fiecare, cu a lui,  
Si altii ce incearca, si le-aduna,  
Sa cantarim pe limbile oricui  
 
Aceasta Romanie – Dacie buna,  
Aceasta temelie ce-am pohtit,  
De a ne tine viata, impreuna,  
Cu toata Omenirea de iubit!  
 
 
CÂNTECUL PACIENTULUI  
 
Lăsaţi copiii, totuşi, să se joace!  
Nu-i tot dotaţi şi înarmaţi, din ou,  
Cu tot ce e mai otrăvit, şi nou,  
Cu strâmbe minţi, şi culmi – în loc de pace –  
 
Ca puii, adormiţi într-o găoace,  
Ei alte zvonuri prind, dintr-un alt imn –  
Ei altfel simt şi joacă, cum se face  
Un zbor cu aripi de pământ, sublim –  
 
Puţin de tot la joacă, au nevoie  
De câte-un sfat – din arborii atenţi,  
Ce au cântat şi ei, cândva : “Ahoe!”  
De unde au căzut, ca pacienţi –  
 
Lăsaţi copiii, totuşi, să se joace!  
Şi adormiţi-i, seara, cu poveşti!  
Doar ele fac, pe lumea rece, pace,  
Şi-n ele, viu rămâi, chiar de nu eşti…  
 
 
CÂNTECUL SPRÂNCENATULUI  
 
Nimeni nu o să vă taie  
Mărăcini crescuţi de ploaie  
La mormântul din noroaie.  
Mie, mi-au tăiat, în dar.  
 
Nimeni nu o să vă pună  
Lumânarea, ca arvună,  
Pentru inima cea bună.  
Mie, mi-au aprins-o, iar.  
 
Nimeni nu o să vă lase  
10 bani, două foloase,  
Pentru sufletul din oase.  
Mie, mi i-au dat, să ar.  
 
Nimeni nu o să se-ncurce  
Să vă pună lângă cruce  
1 leu vechi, ca să vă urce –  
Mie, mi l-au dat, să sar.  
 
De aceea, foc mi-e, iată,  
Cum e lacrima mea, toată,  
Toată ţara minunată,  
Din hotar, până-n hotar –  
 
Şi cine mi-a dat, să-mi deie,  
Deie-i Dumnezeu, să ieie  
Lumea toată, de femeie,  
Să îi nască-o epopee,  
 
Din Hristosul ei, stelar,  
Şi Măicuţa lui, cu har,  
Şi din tine, Dumnezee…  
 
 
CÂNTECUL SERPENTINEI  
 
În Turnul Londrei, lângă strada mea,  
Stătea o Serpentină, şi fuma –  
Cu ochii verzi-albaştri, Oceanidă,  
Ca o icoană neagră, în firidă,  
Cu faţa aurie, de măslin,  
Şi un regal, pe umeri – blond – de vin –  
Egreta mâinii ei, cu fibre lungi,  
Ţinea săgeata viselor prelungi,  
Anselmus o privea, cum tot trăgea  
Din amfora-i în pârg, săgeţi, în ea –  
Din turn, de jos, tâşneau ca două vele  
Corăbii navigând spre taine grele,  
Şi-aş fi privit-o mult, şi după moarte,  
Dar ea fuma, din toamnă, mai departe -  
Şi nu aveam nimic , nici eu, să-i spun,  
Ca un Anselmus, după ea, nebun –  
S-o ţinem amândoi, să nu se piardă,  
Aşa grăbit, în ceaţa grea - de iarnă…  
Că revine.  
----------------------------  
Liviu-Florian JIANU  
Craiova  
februarie 2015  
Referinţă Bibliografică:
Liviu-Florian JIANU - CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) / Liviu Florian Jianu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Florian Jianu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Liviu Florian Jianu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!