Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Exprimare > Mobil |   


Autor: Lilioara Macovei         Publicat în: Ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015        Toate Articolele Autorului

Cartea cu miros de mir şi tămâie
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Întorc paginile unei cărţi îngălbenite de timpul îndărătnic şi gândul îmi zboară departe. În cameră se simte un miros accentuat de mir şi tămâie. Îmi umezesc degetele fără noimă şi dau filă după filă, fără să înţeleg mare lucru. Reiau răsfoitul ca într-un film şi mă pierd pe drumuri parcă umblate, parcă nu.  
Este scrisă cartea într-un dialect izolat de mine? Am găsit numai cuvinte noi sau arhaice şi nu dau de idee, ce carte am în mână? Hei, tu cârcotaş, de ce pierzi vremea? Fă ceva, nu mai deregla mersul drept al celor din jur, altfel cine ştie cum se vor simţi.  
Rafalele tale de îndemnuri venite ca din cer nici de tine aprofundate, încălzesc mintea adormiţilor de pe paturi pline de praf şi scorogite de timp. Ştii asta?  
Nici acum când frigul atât de pătrunzător şi ca niciodată umed până la plâns nu m-ajută la judecata devenită amalgamată rău de tot. Mi-aprind lumânarea din paharul cu sare şi mă-nchin. În cele câteva minute de rugăciune plec de lângă lumina aceea mică şi ating crucea celui răstignit. Mă ard degetele dar şi mai tare inima pe care o am deja în palme. Parcă sunt chinuită de temperatura fierberii apei dar nu simt slăbirea corpului şi nici sudori abundente, mă ţin în frâu şi fac cruci repetând rugăciunea iertării păcatelor.  
Deîndată privirea-mi cade pe candela cu uleiul de culoarea şofranului şi mama-mi spune să ţin cutia cu chibrituri. Se întinde în casă miros de mir şi tămâie...şi e linişte, e bine. Fiecare se gândeşte la ceva.  
Pe scaunul de lângă soba plină cu lemne trosnind a scânteiere tata îşi odihneşte trupul obosit de peste zi. E tot linişte şi numai focul aduce câte-o tresărire din gânduri. Sora mea îmi clipeşte complice şi-i înţeleg ideea. Aşteptăm ca să ni se dea semnalul ieşirii din casă. Afară e lumină sclipitoare şi copacii s-au pus pe nins. Vrăbiile par şi mai mici şi mai gri şi mai grăbite. De ce?  
Nimic nu aminteşte de sunet, toate sunt ca în filmele mute şi acum pentru mine sunt dureroase şi mă frâng. Mâinile îmi trădează neliniştea, iar pleoapele mele triste şi apăsate de greutatea amintirilor mă obosesc şi mă simt împrăştiată în toate colţurile lumii.  
Pe fiecare nor îl văd numai pe Hristos. Îmi frec ochii obosiţi uimindu-mă de acest chip luminos şi extrem de frumos. Îl văd de câteva luni la fel de grandios, calm şi plin de iubire.  
Caut să citesc în continuare. Nu mă prinde somnul, nu mă simt trează. Faţă de fiecare noapte afişez o atitudine savantă dar numai pentru început. Cedez în următoarele ore şi stau ghemuită sub tutela ei de autoritară atroce ca şi cum am intrat într-o transă, consecinţa unor arome şi descântece ancestrale.  
Fac planuri pentru viitoarele vieţi, port dialoguri cu scrântiţii de pe marginea oceanelor care mănâncă grăsime de balenă, strig la toţi posesorii de maşini cu şase viteze care-şi mătură semenii ducându-i repede şi sigur în iad, caut cărţi pentru copiii fără şcoală, fug şi iarăşi fug, Doamne!  
- Lasă-mi noaptea noapte şi ziua zi! Restabileşte-mi, te rog, balanţa durerii şi a nefericirii din mine şi iartă-mă! Nu vreau vreo compensare a cotidienelor mele aplecări dar nici torturi fără rost a presupuselor răutăţi. Nu am avut explozii de bucurii sau poate nu le-am apreciat pe cele trăite, dar recunosc că s-au năpustit asupra mea toate justiţiile pământeşti pentru a-mi primi pedepse ale faptelor mici şi prea puţin răutăcioase. Vicierea celor din jurul meu era cu iubire, dar cum să aduci cârcotaşii la rang de oameni cu mintea limpede? Cum?  
Am rătăcit puţin prin aduceri aminte şi mi-am făcut rău. Sunt ajutată de lumina zilei să cobor din patul cu patimi nocturne şi să mă apropii de cana cu cafea. Înving, spre mirarea-mi de moment, apetitul pentru gustul amar şi merg să mă spăl pe ochi. Fiorul de tranşare a şirei spinării mă ameţeşte ca şi cum eram într-un depozit de ambră şi mosc şi durere fizică nu simt, dar deodată ochii văd mai limpede oglinda veche cât casa. Atmosfera îmbibată cu miresme de vis în plină zi nu mă uimeşte şi mă întreb ce perspective v-a avea ziua de azi?  
Mă-nchin la icoana din colţul de est al camerei lila. Spun rugăciuni pe moment create, le repet şi până la sfârşitul statului în genunchi le uit. Le spun pe cele ştiute şi le repet ca să fiu sigură că măcar de asta sunt vrednică. Simt oboseala de la primele orele ale zilei. Mă aşteaptă altă icoană, care se vrea desăvârşită. Culorile stau cuminţi la rând întrebându-se, cine va fi cea care va da contur operei. O pensulă roasă de atâtea mângâiere a blatului stă alături de una nouă şi cu atâtea dorinţi.  
- Ajută-mă, Doamne, la tot şi toate!  
Dă-mi liniştea unei zile şi odihna unei nopţi!  
Am uitat cum sunt dar nu am uitat să-mi fac cruce.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Cartea cu miros de mir şi tămâie / Lilioara Macovei : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1468, Anul V, 07 ianuarie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilioara Macovei : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lilioara Macovei
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!