Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Lilia Manole         Publicat în: Ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015        Toate Articolele Autorului

Romanul lui Petre Rău
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Romanul lui Petre Rău "Orologiul de nisip" refulează imaginea timpului, încalcă, prin legiferarea valorilor existenței, spațiul, predestinat nisipului cosmic, acel al clepsidrei, plasând această minusculă ecuație a scurgerii evazive într-un alt consensus, cel al adoptării apocalipticului orologiu.  
Din perspectiva scriitorului extrem de talentat, Petre Rău, aceasta ar însemna, că și nisipul, în ambianța sa, penetrează și alte limite ale perceperii lumii, plasându-se indiscret ( vom afla de ce, din roman) într-un orologiu.  
 
Titlul romanului "Orologiul de nisip", este o deducție a tuturor faptelor, descrise în această operă literară, sapiențială.  
 
Virtutea scriitoricească a autorului îmi oferă prilej să cred și să susțin, că romanul se citește și se re-citește încontinuu, așa precum nicipul în clepsidră e un strict mod de ființare.  
 
Modalitatea și tehnica de exprimare a scriitorului Petre Rău reprezintă acea formă, dar și forță de discernământ, atât de profund redate în fiecare fragment, alineat, capitol al cărții.  
 
De ce este vorba despre Orologiul de nisip? Metafora din acest titlu rămâne a fi nesugestivă până în momentul în care Magda, eroina principală, își înaintează o serie de întrebări din cohorta celor de sorginte existențială: La ce bun dragostea la acestă vârstă a ei etc..  
 
Orologiul, dăruit de familia bărbatului, de care se îndrăgostise, Vlad T., este un simbol al maturității și înțelegerii lucrurilor nefirești de către cei din jurul ei, momente, cu care ea, Magda, nu se va putea împăca.  
 
Fiind o femeie, care se luptă cu ea, lăuntric, Magda, conștientizând și durerea, care i s-a scurs în suflet, în loc să suspine și să se supună, parcă se mândrea cu suferința ei, ca și cum i-ar fi fost scumpă și descoperea dulceața din ea.  
 
Rămasă singură cu fiul ei Cosmin, după decesul soțului, va recunoaște cât de puțin și-a iubit tatăl copilului, pe soțul ei, Dragoș.  
 
Romanul scriitorului Petre Rau e o carte, care seamănă perfect cu Biblia, pe care o poți deschide, accidental, la orice pagină, pentru a-i savura limbajul original, stilul exprimării, fiind pe deplin copleșiți de dexteritatea, ce îl caracterizează pe acest mare talent.  
 
Înșiruirea faptelor, oglindirea, în spații diametral opuse, a personajelor, trăirile sufletești ale Magdei, dar și învățămintele, ce i le aruncă, în mod practic, viața, sunt treptele, pe care urcăm, lecturând, cu maximă ordonare a gândurilor, firele atât de plastice, împletite cu multă migală scriitoricească, artistică și autentică, de un atare mare scriitor. Petre Rău încorsetează în narațiune un gen aparte, descriind, în detalii și idei, personajele.  
 
Recurgând la preziceri, magie albă, preoție, Magda încearcă să îl scoată pe Vlad din calvarul, în care ea considera, că se pomenise acesta.  
 
Ar fi avut și ea nevoie de a crede în ele, în preziceri, așa cum medita asupra lor. (pag.174)  
 
"...Mă tot gândeam, ce bine ar fi să devii conștient că ai puterea de a prezice".  
 
"M-aș fi mulțumit doar cu o simplă certitudine, dacă aș putea afla câte ceva din ce mi se poate întâmpla mâine". (p.175)  
 
Îndoielile Magdei, temerile ei în fața timpului, o aduceau în fața dilemei: "Oare timpul meu mai există?"  
 
Analizându-și timpul, care s-a scurs, Magda își dorește ca aceasta să fi fost" o piatră de încercare destul de convingătoare ". (pag.175)  
 
Intervine în cele din urmă întrebarea: "La ce bun atâta nevoie de dragoste la vârsta mea?"  
 
"...Magda își recunoștea vina, faptul că se îndrăgostise de Vlad și îl iubea mai mult decît pe soțul ei, Dragoș, mai mult decât pe copilul ei, Cosmin, mai mult decât pe Dumnezeu."  
 
Spre finalul romanului, Magda va medita asupra unei stări de premoniție, asupra "irosirii timpului", fapt care o făcea să se simtă din ce în ce mai slabă și neputincioasă.  
 
Timpul ar fi de fapt acel clopot al orologiului, care începe să bată, atunci când simte, că noi îl ignorăm prea mult.  
 
De la Fabian, un tânăr prieten al ei, Magda avea să afle, că "timpul nu este altceva decât o convenție a omului, născocită, pentru a-și găsi repere în Univers, pentru a-și raporta rostul lui pe această lume."(p. 168)  
 
Fabian, acest tânăr, care îi cunoaștea în amănunte povestea ei de viață, o învață, ca în tot ce face să își aleagă mereu momentul cel mai potrivit.  
 
Faptul că ea, Magda, nu-și alese nici momentul, nici omul potrivit, să se îndrăgostească, i-l impunea clar tot Fabian.  
 
Tendința ei de a privi ziua de mâine îi anihila prezentul, ea uitând să se gândească la faptul cum trăiește în prezent.  
 
Scriitorul Petre Rău prezintă dragostea Magdei în acele trei dimensiuni temporale, spunând că dragostea Magdei nu avea un trecut.  
 
Romanul începe cu deznodământul și cu aceleași imagini de la începutul cărții se încheie.  
Ea va declara, că nu este implicată în moartea lui Vlad, doar îl iubise, doar inima ei era logodită cu inima lui, care o respinse. Magda își recunoaște îndrăgostirea ei de Vlad, în fața fiului ei, Cosmin, care îi era unicul sprijin. Moartea lui Vlad, probabil, o presimțea în momentul în care "se prăbușea fără cunoștință pe asfaltul umed."  
 
În spital, unica și ultima ei decizie a fost să oprească pendula, "care apăru pe peretele din spatele ei".  
Magda era hotărâtă să învingă timpul.  
 
LILIA MANOLE  
 
Referinţă Bibliografică:
Romanul lui Petre Rău Orologiul de nisip , un roman al contra-timpului / Lilia Manole : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1779, Anul V, 14 noiembrie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lilia Manole : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lilia Manole
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!