Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Proza > Mobil |   


Autor: Lia Bejan         Publicat în: Ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016        Toate Articolele Autorului

Polul vrăjitoarelor VII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Pe lângă Ana, orele trec şi ea nu le sesizează. Pare că nu poate să le bage în seamă, după cum nici ambientul nu-l sesizează. A rămas pe scări, pe vine, împietrită, fără să-şi ia seama că poate răci. Nu înțelege exact unde se află, nu intenționează să se întoarcă în salon. Şi-a adus aminte cum fusese trezită, noaptea trecută, de ţipetele femeii căreia îi murise copilul. Ce suferinţă cumplită trebuie c-a năvălit peste cea căreia îi dispăruse ceva ce părea să fie mai important decât lumina ochilor. Dar ce bucurie o fi trăit femeia aceea, atât timp cât trăise copilul! Iar ei, Anei, de ce ar trebui să-i fie refuzat sentimentul de împlinire, convingerea că i se întâmplă ceva ce o întregeşte şi îi conferă sentimentul utilităţii şi normalităţii, în lumea asta ticăloasă?!  
 
… şi se gândi: ar plăti preţul morţii propriului copil, numai să aibă prilejul să-l ţină, un timp, în braţe, să-şi astâmpere setea de a iubi şi a fi iubită, curat şi definitiv, de un suflet?! Nu ştie de ce, are impresia că, în afară de propriul copil, nimeni nu va fi vreodată capabil s-o iubească şi pe ea – dacă proprii părinţi n-au iubit-o, cum să creadă că altcineva, în afara cuiva care depindea exclusiv de ea, ar putea să-i ofere dragostea de care avea atâta nevoie?  
 
Și Lucian?! Femeia tocmai îşi transformă bănuiala în convingere nestrămutată – el n-o iubeşte, n-a iubit-o niciodată. Sex a vrut de la ea, nimic altceva. De ce de la ea, nu de la altele? N-ar şti să spună. Poate că a văzut-o docilă şi şi-a reprezentat-o, de la început, în minte, uşor manipulabilă. Şi, gândindu-se bine, nici n-a fost altfel. S-a lăsat în mâna bărbatului şi n-a emis pretenţii, de niciun fel. Ea s-a bucurat c-a rămas însărcinată dar abia acum constată că el n-a pomenit nicio clipă despre căsătorie, cu toate că sunt de destui ani împreună, locuiesc împreună, se raportează unul la celălalt ca la o jumătate de la sine înţeleasă.  
 
Şi-acum?! Ce va face ea acum?! Va avea curajul să nu facă avort, să păstreze copilul?! Va putea s-o scoată la capăt de una singură, fără o casă unde să stea, fără nimic sigur, fără sursă de venit – pentru că, de când e cu Lucian, n-a mai muncit, n-a mai avut nevoie să meargă să-şi câştige pâinea, aşa cum a învăţat s-o facă?! Doamne, cât de greu este! Şi asta, pentru că, intuitiv, simte că acest copil trebuie să se nască. Ana n-ar îndrăzni însă nici măcar să-şi reprezinte concret, acest gând, cu atât mai puţin să decidă să-l urmeze. Aşa că luă o decizie ce părea mai puţin implicantă: să pună, pe coloane, pe o bucată de hârtie, argumentele pro şi contra naşterii unui copil.  
 
După ce a terminat de scris, constată cu amărăciune: evident, argumentele logice împotriva păstrării copilului sunt de trei ori mai multe decât cele pentru. Se mai uită o dată – ştie că are nevoie de un serviciu bun şi o casă, pentru a-şi permite să dea naştere unei alte fiinţe umane, menită să mărească numărul populaţiei de pe glob. În momentul de faţă, nu are nici unul, nici cealaltă. Dar în ea se imprimă hotărârea de a-i da lui Lucian toate planurile peste cap – pentru că, fără îndoială, pe lipsa ei de curaj în a-şi asuma aşa o sarcină contează „fostul” (pentru Ana, Lucian este deja „fostul”). Încă nu conştientizează că nu numai acestuia are ceva de demonstrat, lumii întregi are ceva de spus, cu modul în care îşi va creşte urmaşul – el sau ea, cum o fi. Dar ştie că va lupta din toate puterile ei şi cu oricine se va împotrivi, pentru dreptul de a deveni mamă.  
 
Are nevoie de un plan. Nu contează pe Lucian, decât ca principal inamic. A avut o voce atât de decisă, la telefon, încât femeia nu-şi poate imagina cum ar putea tatăl copilului ei să se răzgândească şi să accepte să capete statut de părinte. Lucian fusese căsătorit chiar de două ori, înainte ca Ana să intre în viaţa lui. S-a arătat mereu foarte nemulţumit de viaţa de familie şi acest tip de neîmpliniri le invocase, pentru a nu încerca Ana vreodată să aducă vorba despre legalizarea relaţiei. Ciudat, niciuna dintre cele două neveste şi nici alte femei care trecuseră prin viaţa lui, destule, de altfel, nu făcuseră copii cu el. Altfel, fiecare îşi refăcuse viaţa cu alţi bărbaţi, aveau acum familiile lor, cu copii, bineînţeles. Dar, cât timp formaseră cuplu cu Lucian, nicio sarcină. Foarte straniu! De ce, totuşi, e acest tip, oricum agresiv, atât de nemulţumit de ideea de a deveni tată? Ana nu prea reuşeşte să identifice vreun motiv plauzibil. Probabil, îi e frică de vreun angajament – deşi mai implicat decât este nu i-ar fi cerut nimeni să devină. Dar, în sfârşit, până la urmă e problema lui …  
 
Of, nu e numai problema lui! Chiar dacă ar avea casă şi serviciu, tot n-ar fi perfect! Copilăria ei a fost traumatizantă, îşi doreşte o copilărie perfectă pentru copilul ei. Cum poate obţine asta, dacă nu există un tată?! Timp de jumătate de minut, se gândește să facă avort. Atât. După, Ana îşi aduce aminte că ea a avut şi mamă şi tată. Nu i-a lipsit niciunul, dar suferinţa ei a fost poate mai mare decât a orfanilor. Măcar aceștia ar fi putut să viseze că n-au fost abandonaţi, că sunt orfani sau că, în cel mai rău caz, părinţi iubitori dar fără posibilităţi materiale şi cu educație insuficientă i-au oferit statului spre creştere, pentru a nu-i lipsi de minimum condiţiilor necesare în vederea unei evoluţii fireşti. Nici Ana şi nici sora ei Narcisa n-au avut această şansă – au crescut în scandaluri, bătăi crâncene şi o lipsă definitivă de iubire atât paternă cât şi maternă. Așa că doi părinți valizi nu reprezintă, nici pe departe, condiții suficiente pentru o copilărie perfectă. Fără a mai vorbi că viața este plină de surprize – oricând se poate întâmpla un accident, o boală, o nenorocire neprevăzută și iarăși ajungi cu un singur părinte (sau chiar fără niciunul). După cum sunt alte grămezi de copii cărora cei doi părinți nu au ce să le pună pe masă. Cu alte cuvinte, nici premisele bune nu este obligatoriu să dea roade bune. Câţi copii ale protipendadei, atât financiare cât și intelectuale ajung drogaţi, beţivi, pierde-vară şi chiar criminali? Şi, teoretic cel puţin, au avut tot ce le trebuie!  
 
Ana n-a făcut şcoală la nivelul universităţii – n-ar fi avut cine s-o ţină în facultate şi nici măcar cine s-o încurajeze să-şi desăvârşească studiile.  
 
- De ceea ce mi-a fost urât, de asta am avut parte: nevastă curvă şi copii proști, o apostrofa Marcel, înainte de a fi închis, dacă se întâmpla să se împiedice prin casă de ea. Du-te şi învaţă, proasto, nimic n-ai să faci în viaţă, pâine cu ulei în fabrică ai să mănânci şi nici de aia nu eşti în stare.  
 
Începuse ASE-ul, la seral, cu o şcoală postliceală de contabilitate, la bază, dar n-apucase să termine – tocmai Lucian o deturnase din drumul firesc. În timpul acesta, în jurul ei numai oameni care-şi susţineau copiii, moral şi financiar, pentru a pune bazele de educaţie pentru o carieră prosperă.  
 
… Chiar! Ea, personal, ce ar fi avut nevoie, pentru a se considera un om cu o copilărie fericită? … De iubire şi căldură sufletească, de părinţi care să-i confere ideea unei siguranțe în ceea ce privește parcursul vieții. Își întărește convingerea că, dacă își înconjoară copilul cu multă dragoste și dacă este foarte atentă la nevoile reale ale acestuia, atunci viața progeniturii se va putea apropia destul de tare de perfecțiune.  
 
Morala ar fi că, până la urmă, indiferent de faptul că premisele nu erau deloc propice, conform logicii, Ana a luat decizia după considerente pur emoționale. Dar, oare va putea oferi iubirea pentru copilul nenăscut baza materială necesară – adică o casă, o masă, un serviciu și posibilitatea, ocupându-se să obţină toate acestea, să mai găsească timp și pentru a sta cu el, să-i ofere căldură sufletească, o căldură a căminului și pentru a-i putea identifica și satisface nevoile?! Asta este, până la urmă, problema pe care ne-o punem toți, pentru viața noastră.  
 
 
 
Referinţă Bibliografică:
Polul vrăjitoarelor VII / Lia Bejan : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2119, Anul VI, 19 octombrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Bejan : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Lia Bejan
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!