Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Beletristica > Mobil |   


Autor: Ionel Cârstea         Publicat în: Ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016        Toate Articolele Autorului

Dracu* nu este așa de negru VII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Patru zile mai târziu cei cinci subalterni, cu hârtiile în față în care se găseau situațiile la zi a lucrărilor, erau în biroul Olgăi. Toți aveau întipărită pe față îngrijorarea, nici unul nu se aștepta să primească laude din partea șefei. Singurul dezinvolt era Eugen, în fața lui nu se găsea nici o foaie de hârtie. 
  
Olga, îmbrăcată într-o rochie fără decolteau cu croială la baza gâtului, legată cu un cordon pe mijloc și mai lungă cu un lat de palmă de la genunchi , cu părul strâns coc în creștetul capului ,privea cu ochii neutrii foiala colegilor săi. Simțea tensiunea și teama lor, o bucura puterea, de mult voia răzbunarea, Sorina va fi o victimă colaterală, când, nu o va putea salva, dar era decisă, să o ajute, era o frondă împotriva masculilor, gata oricând să-și bată joc de femei. 
  
-Cine începe? Glasul șefei era grav, hotărât și tiranic 
  
-Eu, că nu am ce prezenta, fiind șef, am coordonat lucrările celorlalți. 
  
-Imediat văd, ce ai coordonat. George, spune-mi doar, dacă ai avut un termen de predare a lucrări și dacă ești în grafic, acest lucru e valabil pentru toți. 
  
-Da, am avut, termenul e depășit cu 6 luni de zile. 
  
-Lucrarea mai este de actualitate? 
  
-Da, beneficiarul ne presează zilnic. 
  
-Spuneți-mi, dacă vreunul dintre voi este cu lucrarea în grafic. Liniște totală. Olga a privit amenițător asupra tuturor. De azi aveți la dispoziție treizeci de zile să terminați.Cine nu este gata, în a treizeci și una zi își depune demisia, sau va fi demis. Mâine veți primi câte o circulară internă cu o primă sancțiune, în care vi se reamintește aceste condiții. Prin această circulară patronul se pune la adăpost de eventualele contestații. Sper să nu ajungem aici, dar e bine să știți. Propuneri, cine poate face anumite sugestii? Eugen, te vei ocupa de trei oameni, eu mă voi ocupa de Sorina și de Petruș, în plus vă voi sta la toți la dispoziție pentru eventuale discuții pe teme. Eugen a înlemnit când Olga, a anunțat, că va lucra cu ing. Petre Petruș. Acesta era un tânăr de treizeci de ani, șaten, păr castaniu,pieptănat cu cărare într-o parte, ochii căprui, sprâncene îngrijite, pensate discret și frumos arcuite, nas drept, buze senzuale, bărbie semi rotundă, cu trup frumos lucrat în cele patru ore pe care le petrece săptămânal la sală. Acum plecați, vă rog, să vă dați tot interesul, patronul nu câștigă nimic, din demiterea voastră, preferă să rămâneți, să dea prime, iar voi să vă faceți treaba. Sorina, te rog, să rămâi. Restul discutăm oricând aveți nevoie, nu contează ziua , sau ora. Pe rând cu capul în pământ au părăsit încăperea, doar Eugen plin de el, sfida pe toată lumea. De fiecare dată când îl vedea plecând, Olga avea impresia că Eugen, ia o bucățică din inima ei. 
  
-Sorina, crezi, că e grea tema, pe care o ai? Fata cu ochii umezii ca unui miel când simte cuțitul măcelarului, a privit-o -n ochi pe Olga: 
  
-Nu știu, îmi este teamă, nu am lucrat nimic până acum, de fapt nici unul nu a progresat. Ce mă fac doamnă? Sunt gravidă, nu vreau, să rămân fără serviciu, cel care m-a lăsat gravidă, nu vrea, să mai știe de mine. Va trebui să mă judec pentru pensie alimentară, paternitate, umilință. Dacă am serviciu, îl las în plata Domnului. Fața fetei s-a luminat, sunt sigur că pot, oare mă puteți, ajuta? Nici Eugen, obrajii fetei s-au înroșit când a pronunțat numele lui, Olga nu a scăpat amănuntul, în multele ore petrecute după program, nu a găsit vreo idee, deși eu am avut câteva, chiar mi se păreau geniale, dar el le-a respins pe toate. 
  
.-Te rog, să mergi la birou, să faci o schiță, în care să-mi prezinți ideile tale. Vreau să facem lucrarea în două săptămâni. Spune-mi te rog, Petruș ce fel de om este? 
  
-Un băiat liniștit, poate prea liniștit și prea inteligent. De câteva ori a prezentat ideile șefului, cel care a fost, obrajii Sorinei s-au îmbujorat din nou , Olga s-a făcut că nu observă, acesta nu le-a luat în seamă. Cred că este ceva în neregulă cu comportamentul lui Eugen. Vreau să-ți mai spun ceva, gașca lui Eugen din călugăriță nu te scoate. 
  
-De ce? Olga era curioasă să afle părerea celorlalți despre ea. 
  
-Spun că mergi cu bluzele încheiate până la gât, iar fustele depășesc lungimea cu mult peste genunchi, te suspectează că ai avea picioare urâte. 
  
-Când îi mai auzi vorbind așa, să le spui că pe mine mă interesează serviciul și nu fac paradă. Deasemenea transmite-le, să nu uite că peste 14 zile lucrătoare avem prima evaluare, aceasta va conta în eventualitatea nerezolvării sarcinilor trasate la rezilierea contractului de muncă. Deasemeni spune-le că astăzi merg la facultate pentru a discuta cu viitorii absolvenți despre oportunitățile de aici. În concluzie pe toți trebuie să-i frigă scaunul. 
  
-Doamnă, patronul vă roagă să mergeți în biroul domniei sale. 
  
-Mulțumesc Maria, de acum, vă rog pe amândouă, să-mi spuneți Olga. 
  
-Am înțeles doamnă! 
  
Olga și-a luat de pe birou mapa cu situația pentru patron, aici avea un dosar, pe care îl completa zilnic, pentru ca la orice oră să poată ști ,situația în care se găsea. Imediat ce a intrat în biroul asistentelor una dintre ele, erau trei, s-a ridicat și a anunțat șeful de venirea Olgăi. 
  
-Te rog, de acum să nu mă mai anunți, Olga poate intra în biroul meu, oricând și indiferent cu cine sunt. 
  
-Ai aici situația la zi, cu sarcinile trasate precis pentru fiecare inginer în parte. Vreau ca peste 20 de zile să avem tehnologia elaborată pentru caroseria noii mașini, tabla va fi subțire, în schimb va fi foarte rezistentă la lovituri și se va ambutisa foarte bine. Sunt hotărâtă să dau afară toate jigodiile, au mâncat luni de zile pâinea degeaba. 
  
-Olga, te susțin, în tot ce faci, ai grijă doar la Eugen, e susținut asiduu de Sonia. Trebuie, să avem probe bune, solide, în mână, când îl vom da afară. Codruț Pupezescu privea cu nesaț la Olga, mirosul de iasomie, pe care îl răspândea femeia, îl incita. Simțea că venirea Olgăi în societate lui, va aduce un nou suflu, îi plăcea implicarea și determinarea ei. Totodată îi plăcea felul ei de a fi direct, hotărât și stăpână întodeauna pe situație. 
  
Mai erau cinci zile până când trebuiau terminate lucrările. Olga a apăsat pe buton, imediat Maria cu agenda în mână a băgat capul pe ușă: 
  
-Te rog să-l chemi pe Eugen Zambilă, să aducă situația lucrărilor, să vină imediat, iar tu să-mi faci legătura cu beneficiarul.Hai repejor Maria. Cinci minute mai târziu, Eugen, mândru și plin de el, ca unul care deținea un mare secret despre șefa lui, a intrat în birou.S-a trântit în fotoliul din fața biroului iar picioarele le-a întins pe birou, unul peste altul. După o lungă tăcere Eugen, plictisit, a interpelat pe Olga: 
  
-Am treabă de ce m-ai chemat,îți era dor de mine? Sunt aici pentru tine-n orice moment. Olga a ridicat ochii, din hârtiile pe care le adusese Eugen, apoi s-a uitat la el plictisită. S-a ridicat de pe scaun a ocolit biroul și s-a oprit în dreptul lui: 
  
-Te rog să-ți iei picioarele de pe biroul meu, iar în fața unei doamne să ai o poziție cuviincioasă. 
  
-Dacă am limbariță, e posibil, ca o anumită doamnă să sufere. 
  
-Mă ameninți, atât de josnic poți fi? Ești un gunoi! Nu ați lucrat nimic, mai sunt cinci zile, ce se întâmplă? 
  
-Nu sunt buni de nimic, eu am vrut, să-i dau de mult afară,mi-a fost milă de ei. 
  
-De ce nu mi-ai spus până acum, că nu ați avansat cu lucrarea? 
  
-Știi ceva, le-am spus băieților, că te am la degetul mic și nu vei sufla un cuvânt despre noi, vei munci singură și vei rezolva. Tu vei duce lucrarea la capăt, eu și băieții mei, pe care i-am pus în tema cu mica noastră aventură, vom privi. Ne vom uita, cum vă veți chinui, să terminați tot. 
  
-La un moment dat mi-ai spus că vrei să vorbim, că ți-aș fi dragă, acum ce s-a întâmplat? 
  
-Ai dat buzna peste mine, m-ai umilit în fața colegilor, eu eram Dumnezeul lor, tu m-ai coborât de pe soclul meu, m-ai distrus, stai liniștită, ți-a venit rândul. 
  
-Bine, ești liber, Olga a deschis ușa biroului și l-a poftit afară. Eugen a părăsit încăperea plin de el și cu dorință de răzbunare. 
  
-Maria, mergi și cheamă inginerii din grupa lui Zambilă, să vină imediat aici, ai înțeles? Imediat! 
  
Puțin mai tîrziu inginerii Zurlea și Cioflină au intrat în biroul șefei. I-a privit cu un ochi aspru, apoi i-a poftit, să ia loc: 
  
-Domnilor peste cinci zile este sorocul lucrării, voi nu ați lucrat nimic, de ce? 
  
-Am avut câteva idei, chiar bune zic eu, dar Eugen nu le-a luat în seamă, a zis că, să nu ne batem capul : ”Olga îmi va mânca din palmă, știu multe despre ea”. 
  
-Voi v-ați culcat pe urechea aia. Măi băieți v-am spus din prima zi lucrăm într-o societate privată, patronul ne plătește, să-i aducem profit, altfel nu are de unde plăti, toate cheltuielile pe care le are. Văd că nu am fost înțeleasă, peste cinci zile cine nu a lucrat zboară, e clar? 
  
-Da, dar atunci Eugen va vorbi. 
  
-Ce să spună? Ce secrete mari deține, tu le știi? 
  
-Da, ne-a povestit, cum ai picat, ca o găină care-și dorea cocoș. 
  
-Nu întodeauna-n viață drumurile sunt netede, mai sunt și denivelări, e posibil să te împiedici de o asemenea denivelare. Nu îmi este teamă de el. Până plecați, îmi aduceți ideile voastre așternute pe hârtie, bibliografie, tot ce găsiți, ne întâlnim aici la ora trei. Sunteți liberi, faceți cum vă spun și veți avea serviciu,luați-vă după Eugen și veți pierde. Apropo, cum m-ați botezat? Călugărița? 
  
-Da, a fost o glumă, pentru că umbli, cu bluzele încheiate sub gât și fustele tăiate mai jos de genunchi, inginerul Marian Cioflină s-a înroșit tot și a pus capul jos. 
  
-Bine băieți, ne întâlnim la ora trei, așa vă veți salva, dacă vreți. Cei doi ingineri au părăsit încăperea contrariați, Marian i-a zis lui George: 
  
-Mă ar fi bine, să facem cum zice Olga, altfel rămânem fără serviciu, unde mama naibii ne mai angajăm pe un salariu atât de bun? 
  
-Ai dreptate Mariane, dă-l naibii pe Eugen, Olga e stăpână pe ea. Hai să tragem tare și la trei să mergem cu o situație frumoasă, susțin ideile tale, să facem o simulare, apoi mergem la ea. 
  
Timpul a trecut, iar termenul de predare a lucrărilor se împlinise, Olga venise de dimineață la serviciu, birourile erau goale, s-a așezat în fotoliul din fața biroului picior peste picior, de așa natură ca atunci când cineva intra în încăpere, primul lucru care îi sărea în ochi, era frumoasa pulpă dezgolită a piciorului , bluza avea un decolteu adânc, generos, o parte a sânilor rotunzi și tari erau la vedere, cealaltă parte se putea ghici ușor prin bluza transparentă. Nu era macheată, doar buzele roșii de la mama natură aveau puțin ruj de calitate. Când a plecat de acasă mama ei a întrebat-o: 
  
-Olga de ce te-ai îmbrăcat așa? Nu este, prea provocator? 
  
-Ba da mamă, oamenii de la birou m-au poreclit Călugărița, am să le demonstrez, că nu sunt o călugăriță, că o femeie deșteaptă se poate îmbrăca cum vrea, deșteptăciunea stă în cap și nu în lungimea rochii sau adâncimea decolteului. O bătaie discretă în ușă și un glas plăcut : 
  
-Vă fac o cafea? 
  
-Da Mariana, una mare și amară. Urmărește când vin băieții în birou să vină urgent la mine. Maria să meargă la Patron să-l întrebe dacă vrea să participe, acceași întrebare să o pună și Soniei. 
  
Pupezescu cum a intrat în birou, a rămas înlemnit de frumusețea expusă în fața lui. Olga era adâncită în citirea unor hârtii, nu l-a auzit, când a intrat, Codruț a luat loc în capul mesei de ședință și a început să răsfoiască niște hârtii dintr-o mapă. Apoi rând pe rând cei care trebuiau examinați ,au intrat în birou, bărbații rămâneau blocați la vederea Olgăi, a tresărit până și inimile Sorinei și Soniei. În tot acest timp Olga nu și-a schimbat poziția picioarelor, lăsându-le expuse în toată splendoarea lor și nu a ridicat capul dintre hârtii. Adevărul era, că nu citea nimic, a vrut doar, să le arate ceea ce își doreau de mult, să vadă, apoi să le demonstreze, că nu are nimic în comun, hainele cu sarcinile de serviciu și relațiile de subordonare. 
  
-Gata, suntem toți? Bine. Domnule Pupezescu așa cum am promis în momentul angajării, azi e termenul de predare a lucrării. Putem preda beneficiarului, cea mai mare parte din lucrare, poate începe construcția și testele la caroseria mașinii cu capotă cu tot, urmând ca în termen de zece zile, să predăm și calculele pentru noile jante. Trebuie să evidențiez în mod deosebit pe Sorina și Petruș, care au făcut eforturi uriașe, dar și pe George și Marian care în ultimele cinci zile au lucrat cât în douăzeci de zile, au promis că în cel mult zece zile de aici înainte sunt gata. Un caz special este inginerul Zambilă Eugen, nu cunosc motivele, pentru care nu a vrut, să lucreze. 
  
-Eugen ce s-a întâmplat, de ce nu ai lucrat? Pe ce naiba să te plătesc acum? 
  
-Lasă șefu că mă plătește Olga din salariul ei, doar nu mă lasă tocmai pe mine, să mor de foame. Privirea lui Eugen trufașă și disprețuitoare a căzut ca un bolovan asupra femeii. 
  
Cu un zâmbet enigmatic în colțul buzelor Olga a primit cuvintele și privirea bărbatului. S-a aplecat spre masă, adunând privirile tuturor bărbaților în decolteul ei. Poftele carnale au făcut mințile bărbaților să fiarbă, în încăpere mirosea puternic a testoteron, toți o doreau, fiecare o voia pentru el. Sonia privea scena cu dispreț, iar Sorina cu admirație. Fără să schimbe poziția corpului Olga a început să vorbească: 
  
-Într-o dimineață am plecat la piață, seara fusesem bătută crunt de un soț violent și bețiv, eram vulnerabilă, îmi doream un umăr de bărbat pe care să plâng, un braț care să mă cuprindă, să mă mângâie, să simt că încă sunt femeie și nu un sac de box pentru un nemernic ce se numea tatăl copiilor mei, voiam să pot plânge , să plâng mult, să-mi plâng tot amarul aniilor petrecuți lângă o brută, am întâlnit atunci un bărbat, am fost cu el, mi-am descătușat sufletul și trupul prea încorsetate până atunci, a fost o lecție, am învățat-o. Din păcate timpul a dovedit că și acest bărbat este la fel de josnic ca acela pe care l-am avut de soț. Olga s-a îndreptat, s-a rezemat de scaun, apoi a continuat. Marian și George în zece zile vreau lucrarea, puteți lucra și cu Sorina și Petruș, pentru orice nelămurire veniți la mine oricând. Eugen Zambilă de acum ești la dispoziția patronului, în locul tău am testat un absolvent din acest an, e o capacitate. Pentru întârzierea lucrărilor Marian și George vor fi sancționați cu avertisment. 
  
După cum vedeți nu sunt o călugăriță, dar nu stau să-mi etalez picioarele și sânii la serviciu, de mâine voi veni cu vechile haine. 
  
-Pe Eugen îl iau în departamentul meu, Sonia o privea pe Olga cu superioritate, aștepta ca aceasta să-i reproșeze ceva. Olga cu zâmbetul ei fermecător a spus doar atât: 
  
-Mulțumesc Sonia, m-ai scăpat de o povară. 
  
Referinţă Bibliografică:
Dracu* nu este așa de negru VII / Ionel Cârstea : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ionel Cârstea : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ionel Cârstea
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!