Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Istorisire > Mobil |   


Autor: Ion Nălbitoru         Publicat în: Ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015        Toate Articolele Autorului

XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (Urmaşul lui Dracula)
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Narcisa şi Prinţişor deciseră să-şi petreacă luna de miere în occident. Dar nu apucară să-şi facă bine planul de voiaj, că prinţul englez îi anunţă că peste o lună sunt invitaţi la ceremonia căsătoriei sale cu prinţesa suedeză. Tânăra pereche însă nu se grăbi să ajungă în ţara ceţurilor şi parcurse pe rând Budapesta, Viena, Berlin, apoi coborî spre sud unde poposi o săptămână în frumoasa Elveţie şi urcă cu telecabina într-o staţiune din Alpi. De acolo merse în Spania unde urmaşul lui Dracula dansă cu măiestrie fermecându-le pe simpaticele spanioloaice cu mişcările sale graţioase. 
  
Din curiozitate, merseră la un spectacol tradiţional oferit în arena de coridă unde se confruntau tauri furioşi şi toreadori plini de graţie şi îndemânare, creând un adevărat deliciu în rândul spectatorilor. 
  
După ce vizitară capitala Madrid şi oraşul Barcelona, întreprinseră o scurtă incursiune în Portugalia, şi bineînţeles în Lisabona, iar apoi se întoarseră în Spania. Cu această ocazie îşi îmbogăţiră cunoştinţele despre marii navigatori ai lumii, Cristofor Columb, Amerigo Vespucci, şi Magellan. Apoi străbătură ţinuturile din Franţa - ţara renumiţilor pictori Monet şi Renoir, dar şi a nemuritorului prezicător Nostradamus – şi în final ajunseră la Paris. 
  
După câteva zile de hoinăreală prin parcurile şi bulevardele pariziene, dar şi de distracţie prin cabarete cu cancanuri şi vodeviluri, îşi îndreptară paşii spre ţărm. Înainte de plecare, avură însă o surpriză. Contele de Napoli, Angelo, le aduse la cunoştinţă printr-o telegramă că s-a decis ca după festivitatea căsătoriei prinţului Wilhelm cu prinţesa suedeză, să-şi lege viaţa de cea a prinţesei din Germania. Vestea neaşteptată îi bucură şi hotărâră că, dacă tot sunt în pelerinaj prin bătrânul continent, să transforme luna de miere în… două sau chiar trei luni... 
  
Într-una din seri, pe când se plimbau îmbrăţişaţi pe faleza franceză, Narcisa îi zise: 
  
- Dragul meu, dacă situaţia din ţară se agravează, mă tem de sănătatea părinţilor mei şi de confiscarea caleştii de aur! 
  
- Cu siguranţă, Contele o va salva din mâinile răpitorilor! 
  
- Caleaşca este cel mai frumos dar de nuntă din partea unicei tale rude... Peste ani va deveni o amintire de familie a cărei legendă se va împleti la răscruce de vremi cu realitatea. 
  
- Îmi înştiinţez socrii printr-o telegramă să nu-şi facă griji. Dacă oficialităţile o ridică să nu se opună. Bunicul o va recupera în modul său specific! Are „relaţiile” sale! - zâmbi cu subînţeles bărbatul. Iar dacă apare în miez de noapte la conac un conte travestit, acea nălucă este ruda mea care vine după caleaşcă pentru păstrare la loc sigur. 
  
Venindu-le dor de efervescenţa pariziană, se reîntoarseră în istoricul oraş de pe Sena. 
  
Într-una din seri, tânăra familie urcă în Turnul Eiffel. De sus se desfăşura o panoramă fascinantă asupra Parisului. Jocul mirific al luminilor, forfota de pe străzi, efervescenţa din pieţe, feeria oferită de parcurile şi podurile de peste Sena, contopirea luminiţelor artificiale ale Terrei cu cele ale bolţii cereşti, creau o lume de basm. Narcisa plutea parcă într-o lume ireală, fermecată de vraja nopţii pariziene. Prinţişor se simţea în largul său prin negura nopţii spintecată de luminile cu strălucirea rece a aştrilor şi forfota de pe bulevardele încântătorului Paris, care în adâncurile istoriei sale ascunde multe enigme şi drame. Îmbrăţişaţi, trăiră în vârful turnului momente sublime de fericire. În timp ce Narcisa privea extaziată la aceste minunăţii, Prinţişor îşi încărcă organismul cu noi energii ce depăşeau limitele imaginarului. Deodată, când miezul nopţii se apropia, bărbatul o cuprinse cu un braţ şi desfăcându-l pe celălalt în afară şopti: 
  
- Să nu te temi, iubito! Vom pluti sub cerul înstelat pe deasupra Parisului. 
  
Se desprinseră din turn şi zburară deasupra oraşului. Fata, fascinată ca de un vis, se lăsă purtată pe aripile umbrelor nopţii de ciudatul partener de care-şi legase viaţa. Într-un târziu, planară uşor pe unul dintre podurile Senei. Narcisa îşi ridică cu satisfacţie privirea spre cer, minunându-se pe unde plutise, apoi se apleacară amîndoi peste balustradă şi la lumina becurilor chipurile li se oglindiră în apele râului. Narcisa tresări oarecum vrăjită de miracolul care o fermecase şi-şi privi cu o oarecare curiozitate soţul. Prinţişor radia o forţă şi o energie ciudată. Îl strânse cu drag la piept. El o privi misterios, apoi îi zâmbi prietenos şi-i sărută buzele catifelate. Aştrii se roteau în jurul său şi ameţi într-o plutire magică. Îi surâse cu gingăşie şi închise ochii aşteptînd din nou sărutul mirific al acestui personaj straniu. Sărutul sosi şi radie de fericire şi împlinire. Se lăsă cuprinsă de extaz, rupându-se parcă de existenţa pământeană. Două făpturi îmbrăţişate se depărtară agale de pe pod şi se pierdură în noapte pe străzile Parisului. 
  
În dimineaţa următoare femeia se trezi speriată şi răvăşită de greţuri. 
  
- Ce ai păţit, iubito? 
  
- Probabil înălţimea turnului sau zborul din noaptea trecută...- răspunse ea. 
  
Greţurile, ameţelile şi lipsa poftei de mâncare se amplificară şi în zilele următoare consultară un medic. După câteva minute, acesta le zâmbi liniştitor, spunându-le că peste câteva luni vor fi părinţi! Primiră vestea cu o explozie de bucurie luându-l pe doctor pe sus ca pe un copil. Acesta îi prescrise viitoarei mămici nişte medicamente, îi dădu câteva sfaturi şi o asigură că în curând greţurile şi ameţelile vor dispărea. 
  
Curând sosi şi ziua plecării pe insulă, în regatul Marii Britanii, în patria marelui poet şi dramaturg William Shakespeare. Pe vapor, Narcisa avu câteva ameţeli când nava fu lovită de valuri. În schimb, Prinţişor abia se abţinea să nu se răcorească în apele înspumate ale mării. Prinţului îi pria atmosfera londoneză. Era printre puţinele capitale din lume pe care o agrea. Umezeala, ploaia, ceaţa, în general vremea mohorâtă fără soare, îi fortifica forţele şi-i dădea noi energii. În schimb, fata îşi dorea zile însorite şi călduroase. Fiind o fire romantică şi plină de viaţă, nu-i plăcea monotonia londoneză ce predispunea la melancolie şi la stări de reverie. 
  
Ceremonia căsătoriei prinţului englez cu prinţesa din Suedia se ţinu cu mult fast sub privirile mulţumite ale reginei. Totul decurse după specificul englezesc. O întreagă paradă de trăsuri şi maşini luxoase însoţiră alaiul regesc, creând un spectacol unic în lume. Aşa ceva numai la curtea regală a Angliei puteai vedea. Ospăţul, dansul şi întregul ritual au avut loc la palatul Bukingam şi în grădinile acestuia. Din nou Narcisa a avut ocazia să danseze cu foştii săi curtezani, dar mai ales cu prinţul Wilhelm. După câteva zile părăsiră regatul insular, spre nemulţumirea lui Prinţişor. El prefera ţinuturile nordice sau muntoase. Îi plăcea şi marea, dar nu pe plajă la soare unde se ofilea ca regina nopţii care ziua îşi închide petalele, iar noaptea îşi desface floarea ca un evantai răspândind în jur un parfum ameţitor. Nu suporta arşiţa astrului ceresc şi nici nisipul fierbinte, ci doar apele mării cărora le explora adâncurile, fiind încântat de feeria lor. 
  
Istorica Italie voiau s-o străbată din nordul cu climă temperată până spre sudul scăldat în soarele Mediteranei. Petrecură o noapte de vis în Veneţia pe o gondolă ascultând fascinaţi cântecul gondolierilor şi admirând cu plăcere strălucirea aştrilor de pe bolta cerească. Erau cu adevărat fericiţi! Se opriră apoi în legendara Romă şi colindară cele şapte coline pe care se desfăşura capitala fostului imperiului roman cu cetăţile şi vestigiile sale. 
  
În următoarele zile se desfătară în apele calde ale Mediteranei. În Napoli, participară la ceremonia căsătoriei contelui Angelo cu prinţesa din Germania. Evenimentul se desfăşură după specificul şi tradiţia acestei provincii. 
  
După nuntă, cei doi soţi se plimbară cu vaporul până în Sicilia. După câteva zile părăsiră Palermo, se reîntoarseră în Napoli, iar de acolo ajunseră în portul din Bari. Traversară marea Adriatică, Albania şi petrecură două săptămâni în Grecia, vizitând renumita Meteora - unul dintre cele mai mari și importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia -, precum şi Atena, pornind din nou la drum spre Turcia şi Bulgaria pentru a poposi în cele din urmă în patria mamă. 
  
Referinţă Bibliografică:
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (Urmaşul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1552, Anul V, 01 aprilie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!