Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Literatura > Comentarii > Mobil |   


Autor: Ion Nălbitoru         Publicat în: Ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014        Toate Articolele Autorului

Simfonia naturii şi a cuvintelor - de Ana Dobre
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Universul mărunt, al boabei şi al fărâmei, pare inepuizabil în cărţile Olimpiei Sava, o Elena Farago a literaturii pentru copii. Pasiunea cu care investighează lumea pură a celor mici şi cu care inventează universuri compensatorii, comprehensiunea cu care se apleacă asupra unor teme de interes pentru cei mici, urmărind, deopotrivă, latura estetică şi etică, se armonizează în empatia maturului atât pentru lumea inocentă a copilăriei, cât şi pentru coordonata formativă a tematicii abordate. 
  
Această latură formativă, urmărită asiduu de autoare, îşi găseşte împlinirea într-un imaginar predominant ludic, instrumentele de construcţie părând jucării cu care, în joacă, se poate construi o lume asemănătoare celei aievea, populată de valorile unui cod moral tradiţional, pe care copilul îl primeşte odată cu înţelegerea necesităţii de a fi bun, cinstit, îngăduitor. Valorile cultivate – bunătate, milă, compasiune, respect, responsabilitate etc. urmăresc să atingă şi să influenţeze sufletul celor mici, dirijându-i astfel în mersul lor ascendent spre lumina cunoaşterii. 
  
Cărţile Olimpiei Sava , Curcubeie de vânzare (2009), Numai faptele vorbesc(2013), Petale de suflet, Învârtind cuvintele, Simfonia naturii, apărute în 2014, îi adună frumuseţea şi generozitatea sufletului, predispoziţiile spre armonie şi echilibru şi le transpun într-o lume minunată în care accesul este posibil cu un suflet la fel de curat, cu înţelegere pentru microuniversul pe care preocupările noastre „măreţe” ar fi tentate să-l ignore. 
  
În Simfonia naturii, versurile au o cantabilitate dată şi de frumuseţea temelor şi de perspectiva ludică prin care Olimpia Sava urmăreşte să educe aplecarea spre frumos şi să responsabilizeze copilul asupra datoriei de a ocroti lumea din jurul nostru. „Simfonia naturii” este urmărită la nivel cosmic prin motive romantice: luna, stelele, constelaţiile, într-o viziune predominant pesonificatoare, şi la nivel terestru prin motive şi metafore adecvate precum rotaţia anotimpurilor, copacii – ninşi, desfrunziţi sau plini de frunze şi de rod, zăpada, promoroaca, ninsoarea alecsandriniană, omul de zăpadă, într-o viziune empatică, de apropiere de comprehensivă şi responsabilă de toate obiectele lumii. O seninătate caldă, provenită din acceptarea lucrurilor fireşti, învăluie aceste poezii într-o atmosferă tonică, de echilibru şi de armonie. 
  
Multe sunt pasteluri impresioniste într-o viziune antropomorfică (Pânza cerului s-a rupt), care, fără a fi copleşitoare prin gravitate, impresionează prin puterea lirică de a sugera un dezastru de proporţii cosmice: „Soarele, vulcan erupt,/ Pânza cerului a rupt/ Undeva la asfinţit/ şi pe boltă s-au ivit// Flăcări, magmă, şiroind/ Şi tot cerul înroşind”. Predispoziţia pentru pictural apare şi în Stăpâna nopţii, Lună plină, Buchet pe lună, Sublimă singurătate care alcătuiesc un ciclu al lunii, în care se pot identifica două dimensiuni – una în notă ludică, alta, într-o notă gravă. 
  
Perspectiva antropomorfizantă din Luna îndrăgostită trimite la legenda Lunii şi a Soarelui, însă Olimpia Sava îi dă o notă sprinţară pentru ca irizările tensiunii dramatice să dispară în lirismul cald, învăluitor: „O steluţă călătoare/ Se îndreaptă către Soare,/ Să-l invite la serată/ Când e bolta înstelată// Ar dori ca el să vină/ Cu o trenă de lumină,/ S-o aşeze la picioare/ Lunii. Doamna nopţii are// Strălucirea-nlăcrimată/ Că-i de soare amorezată...”. 
  
În De-a v-aţi ascunselea, spectacolul cosmic este văzut în aceeaşi notă ludică, astrele având, asemenea copiilor, o insaţiabilă predispoziţie către joc şi joacă. Această capacitate de a inventa în ludic este cu adevărat impresionantă: „Luna să se joace vrea./ Cum? De-a v-aţi ascunselea!/ Multe stele-au refuzat,/ Că... n-au vreme de jucat,// Dar o stea mai zvăpăiată/ S-a înscris la joc îndată,/ Iar un nor puţin bondoc/ A intrat şi el în joc...” La fel stau lucrurile în Unde-i luna?, Escapadă, Carul Mare-i supărat, Stele balerine. 
  
Intemperiile nu provoacă spaime, ci devin un prilej minunat pentru a oferi copiilor un dar preţios – jocurile de iarnă ca în Decor de iarnă: „Iarna, îmblânzită parcă,/ Ne invită iar la joacă./ Chiar se pare că regretă/ Gerul şi, cu o baghetă,// Face semn ca orice nor/ Să se scuture uşor,/ Astfel ca din cer să cadă/ Mici steluţe de zăpadă.// Atmosfera-i minunată,/ Ca un basm frumos arată./ Ies copiii, mulţi, pe stradă,/ Să se joace cu zăpadă”. 
  
Interogaţiile mai grave din Singurătatea omului de zăpadă sunt întoarse în aceeaşi cheie ludic-ironică pentru a feri sufletul inocent al copilului de spaimele existenţiale, dar nu şi fără a-l responsabiliza asupra suferinţei: „Stă în curte părăsit/ Şi se-ntreabă: ce-am greşit? (...)// Astă noapte n-am dormit,/ Ce mai fac, sunt fericit?...” 
  
Primăvara se vesteşte printr-un emisar cunoscut – ghiocelul, „clopoţel pe cărare”, iar copiii o descoperă curioşi: „Pe o creangă într-un pom/ S-a urcat un pui de om (...)// Îl întreabă mama mare:/ - Bogdănel, ce ai tu oare?/ - Urmăresc de se desfac/ Muguraşii din copac,// Florile să văd cum cresc...” (Dor de primăvară). Fenomenele asociate anotimpului apar toate, în intenţia didactică, am spune, de a dezvălui celor mici tainele care alcătuiesc simfonia naturii în acest moment al rotaţiei eterne. 
  
Nu lipseşte vara asociată pictural cu un „covor verde şi multicolor”, cu „soarele de vară”, arzător, şi cu sugestia beneficiilor ploii: „Soarele e arzător.../ Arde azi necruţător./ De nu plouă până mâine,/ Grâu nu vom avea, de pâine”. 
  
Paparudele, Caloianul, rituri de invocare a ploii, obiceiuri tradiţionale, apar ca motiv cu parfum rural, ploaia torenţială, seceta alcătuiesc un tablou în note campestre, cu tonuri uşor idilice, necesare, însă, pentru a sugera frumuseţea, muzica perpetuă a acestei simfonii a naturii. 
  
Toamna este anunţată ca o victorie – Vine toamna!, dar şi cu motivele bacoviene precum frigul, ploaia (Ploaie mocănească). Această notă e contracarată de imaginea senină, luminoasă a unei toamne tonice, romantice ca în Romantism de toamnă în care frunzele aurii aşază un covor foşnitor: „Ţes covoare ne-ncetat/ Frunzele, ce au picat/ În grădini şi peste tot...”, iar roadele se oferă generos culegătorilor – Fructe pe ram. 
  
Un motiv literar, precum sperietoarea conferă peisajului autumnal o notă originală prin bonomie şi jovialitate: „Dac-aţi şti cât e de greu/ Să rămâi în ploi şi soare,/ Câmpul să păzeşti mereu!/ Nici fărâmă de mâncare,/ Niciodată, nu mi-au dat,/ N-am nimic de încălţat/ Şi, vedeţi, m-au îmbrăcat/ Doar în haine de-aruncat!” (Sperietoarea); altul, greierele, se înscrie în viziunea corectivă, marcând despărţirea de cea clasică à la Jean de la Fontaine: „Greieraşul din poveste,/ Despre care am aflat/ Că e leneş, astăzi este/ Foarte, foarte mult schimbat.// Nu mai cântă ziua toată/ La vioară cu mult sârg,/ Are hrană adunată/ Pe alese, ca la târg.// Să mai spună furnicuţa/ Vorbe grele, fel de fel,/ Şi va regreta, drăguţa,/ Căci bogat e-acum şi el!” 
  
Culorile cu care pictează Olimpia Sava sunt puţine şi clare ca-n picturile naive. Ele ajung în universul celor mici şi îl fac inteligibil. La nivelul prozodiei, autoarea experimentează versificaţia clasică, evidenţiindu-i avantajele în cantabilitate, muzicalitate, armonie. Când experimentează şi alte ritmuri, moderne, efectele de cantabilitate au ceva din muzicalitatea naturală a lui George Topârceanu: „Pomii toţi au înflorit./ Este primăvară!/ Vietăţile-au ieşit/ Toate, pe afară (...)// Stau pe o terasă/ Vrăbiuţe zgribulite,/ Foarte-ngrijorate:/ - Rândunelele sosite/ Oare-s îngheţate?...” (Capriciu de primăvară). 
  
Mai mult decât oricine, Olimpia Sava îşi dezvăluie sufletul în aceste poeme pentru copii, un suflet scăldat în inocenţa eternă a vârstei de aur a copilăriei. Din acest substrat ancestral al fiinţei sale în care s-a retras, blagian, ca un val, sângele strămoşilor, Olimpia Sava scoate nestemate pentru a îmbogăţi viaţa interioară a celor mici şi acelor mari. 
  
ANA DOBRE 
  
12 octombrie 2014 
  
Referinţă Bibliografică:
Simfonia naturii şi a cuvintelor - de Ana Dobre / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1413, Anul IV, 13 noiembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!