Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Impact > Scrieri > Mobil |   



Scurt istoric al ansamblului
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Scurt istoric al ansamblului de cântece şi dansuri “Doina Oltului” din Călimăneşti-Vâlcea 
  
Tradiţiile folclorice şi etnografice ale Călimăneştiului datează încă din cele mai vechi timpuri. Mărturii orale din generaţie în generaţie atestă fără putinţă de tăgadă faptul că încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimăneşti ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia a Domnitorului Mircea cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare,în piaţa de lângă primărie se desfăşura un eveniment de mare tradiţie folclorică ”Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii şi vârstnicii locului. La aceste sărbători îşi etalau măiestria interpretării muzicale rapsozi populari localnici, care dădeau glas cu mare însufleţire şi entuziasm celor mai îndrăgite şi cunoscute jocuri populare cu instrumentele cele mai simple, o vioară sau un fluier,un ţambal sau un contrabas.Mai trebuie menţionat un fapt nu lipsit de importanţă şi anume că în aceste sărbători se etalau cu cea mai mare mândrie,cele mai frumoase costume naţionale lucrate de fete sau neveste, ori moştenite din generaţie în generaţie.  
  
Odată cu trecerea timpului,deşi vremurile s-au schimbat,tradiţiile specifice locului  
  
s-au păstrat, atât în ceeace priveşte amploarea evenimentului evocat cât şi transmiterea obiceiurilor moştenite generaţiilor viitoare. 
  
Aşa se face că venind mai aproape şi anume începând de prin anii 1960 mişcarea cultural- artistică din Călimăneşti, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile şi instituţiile din oraş se înfiinţează formaţii de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari şi câţiva solişti de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri şi cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă, formaţiile care s-au evidenţiat în diferite concursuri de acest gen, în mod deosebit au beneficiat şi de asistenţă de specialitate din partea unor instructori coregrafi trimişi de organele răspunzătoare cu problemele culturale ale judeţului. 
  
Astfel că odată cu înfiinţarea Casei de Cultură din Călimăneşti în anul 1969,în urma unei selecţii riguroase din marele număr de artişti dansatori care figurau la diferite formaţii pe raza localităţii, se constituie împreună cu taraful de lăutari şi soliştii cei mai dotaţi din punct de vedere artistic, nucleul de bază al viitorului ansamblu ce se va numi”DOINA OLTULUI”Călimăneşti. În acest context se cuvin subliniaţi câţiva din membrii fondatori ai acestei formaţii şi anume familiile:Cincă Aurel şi Cincă Ana, Baidan Aurel şi Baidan Maria, Stoica C-tin şi Stoica Mariana, Micu Vasile şi Micu Teodora,Orban Aurel şi Orban Iulia, Vâlcu Aurel şi Vâlcu Irina, Gălbenuş Marin şi Gălbenuş Elena, Tretelniţchi Mihai şi Tretelniţchi Aurelia. Mai figurează ca membri fondatori Onescu Adriana, Marin Cornelia, Popescu Maria, Sandu Constantin, Ghinoiu Nicolaie, Didoiu Nicolaie, Ştefănoiu Gheorghe, Ceapă Dumitru, Hănţişteanu Constantin,Gogoaşă Mihai, Negricea Gheorghe, Dulcea Ion, Baniţă Paraschiva, Stamate Floriana, în calitate de dansatori. 
  
Privind susţinerea muzicală, Ansamblul “Doina Oltului” s-a bucurat de colaborarea unor instrumentişi renumiţi din Jud. Vâlcea, putând menţiona pe: Mihai Preda, viorist, dirijorul tarafului, Stănculescu Gheorghe, viorist, al doilea dirijor, Popescu Gheorghe, nai, Popescu Nifon, nai, Preda Mircea, vioară, Preda Gheorghe, contrabas, Dumitrescu Mihai, acordeon ,,Caliu Virgil, ţambal Pălău Tomiţă vioară  
  
La prezentarea unor spectacole de o înalţă ţinută artistică, atât în ţară cât şi în străinătatae, şi-au adus o contribuţie deosebită soliştii Panseluţa Stan, Ion Bercea, Mariana Stoica, Tică Paraschiv, Onescu Adriana, Sandu Constantin. În acelaş timp ne-am bucurat de colaborarea artistei profesioniste Filofteia Lăcătuşu, solistă a Ansamblului de Cântece şi Dansuri “Doina Gorjului”din Tg.-Jiu. 
  
Printre mentorii de bază, care timp de peste două decenii au făcut să se vorbească în termeni din cei mai elogioşi în presa vremii cât şi în publicaţiile de specialitate din domenil etno-folcloric, despre înaltele calităţi artistice şi interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budişteanu, maestrul Radu Voinescu, sau dirijorul Gigi Mogoroaşe. 
  
În ceeace priveşte componenta de coregrafie , au împărtăşit din vasta lor experienţă artistică dansatorilor din ansamblul nostru, maestrul coregraf: Tita Sever, specialist al Casei Centrale a Creaţiei Populare Bucureşti, maestrul Ilie Ion, Artist Emerit, membru al Ansamblului profesionist de Cântece şi Dansuri “Ciocârlia” din Bucureşti şi Cornel Botoş, instructor coregraf al Ansamblului” Cununa de pe Someş” din Bistriţa-Năsăud. Cu aceste mari personalităţi din domeniul folcloric, Casa de Cultură a oraşului Călimăneşti, a avut relaţii periodice de colaborare, mai ales cu prilejul participării ansamblului nostru la unele manifestări majore în domeniul artistic cum ar fi: unele festivaluri folclorice în ţară sau în strănătate. 
  
În toată perioada de activitate a Ansamblului de Cântece şi Dansuri “Doina Oltului”sub egida Casei de Cultură din Călimăneşti,al cărei director era Dumitru Baniţă a “beneficiat” de pasiunea şi implicarea totală în fenomenul artistic de mare cuprindere ale coregrafului prof. Aurel Cincă ce îndeplinea şi funcţia de mare răspundere de director al ansamblului Dânsul are marele merit că printr-un deosebit tact pedagogic şi calităţi profesionale deosebite, a reuşit să preia în repertoriul ansamblului dela colaboratorii care ne-au ajutat în edificarea acestei construcţii coregrafice, dansuri care nu erau specifice zonei folclorice Vâlcea. Putem exemplifica în acest context faptul că până la înfiinţarea acestui ansamblu în localităţatea noastră, nicio formaţie de dansuri dela oraş sau dela sat, de pe tot cuprinsul judeţului vâlcea nu cunoştea dansuri specifice altor arii coregrafice din ţară. Putem astfel fără falsă modestie, să afirmăm că în Ansamblul “Doina Oltului” din Călimăneşti, a avut loc un pionierat, şi pentru prima dată pe aceste meleaguri Binecuvântate de Dumnezeu,spectatorii au putut să aplaude vestitul “Căluş” sau sprinţarele jocuri moldoveneşti, ori ”Bărbuncul”someşan împletit cu dansul de aleasă virtuozitate ”De-a lungul” săltăreţele şi vivacele brâuri argeşene, care s-au luat la întrecere cu năbădăioasa “Ciuleandră, potolite de elegantul “Dans al Fetelor”,asta fără să mai punem la socoteală vraja şi ropotele de aplauze în urma dansurilor de o factură aparte specifică zonei Oaşului, sau vijelioasele dansuri din Oltenia .Toate acestea au fost posibile numai în urma unor eforturi deosebite din partea tuturor membrilor ansamblului, cu repetiţii după orele de program, uneori până la miezul nopţii,şi chiar mai târziu. Însă trebuie să recunoaştem că sacrificiile făcute au meritat, prin succesele deosebite înregistrate în spectacolele susţinute. Acum trebuie scos în evidenţă faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaş cât şi pentru brâurile argeşene sau căluşul oltenesc,trebuia să avem şi costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece judeţul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume şi accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,şi aduse din zonele folclorice reprezentate în dansurile din ansamblul nostru.În spiritul adevărului trebuie arătat că ne aflam în faţa unui paradox comic şi anume că aveam pregătit un spectacol de peste două ore,însă nu dispuneam de costumele necesare pentru fiecare suită de dansuri. În rezolvarea acestei probleme s-au implicat în modul cel mai serios organele judeţene răspunzătoare de activitatea cultural artistică, astfel că în timpul necesar s-a reuşit împrumutarea costumelor cât şi altor accesorii, până ce se vor confecţiona cele comandate pentru fiecare dansator.  
  
Acum, ar fi de subliniat modul cum ne-am însuşit într-un extrem de scurt, câteva dintre dansurile necunoscute de către membrii ansamblului nostru. De exemplu ,pentru căluş am avut la dispoziţie trei zile,pentru ca împreună cu artistul emerit,maestrul Ilie Ion dela ansamblul profesionist “Ciocârlia”Bucureşti, să descifrăm primele mişcări ale acestui dans de o înaltă virtuozitate, mai ales că varianta pe care ne-o prezenta era una dintre cele mai grele şi mai spectaculoase în acelaş timp.De altfel”Căluşul”oltenesc era considerat mândria şi exponentul la cel mai înalt nivel al folclorului românesc prezentat în festivalurile de folclor din străinătate.Văzând complexitatea dansului,foarte mulţi dintre noi în acel moment,eram sceptici că vom putea să ni-l îsuşim vreo dată,mai ales că maestrul ne-a reamintit că nu dispune decât de trei zile libere între două turnee din străinătate. Aşa stând lucrurile cu ambiţie şi multă sudoare, repetând de seara până după miezul nopţii am reuşit ca în acest foarte scurt timp să învăţăm paşii de bază şi să combinăm primele figuri ale dansului lucru de care ne mândream şi aproape că nu ne venea să credem ce am putut realiza ca într-o adevărată cursă contracronometru.De altfel trebuie spus,fără falsă modestie că şi maestrul ne- a lăudat,afirmând despre noi că avem picioare de dansatori şi ne-a asigurat că de obicei este foarte zgârcit cu laudele aduse celor pe care îi pregăteşte. În acelaşi fel a decurs şi pregătirea suitei de dansuri de pe Someş cu maestrul Cornel Botoş.Tot un timp foarte scurt am avut la dispoziţie, doar câteva zile. Aceleaşi eforturi,şi mai multă transpiraţie,şi câte unu două kg.în minus după fiecare repetiţie, însă la final satisfacţia reuşitei a compensat pe deplin strădania unui colectiv ambiţios în atingerea scopului propus.  
  
Pentru că am ajuns la acest capitol, în mod succint, deoarece spaţiul este limitat, aş dori să punctez în cele ce urmează în mod cronologic, câteva participări mai importante ale ansamblului, la unele din cele mai semnificative manifestări cultural-artistice,atât în ţară,cât şi în străinătate.  
  
Odată constituit ansamblul a fost inclus în primul rând în calendarul manifestărilor artistice la nivel judeţean,constituind un fel de “botez al focului”prin participarea la o serie de programe artistice,în tot judeţul Vâlcea,dela cea mai sudică localitate, până în nordul judeţului ,uneori prezentând şi trei spectacole pe zi,timp de o lună de zile. După acest “rodaj “artistic,ansamblului nostru i-a revenit cinstea de a participa ca reprezentant al judeţului Vâlcea la prima ediţie a Festivalului de Folclor “Cântecele Oltului”1969 ce se desfăşura la Făgăraş, jud. Braşov, la care iniţial participau numai judeţele riverane Oltului;Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu,Vâlcea, şiOlt urmând ca ulterior să adere şi alte formaţii.Aici s-a hotărt în deplin consens, că judeţul Vâlcea să fie gazda permanentă prin staţiunea Călimăneşti ,a acestei manifestări culturale de o amploare fără precedent pe aceste meleaguri.Această decizie ne onora în mod deosebit, însă ne şi obliga în aceiaşi măsură, la noi performanţe artistice ,mai ales că manifestarea urma să figureze în calendarul cultural anual naţional. Marele ecou pe care l-a avut acest festival, a făcut ca ulterior să intre în atenţia multor ţări din Europa şi nu numai. Amintim aici printre altele ţări ca; Albania, Grecia,Italia, Franţa, Portugalia,Spania, Armenia, Cipru, Rep.Moldova, Ucraina, Turcia, Mexic şi altele,s-au arătat interesate şi chiar au participat la festivalul nostru ,un interes deosebit in rândul iubitorilor de folclor de pe meleagurile noastre prezentând Ansamblul Folcloric din Mexic prin varietatea dansurilor şi coloritul costumelor. La următoarele ediţiiaceastă manifestare deosebită a căpătat un binemeritat caracter internaţional purtând denumirea generică de “Festivalul Internaţional de Folclor Cântecele Oltului” 
  
Revenind la activitatea Ansamblului de cântece şi dansuri “Doina Oltului vom face o trecere în revistă a participărilor sale la manifestări culturale internaţionale de amploare. 
  
Astfel în anul 1969 este invitat pe bază de reciprocitate la Festivalul Internaţional de Folclor dela Balcic,Bulgaria. În anul 1970 participă la Ohrid, Jugoslavia la festivalul de folclor organizat de frumosa staţiune balneară, iar în 1972, participă la festivalul internaţional de folclor dela Tarcento Italia. După toate spectacolele prezentate în festivalurile internaţionale în care ne-am reprezentat ţara, fără falsă modestie, putem afirma că am făcut-o în modul cel mai bine cu putinţă, acest lucru fiind relevat în presa şi televiziunile din ţările respective care s-au întrecut în elogii la adresa noastră. 
  
Acum după atâţia ani,trebuie să recunoaştem că ne mişcă un sentiment de nostalgie la amintirea multelor trăiri, eforturi şi împliniri care ne-au marcat viaţa în peste două decenii de activitate sub egida “ANSAMBLULUI FOLCLORIC DE CÂNTECE ŞI DANSURI AL CASEI DE CULTURĂ DIN CĂLIMĂNEŞTI”. Şi ca să fiu şi mai înţeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aş vrea cu toată modestia să redau emoţiile şi sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creaţia proprie: 
  
Mi-e dor de doina din caval 
  
De geamparale dobrogene, 
  
De-o învârtită din Ardeal 
  
De hăulitele gorjene. 
  
Mi-e dor de viaţa dela ţară 
  
De cânt şi joc în sărbători, 
  
De sârba veselă sprinţară 
  
Bătută straşnic de feciori. 
  
Nicolae Ghinoiu este din Călimăneşti Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieţii sale a consacrat-o implicării active în domeniul cultural la început ca artist amator în diferite formaţii artistice cum ar fi: dansuri populare, în cadrul ansamblului de cântece şi dansuri” Doina Oltului ”Călimăneşti, participant la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale, formaţia de estradă a Sindicatului Sanitar Călimăneşti, iar în ultima parte a activităţii a lucrat ca salariat la Casa de Cultură din localitate, iniţial ca metodist, iar ulterior ca director al acestei instituţii. Apoi şi-a încercat posibilităţile în domeniul creaţiei literare.Acestea s-au concretizat în poezie, proză scurtă, fabule,eseuri, epigrame, cu care a participat la diferite concursuri pe genuri literare, unde a obţinut diferite premii şi diplome. 
  
Are participări la Cenaclul literar “Glasul Coziei şi la revista de umor”Şopârliţa”a clubului umoriştilor “Al.Clenciu”din Călimăneşti, publicaţia “Viaţa Buzăului”, revista “Haz de necaz”Câmpina, Revista “Hohote”din Tg. Jiu, revista “Ţânţarul” şi revista “Semn”ale clubului umoriştilor Vâlceni, al cărui membru este din anul 2004, ziarul judeţean “Monitorul de Vâlcea”, cotidianul “Adevărul de Cluj”,pagina “Artă - cultură, şi revista “Satiricon” a Cenaclului umoriştilor din Cluj-Napoca. 
  
A apărut în diferite antologii de epigramă ca. “Lumea haimanalelor” Cluj-Napoca 2002,”Umor Aniversar”Cluj-Napoca, “2004 “Dulcea viaţă de la bloc”,Ed. Ridendo Câmpina 2005,”Anuarul epigramiştilor români” 2005,”Cuget deci exist, dar nu mai rezist”,Festivalul Naţional Eterna Epigramă Cluj-Napoca 2005,” Epigramişti la şcoala vieţii”Festivalul Naţional “Eterna Epigramă”,Cluj-Napoca 2006, “Printre epigramştii olteni” Fundaţia Scrisul Românesc 2008. 
  
În anul 20013 a apărut în Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol.2 la capitolul “Personalităţi ale oraşului Călimăneşti.  
  
 
  
Referinţă Bibliografică:
Scurt istoric al ansamblului Doina Oltului de Nicolae Ghinoiu / Ion Nălbitoru : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1345, Anul IV, 06 septembrie 2014, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Nălbitoru
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!