Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Comemorari > Mobil |   


Autor: Ion Ionescu Bucovu         Publicat în: Ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015        Toate Articolele Autorului

NICOLAE BREBAN despre MARIN PREDA şi MOROMEŢII
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Nicolae Breban: „Eu spun ce cred, într-o ţară în care 
  
toţi tac ca oile” 
  
Citeste mai mult: adev.ro/nr6gmo 
  
Nicolae Breban: „Eu spun ce cred, într-o ţară în care toţi tac ca oile” 8 iulie 2015, se împlinesc, în 2015, 60 de ani de la apariţia romanului „Moromeţii” de Marin Preda. O dezbatere organizată cu acest prilej i-a reunit ieri la ora prânzului, la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, pe Eugen Simion, Nicolae Breban şi Mircea Martin, Silviu Angelescu şi Lucian Chişu, care au venit să discute despre Ilie Moromete, despre ţăranul român şi despre Marin Preda, în ciuda căldurii toride. Înainte ca discuţia moderată de Dan Mircea Cipariu să înceapă, Nicolae Breban purta deja discuţii aprinse despre „valoarea” înjurăturilor în literatură română şi concluziona: „La noi opera trăieşte mult de pe urma înjurăturilor”. Începută în stil moderat de Mircea Martin, care a vorbit despre trezirea conştiineţi de sine la ţăranii lui Marin Preda, discuţia a continuat din ce în ce mai aprins. „Ţăranul lui Preda nu mai e cel obsedat în exclusivitate de pământ. Saltul pe care-l realizează Marin Preda în e acesta: ţăranii lui au conştiinţă de sine. Asta mi se pare intuiţia fondatoare a lui Preda. Dimensiunea spirituală a ţăranului e marca acestui roman şi totodată, în asta constă noutatea lui. Preda reabilitează spiritual ţăranul român”, a concluzionat Mircea Martin. Însă lucrurile nu au rămas doar pe tărâmul lui Marin Preda, care a fost doar un prilej pentru a pune iar în discuţie şi a face comparaţii mai mult sau mai puţin acide între literatura de ieri şi literatura de azi, între generaţia ’60 şi generaţia ’80. „Cărtărescu a spus că ar trebui scoşi din manuale Rebreanu, Preda, Sadoveanu pe motiv că pe tineri nu-i mai interesează secerişul”, a spus Eugen Simion susţinând că asta e ceva complet aberant şi fals, iar Nicolae Breban, în stilul deja cunoscut, a lansat o provocare acidă: „Propun generaţiei ’80 să lanseze şi ei un personaj, precum Moromete. Cărtărescu n-are personaje, are tati, mami şi Mircea...”. De altfel, sarea şi piperul dezbaterii a fost dialogul dintre Eugen Simion şi Nicolae Breban, care i-a mulţumit celui dintâi pentru că are curaj să-l invite să vorbească pe teme Voiam să-ncep altfel, voiam să-i mulţumesc lui Eugen Simion care are curajul să mă invite la teme unde bănuieşte că eu nu e „foarte partizan”. „Acum câţiva ani a organizat o întâlnire să-l aniversăm pe Caragiale. Eu mi-am propus să tac din gură, dar m-a provocat să vorbesc şi am spus că nu sunt de acord cu acest cult care se face pentru schiţele lui Caragiale. E ceva penibil, de vreo 20 de ani, toată lumea îi dă zor cu schiţele. Nişte prostii sunt schiţele astea ale lui Caragiale”, a declarat fără urmă de îndoială Nicolae Breban şi a continuat: „Şi acum mă cheamă să laud ”... „Moromeţii” pe care, se înţelge, nu l-ar fi avut la inimă. „Ăsta e un act de curaj sau se bazează pe tactul meu monden...”, a mai spus cu auto-ironie Nicolae Breban, asumându-şi apoi atitudinea care face furori în presă în ultima perioadă. „Dar eu nu prea am tact, eu spun ce cred eu, într-o ţară în care toţi tac ca oile! Şi, normal, Breban care vorbeşte liber pare nebun. Da, un om liber într-o masă de oi pare puţin nebun şi voi continua să fiu aşa, aşa cum am fost mereu şi faţă de Ceauşescu, şi faţă de literatura europeană”, a mai spus el. Iar afirmaţiile care să-i justifice cuvintele au continuat: „Europa dacă va fi cuminte şi înţeleaptă va reveni la Zola”. Şi a urmat o întreagă demonstraţie despre valoarea lui Ilie Moromete în literatura română şi a lumii, nu lipsită de împunsături la literatura de azi: „Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forţă a scriitorului nu e să facă metafore, forţa scriitorului să creeze, precum Dumnezeu sau zeii, o figură de bronz care să rămână peste secole. Ca Hamlet, ca Don Quijote, ca Raskolnikov... Or, Moromete e şi el un monument de bronz! Preda a creat un personaj şi va rămâne în literatura română prin Moromete, degeaba se strofoacă generaţiile astea mai tinere, tinerii ăştia care înainte de Revoluţie veneau la mine cu o mare politeţe şi cu o imensă umilinţă, inutilă de altfel... Iar după Revoluţie s-au agăţat de Revoluţia română, de schimbarea politică brutală. O falsitate fără margini. O falsitate în care plutesc grupe de literaţi şi de politicieni şi care astăzi fac carieră, fac bani, fac influenţă. Ruptura politică din 89 n-are nicio legătură cu literatura. O să mi se spună mie şi lui Eugen Simion: „Vă apăraţi generaţia...” Dar noi am aruncat pe masa literaturii nişte cărţi care au rămas până azi şi nişte personalităţi, care nu vedeţi că nu pot fi egalate”, a încheiat el. Eugen Simion, la rândul lui, a vorbit despre personalitatea lui Marin Preda, pe care l-a cunoscut bine: „Preda n-a scris nici în genul lui Rebreanu, nici în cel al lui Sadoveanu. Modelul lui în proza românească e Caragiale. Preda n-avea mari studii, dar citise mare proză, prozatorii americani, prozatorii ruşi. Mi-amintesc o discuţie cu el despre Dostoievski şi Tolstoi la care eu n-am făcut faţă...”, a spus academicianul, vorbind în acelaşi timp despre cantitatea de antipatie nemeritată pe care a acumulat-o Preda în anii de după Revoluţie. „După 1989 a acumulat un mare grad de ură. M-am întrebat mereu de ce această antipatie. N-a fost prea iubit nici de generaţia ’60, iar după ’90 i s-a pus în cap orice, inclusiv faptul că a inventat realismul socialist. Or, celebra discuţie povestită de Păunescu e reală. Preda i-a spus lui Ceauşescu: „Dacă vreţi să reintroduceţi realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid!” Şi a coborât scările, transpirat, iar când a ajuns jos a zis: „Dom’le, dacă nebunul ăsta nu voia să renunţe, ce făceam, trebuia să mă sinucid!” Vorbind despre structura ţăranului român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau ţărani. Şi acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituţie ţărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orăşenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu ştiu câte licenţe... de-astea de două parale”. Şi a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde aşa în neglijenţă acest pachebot enorm care e Marin Preda. A fost un uriaş cronicar al ţăranului european. Dar noi nici nu ştim ce e aia „ţăran”. Mai ales generaţiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detaşează rapid de istoria România unde răzeşii lui Ştefan şi chiar şi iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu şi-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualităţii, nici a bisericii, nici a marii finanţe, marea dramă a fost cea a ţăranului român.” Iar în încheiere, Breban a promis că va publica în curând un roman de 700 de pagini, al cărui personaj l-ar putea concura pe Ilie Moromete. 
  
Citeste mai mult: adev.ro/nr6gmo 
  
Referinţă Bibliografică:
NICOLAE BREBAN despre MARIN PREDA şi MOROMEŢII / Ion Ionescu Bucovu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1651, Anul V, 09 iulie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Ionescu Bucovu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!