Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

RECOMANDĂ PAGINA

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Eveniment > Aparitii > Mobil |   


Autor: Ion I. Părăianu         Publicat în: Ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015        Toate Articolele Autorului

CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
NOUTĂȚI 
  
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE 
  
DIN NEAMUL PÂRÂIENILOR 
  
Vineri, 20 martie 2015, ora 11.30; la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul„ din Râm- 
  
nicu Vâlcea a avut loc lansarea cărții ,,Pârâienii Valahiei”, moderator fiind domnul pro- 
  
fesor dr. Florin Epure, directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea. 
  
Au participat numeroase personalități din Vâlcea, Pitești, Târgu Jiu și București. 
  
Cartea ,,Pârâienii Valahiei” apărută la Editura Paralela 45 din Pitești, 2014, sub sem- nătura autorilor: Badea Constanța, Badea Petronela și Pârâianu Mihai, este un manual de 
  
istorie, bine documentat, care, în cele 336 de pagini, „dă la o parte una dintre cortinele ce învăluie încă viața Evului Mediu românesc. 
  
Urmărind viața unei familii boierești, desfășurată pe multe veacuri, lucrarea este un ta- 
  
blou al vieții din Epoca Feudală a Valahiei nu lipsită de culoare locală, privind îmbrăcămin- 
  
tea boierilor, a jupânițelor, aspectul conacelor, al așezărilor sătești. 
  
Monografia marilor familii boierești s-a îmbogățit astfel cu o lucrare cu profund carac- 
  
ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) 
  
Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. 
  
Ei au avut un mare rol în viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au 
  
deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- 
  
făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie 
  
(rang de diplomat – ambasador) la Constantinopol. 
  
Asemenea exemple pot continua, dar nefiind istoric de formație, am să prezint câteva 
  
personalități de marcă ale literaturii române din neamul Pârâienilor, dar nu înainte de a aminti atestarea documentară a satului Pârâieni de pe Valea Oltețului, sat unde își aveau conacele boierii Pârâieni. Primul document în care se vorbește de Părăiani, este Hrisovul 
  
dat de Basarab cel Tânăr la 18 ianuarie, 1480, în București; document ce se găsește în lucrarea Documente privind Istoria României, Țara Românească, sec.XIII – XIV, paginile 
  
273 – 276. 
  
Referindu-mă la poeți, prozatori, dramaturgi, din neamul Pârăienilor, pot aminti pe Ale- 
  
xandru A. Macedonski, Emanuel C. Părăianu, George Gh. Topârceanu, Bogdan N. Amaru 
  
și Alexandru A. Mitru. 
  
Din noianul de documente consultate, 402, la Arhivele Statului din Vâlcea, Argeș, Dolj, 
  
București, arhivele a zeci de primării, lucrările unor mari istorici ca: Dimitrie Cantemir, C. 
  
Cantacuzino, V. A. Urechia, N. Iorga, C. Giurescu, Octav-George Lecca ș.a., monografiile 
  
comunelor Pârâieni, Livezi, Grădiștea, Zătreni, Polovragi, Baia de Fier, Tetoiu, Lădești, 
  
Stroiești ș.a., pentru tema pusă în discuție, am notat ceea ce cred că ineresează pe mulți spe- 
  
cialiști. Cum am nominalizat mai sus pe Al. Macedonski, Emanuel Părăianu, George Topârceanu (poeți), Bogdan Amaru (dramaturg) și Alexandru Mitru (prozator), n-am să fac referire, nici analize literare ale operelor lor, ci am să argumentez că acești scriitori au ascen- denți în neamul Pârâienilor, deci în linie genealogică directă fac parte, ca rude, din generați- 
  
ile anterioare ale acestora. 
  
1) Alexandru A. Macedonski s-a născut la 14 martie 1854, la București. Părinți: Tatăl, 
  
Alexandru Dimitrie Macedonski, om de carieră militară, de origine slavă, din sudul Dunării. 
  
Mama, Maria, era fiica lui Emanuel și Catinca Fisența. Când tatăl, Emanuel, a decedat în august, 1834, Maria avea numai opt luni (n. 1 ianuarie, 1834), iar mama, Catinca, rămasă văduvă, avea 20 de ani. S-a recăsătorit cu vărul ei, Dimitrie Pârăianu, care a înfiat-o pe Ma- 
  
ria cu numele de Maria Pârăianu, căreia i-a dăruit multe daruri, dar și moșiile Pometești și Adâncata de lângă Craiova, unde viitorul poet, de-acum nepot lui Dimitrie Pârăianu, și-a pe-trecut copilăria, pentru că și el rămăsese fără tată, când avea 15 ani. S-a presupus că tatăl, Al. D. Macedonski ar fi fost otrăvit, după ce intrase în disgrația domnitorului Al.Ioan Cuza, deși ajunsese primul general al Principatelor Române, iar în Guvernul lui C. Al. Kretzulescu, Ministru de război. 
  
Alexandru Macedonski a scris poezie, proză și teatru, dar în literatura română e cunoscut 
  
ca poet al Rondelurilor și Nopților și... ca primul reprezentant al simbolismului în literatura 
  
română. 
  
A murit la 24 noiembrie, 1920, la București, la vârsta de 66 de ani. 
  
2) Emanuel Părăianu s-a născut la 11 martie 1860 în comuna Izvoarele, județul Gorj. Era 
  
descendent dintr-o altă mare familie boierească a Pârăienilor. Tatăl: Constantin Părăianu; ma- 
  
ma, Constanța, se trăgea din alte două familii încărcate de istorie. Era fiica lui Constantin Fru- 
  
mușanu și Ecaterina Otetelișanu. 
  
A urmat liceul la Craiova, după care, la insistențele tatălui, a absolvit o școală militară din Iași. A activat ca ofițer timp de 25 de ani, până în 1910, când, din motive de sănătate se re- trage din armată cu gradul de căpitan, militând în continuare pentru luminarea și ridicarea săteni- 
  
lor și a soldaților proveniți de la sate. 
  
A debutat la Iași, publicând versuri în „Curierul„ (1884-1886). 
  
Stabilit la Tg. Jiu publică în mai toate revistele locale: „Amicul tinerimei”, „Amicul popo- 
  
rului”, „Lumina satelor”, „Călăuza Gorjului” ș.a., dar colaborează sporadic și la revistele bu- 
  
cureștene: „Lumea ilustrată” și „Revista theatrelor”, multe scrieri fiind semnate cu pseudoni - 
  
mul „Manolache”. 
  
Versurile sociale și erotice nu sunt de o profunzime și o anumită nuanțare poetică, iar po- 
  
vestirile sunt accesibile pentru că au o coloratura cvasifolclorică, dar conțin și elemente pre- 
  
sămănătoriste. 
  
Un lucru demn de reținut la Căpitanul Emanuel Părăianu este faptul că înainte cu puțin timp 
  
de a muri a depus la Casa de fier a Tribunalului Gorj un al II-lea Testament datat 23 februarie 
  
1916, fără a aminti sau anula pe cel anterior.Nici de data aceasta el nu și-a lăsat averea moște- 
  
nire familiei fiind pătruns tot de gândul bunăstării și propășirii culturii din județul lui. 
  
Dintre scrierile sale am reținut Umbre și lumini – poezii (1896) și Cartea săteanului – po- 
  
vestiri (1897). 
  
A decedat la 4 decembrie 1916, în București, la vârsta de 56 de ani. 
  
3) George Topârceanu s-a născut în București la 21 martie 1886. Tatăl Gheorghe Tăpârceanu, cojocar din Topârcea, județul Sibiu, în 1867 se mută la București, unde o întâlnește pe Paraschiva (născută Comu), țesetoarea „cu mâinile de aur„ din Săliștea Sibiului. 
  
Bunicul din partea tatălui, Gheorghe Vecerdea, a fost căsătorit cu Maria Pârâianu. Deci, To- 
  
pârceanu este viță din rădăcini de Pârâieni. În 1912, poetul s-a căsătorit cu Victoria Iuga – în- învățătoare. Împreună au avut un fiu. Căsnicia n-a durat mult, destrămându-se, pentru că poetul mutându-se la Iași s-a îndrăgostit de Otilia Cazimir. 
  
E cunoscut ca poet al baladelor: Balade vesele, 1916 și Balade vesele și triste, 1920. 
  
A murit la 7 mai, 1937, la Iași în casa bunului prieten, Demostene Botez, la vârsta de 51 ani. 
  
4) Bogdan Amaru s-a născut la 12 aprilie, în primăvara de foc și moarte a anului 1907, în 
  
satul Budele de Ninciulești, cu numele de Alexandru Pârâianu. 
  
Părinții: Nicolae V. Pârâianu, născut în anul 1881, și Ana din satul Pertești, comuna Roșiile, tot de pe Valea Budelui. A mai avut trei frați: Costel (preot); Nicu (avocat) și Dinuța, fără stu- dii superioare. 
  
Ca elev, Alexandru Pârâianu, a urmat clasele primare la Școala din Nenciuleși, gimnaziul 
  
la Zătreni, Liceul „Al. Lahovary„ din Rm. Vâlcea, unde, printre colegi putem aminti pe Dra- 
  
goș Vrânceanu, Ladmiss Andreescu, D. Ciurezu... 
  
Participă la Concursul național de Literatură „Tinerimea română„ și din 4000 de concurenți 
  
s-a clasat pe locul al II-lea. 
  
A început cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București, dar a fost nevoit să le între- 
  
rupă pentru satisfacerea serviciului militar, aici, la Rm. Vâlcea – Regimentul II – Dorobanți. 
  
După „lăsarea la vatră„ revine în Capitală și se înscrie la Conservator, secția Artă Dramati- 
  
că la clasa maestrului N. Soreanu. 
  
În această perioadă a frecventat Cenaclul literar „Sburătorul„ din strada Ion Câmpineanu, nr. 40, sub patronajul marelui critic literar Eugen Lovinescu. Aici a cunoscut mulți „sburătoriști”, legând bune prietenii cu Eugen Jebeleanu, Sandu Teleajen, George Mihail Zamfirescu ș.a. Pseudonimul de - Bogdan Amaru - și l-a însușit la sugestia lui Gemi Zamfirescu. 
  
Bogdan Amaru a scris poezie, proză: schițe, cronici literare, nuvele, romane, dar în literatura 
  
română e cunoscut cu piesa de teatru Goana după fluturi. Pentru „talentul incontestabil ca o la- mă de oțel„ cum a confirmat marele Eugen Lovinescu și ca o recunoaștere a personalității sale s-a constituit Concursul Național de Dramaturgie „Goana după fluturi - Bogdan Amaru„ 
  
iar la nivelul comunei Tetoiu s-a inițiat un Comitet de inițiativă pentru înfințarea Casei Me – 
  
moriale „Bogdan Amaru„ în satul Budele, inaugurată în data de 9 aprilie, 2000. 
  
Bogdan Amaru a murit la București, în Sanatoriul doctorului Șuțu, în 28 octombrie, 1936, la vârsta de 29 de ani, neîmpliniți. A fost adus la casa părintească din Budele cu o camionetă a cotidienelor Adevărul și Dimineața, unde a lucrat ca redactor. A fost înmormântat în Cimitirul 
  
Bisericii din Nenciulești,fiind condus pe ultimul drum de toată suflarea din satele vecine, prin- 
  
tre care s-a aflat și poetul Eugen Jebeleanu, însoțindu-l de la București până la Budele. 
  
5) Alexandru Mitru s-a născut cu numele de Pîrăianu, după numele mamei, Angela Pîrăia- 
  
nu (educatoare) la 6 noiembrie, 1914, la Craiova. Faptul că a fost crescut de familia Francisc și Antonela Hundel, mă face să cred că Angela Pârăianu l-a înfiat, pentru care viitorul scriitor și-a schimbat numele. A absolvit Liceul „Frații Buzești„ din Craiova, după care a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din București, devenind licențiat în a-nul 1940. A funcționat ca profesor la Liceul „Gh. Lazăr„ din București, unde a condus, aproa- 
  
pe două decenii, Cenaclul „Luceafărul”. 
  
Prozator de renume, autor de literatură pentru copii și tineret, Al.Mitru s-a bucurat de o ma- re popularitate în rândul acestora, dar lucrările de căpătâi rămân: Legendele Olimpului – (un ci- 
  
clu de povestiri), Din Marile Legende ale Lumii și Cântecul Columnei. 
  
A murit pe 19 decembrie, 1989, la București, la vârsta de 75 de ani. 
  
Din cele prezentate, se desprinde ideea că din marele neam al boierilor Pârâieni, mulți dintre ei fiind oameni politici și deținând funcții publice, s-au născut și personalități bine cunoscute în literatura română ca:Al.Macedonski, Emanuel Părăianu, George Topârceanu,Bogdan Amaru și Alexandru Mitru. 
  
ION PĂRĂIANU 
  
Referinţă Bibliografică:
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI / Ion I. Părăianu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1542, Anul V, 22 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion I. Părăianu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!