Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Meditatie > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016        Toate Articolele Autorului

LUP.OAIE.PISICĂ.URS.
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
LUP. Acest animal la chinezi se numeşte lang. Îl comparăm cu langa „soare“ în xhosa (Africa de Sud)! Şi jap. okami seamănă cu kam/kham „soare“ în ţig. şi nagameză (estul Indiei). La fel i.-e *ulku (de unde vlk, vilkas, lukos, lupus, vrkas, farkas, ulk/ujk etc. în sl., lit., gr., lat., ind., magh., alb.) credem că porneşte de la Palk, în mitologia coreeană zeul soarelui, cu p- dispărut în turco-mongolice, celtice, egipteană rămânând alk, *olk, *ulk. Tot aşa tc. kurt poate proveni din numele soarelui khores la irani, slavi, khursun la sciţi cu s = t *kart, kurt (vezi etimologia lui surd). 
  
Cuvântul i.e. a dat în iranice gorg, în suedeză varg. 
  
Să ne mirăm că în coreeană animalul carnivor lup se numeşte ili? Comparaţi cu grecul ilios „soare“! La fel bengalezul shial aminteşte de sial „soare“ în limba sete din Papua Noua Guinee. 
  
Mai dificil se explică finl. susi, dedus curent din śuti < śući < *sunti < *śunći < i.e. *kunto. „In some case such as finnish susi the original meaning of the Finno-Ugric «wolf» in Indo-European was «dog»“ (Rihs Grünthal, Finno-Ugric dog and wolf, internet). Noi vedem o legătură între susi „lup“ şi sese „câine“ în nandi (Kenya), pe care le comparăm cu soarele sas în wintu (nat. amer.) de unde calul în semitice, ursul eschimos sos „iepurele indian“ šoš- (ca şi la ţig.), sus porcul. În limba mansi de pe Obi lupul ori câinele se numeşte šeš. Cf. asis „soare“ în nandi! 
  
Iată alte denumiri ale lupului: 
  
- eskimo amarok (amarug) cf. amari „soare“ în melanez., amra în abhază; arab dib, ebr. zib seamănă cu dob, dab „soare“, dawa „lună“ în tibetană, Nzambi, astrul diurn în Africa. 
  
- bascul otzo ar putea proveni din românescul hoţ (cel ce fură) cum e ar. dib „lup“ faţă de germ. Dieb cu aceeaşi pronunţie, cu sensul „hoţ“. 
  
- ţig. ruw şi jap. rou (haitianul creol lou) se aseamănă cu ruwa „soarele“ în limba chaga de lângă Kilimandjaro. 
  
- welsh blaidd < bel, beil „soare“ în rohingya. 
  
- mong. čono cf. kin, kün „soare“, dacic kinuboila „câine + boila“; mong. böri < turcice cf. drav. beru „soare“, abra „cer“ (scitic); în turkmenă bri, bre în uigură, bore în uzbecă. 
  
- punjabi kutha se compară cu sciticul kutya „câine“. 
  
Nu putem spune mai nimic despre tibet. chang-ku, celtic. faol, tibetan bhangi, ul în udi, ubul în rutul, umul în tzakhur (acestea trei în Caucaz, or fi legate de Apolo?) impisi în zulu (Africa de Sud) ~ sipis „soare“ fenician?; ushin în berberă, mapaa în laoţiană, ur în sumeriană (ca şi ul din udi, Caucaz?); harkeu în ainu (cf. v. ind. vrkas, magh. farkas?); indon. serigala „lup“ (sera- „soare“) în siagha - yen din Papua Noua Guinee?). 
  
Totuşi celtic faol poate fi legat de welsh (tot celtic) haul „soare“ cu h > f, iar bhangi pare apropiat de cerul iranic baga cu nazală. 
  
Referitor la ebr. zib pe care l-am comparat şi cu Nzambi din limba populaţiei bacongo din Angola se vede legătura cu dinţii rânjiţi de lup: sl. zonb „dinte“ (> a zâmbi pe româneşte). Soarele are dinţi, lupul de asemenea. Iată relaţia! Cf. şi atakapa (Texas) camc [šamš] „lup“ = šamaš „soare“ în asiro-babiloniană. 
  
Adăugaţi khatamu „lup“ în sherpa (Nepal) cf. kath „soare“ în etruscă, kot în melaneziană, polineziană, kuat în kamaiura (Brazilia). 
  
OAIE. Engl. sheep este cu etim. necunoscută. Nu se găseşte în scandinavică ori gotică şi nu are relaţii în afara germanicelor. După noi sheep < fenic. šepeš „soare“ fără finalul -eš. La fel magh. juh are originea necunoscută. Îl comparăm cu ebr. šehu „oaie“, cu jahi „soare“ în resigaro, la graniţa dintre Peru şi Columbia, cu jah „lună“ în egipt. şi cu (i)yah „cer“ în protohitită. 
  
Pentru indo-europeană s-a reconstituit *owi exact ca şi forma owi „soare“ în limba guang (niger-congo) cf. şi ravi „soare“ (skr.). Berbecul se numeşte englezeşte ram ca şi în alte limbi germanice, având originea necunoscută. Se mai găseşte cu aceeaşi formă în skr. hindi etc. Îl comparăm cu tibetan ra „oaie“ şi cu ra „soarele“ egiptean. Şi lama sud-americană (la „soare“ în Hawaii, Samoa). Cf. tibet. lug „oaie“ ~ irl. lugh „soare“, langa „soare“ în zulu. 
  
Alb. ber „oaie“ poate proveni de la beru „astru diurn“ în dravid. şi abra „cer“ în scitică. Aici e şi baran „berbec“ (slavă). 
  
Vedem o legătură şi între armeanul mal „oaie“ şi cecen malh „soare“, între udu „oaie“ (sumer.) şi în udu „soare“ în uigură, între oita „oaie“ în baltice şi Hayt, soarele abhaz cu dispariţia aspiraţiei, între chin. yang şi taiyang „soare“. 
  
La fel tc. koyun poate avea o legătură cu turcic kün „soare“, oropom merek „oaie“ cu soarele meri din mitologia tupinamba (Brazilia). Turcii numesc berbecul koç, cuvânt ce se aseamănă cu soarele melanezian Kot şi etruscul Kath. 
  
În schimb, ebr. keves „oaie“ pare apropiat de curd hev „lună“, erzya-mordvin kov „idem“ (fino-ugrică) şi kab „cerul“ din prehitită. Şi jap. hitsuji „oaie“ ~ hi „soare“. 
  
Cecenul cin (baţbică) se compară cu kin „soare“ în amerind., kün la turcici. Acelaşi cuvânt înseamnă şi „nou“. În Irak oaia se numeşte tali comparabil cu Taal, soarele în tubatulabal (Mexic). 
  
În sfârşit, ţig. bakri „oaie“ seamănă cu ar., ebr. bakar „vacă“, iar mong. honin = qonin cu numele soarelui kon în cimuşă (America de Sud). 
  
PISICĂ. Poate fi legată de sipis „soare fenician“ şi onomatopeea pis! Cat, kat din engl., rusă sunt în relaţie cu zeul soarelui la etrusci cath şi la melanezieni kot, kuat „soare“ în kamaiura (nordul Braziliei) în mon-khmeră kot, kato „lună“. Aceeaşi origine şi tc. kedi „pisică“. Arabii zic cu b: bissa ca bobor, bentru î.l.d. popor, pentru. Din acelaşi cath, kot mai derivă: kute „vacă“, kut „bou“ la chinezi, kuti „câine“ la sciţi, kuta „oraş“? catena lanţ (lat., etr.) drav. kuntu „minge“, etr. catu „război“, gr. katar- „pur“, hîrr! cu care se alungă pisica poate fi iran. hor „soare“. 
  
Denumirea felina vine de la gr. selene „lună“? În sfârşit mâţa e în legătură cu „a se spăla“ (myts' a) în slavă. 
  
Vezi beru „pisică sălbatică“ în tulu (drav.): beru „soare“ în malto (drav.), bilai „pisică“ în rohingya: beil „soare“. 
  
Finl. kissa pare pis cu p/k, în jap. neko e finalul din esk. sekonok „soare“, poate din alt dialect cu e, eschimoşii zicând siqiniq. 
  
URS. Numele animalului provine în i.e. *arktos (vezi DECA, s.v.), dar urs la daci, vechii indieni, latini poate fi comparat cu slavul Hors, soarele de iarnă cu aspiraţie dispărută. Probabil că slavul sudic meč „urs“ se apropie de ebr. šemeš „soare“ cu š > č. La fel, engl. bear se compară cu beru „soare“ în malto, bera în dravidiană dar şi scitic abra „cer“. Semiticul dub (arabă), dov (ebraică) seamănă cu aduu „soare“ (oromo, Etiopia) cu dabe din shoshone, Mexic, dawa „lună“ în tibetană. Cf. eskimo sos „urs“: sas „soare“ în wintu, nativ americană, în tc. ayî „urs“: ay „lună“, hai „soare“ în coreeană, ay „soare“ în kiowa. Tot aşa jap. kuma „urs“ pare a deriva din kuma „lună“ în yaruro (Venezuela), k•am „soare“ în indiană, aici şi ainu kimun „urs“. Cf. şi coreean kom („urs“). În sherpa (Nepal) ursul se numeşte tom, după noi, cf. toma „soare“ în limba wiyot (nordul Californiei). Cuvintele japonez, coreean, sherpa sunt înrudite, în ultimă instanţă, cu k/t (ki „pământ“ în sumeriană / ti „pământ“ în chineză). 
  
Adăugăm esk. nanuk „urs polar“ ~ ninik „soare“ în l. rama (nat. amer.). 
  
P.S. Urmăriţi comentariile de mai jos. 
  
Referinţă Bibliografică:
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!