Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Ganduri > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015        Toate Articolele Autorului

ORIGINEA LIMBAJULUI. CAMPUL SEMANTIC:
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
ORIGINEA LIMBAJULUI. CAMPUL SEMANTIC: 
  
SOARE–SPERANTA-SALVARE-AJUTOR-FOC-PRIETEN-LUMINA-CALD-FIERBE-VIN-VARA 
  
/ THE ORIGIN OF LANGUAGE. SEMANTIC FIELD : 
  
SUN-HOPE-SAVE-HELP-FIRE-FRIEND-LIGHT-WARM-BOIL-WINE-SUMMER 
  
Să ne închipuim omul în ţinuturi glaciare ascuns într-o grotă sau un iglu ca la eschimoşi. Afară e întuneric, ger. Moartea îl pândeşte pe om care scoate capul afară şi vede o rază de soare. Această rază de soare e o rază a speranţei. 
  
Dacă ne amintim că în feniciană šapaš ori šepeš sau cu s în loc de š (sapas, sepes) înseamnă „soare“ putem deduce că de aici este lat. spes „speranţă“, tot de acolo sl. spasti „a salva“ (apariţia soarelui înseamnă salvarea); a se observa că lat. „salvare“ este salus faţă de sol „soare“. În mai multe limbi (iraniana, greaca, celtica s>h), de aceea speranţa la englezi este hope şi aici se cuvine să adăugăm că acest hope e ciudat de apropiat de hop „a sări“ în toate limbile europene (cf. a sări ~ soare, sura (la indieni), lat. salire „a sări“ ~ sol), remarcăm că atât în salus „salvare“, cât şi în salire „a sări“ e a, pe când soarele latin era cu o: sol. Speranţa grecilor era helpis, căci soarele era helios. Dar oare aici n-o fi engl. help „a ajuta“? Şi tot aşa putem continua cu remel „a spera“ la maghiari, -emel la tătari. La evrei speranţa e mekave ce pare iarăşi legată de cerul kav, kab la prehitiţi, care poate proveni prin inversarea lui bag, bak „cer“ la iranieni. 
  
PRIETEN. Prin căldura şi lumina emanată, soarele e prietenul omului. Deci, „prieten“ derivă din „soare“, „foc“ uneori prin intermediul verbului a iubi: amicus din amo, iar acesta cf. v. ind. kama „iubire“ (kam „soare“); engl. friend, sl. priatel' se leagă de v. ind. priya „plăcut, iubit“, acesta din por, pur, para „foc“ cf. şi soarele poreatsiri în machiguenga (America), praatit în thai. 
  
• germ. win „prieten“ cf. wi „soare“ în dakota (lakota) şi Shiwini, zeul soarelui în vechiul Urartu (Caucaz). 
  
• denumirea Dakota din S.U.A. înseamnă „prieteni, aliaţi“, după noi se compară cu daka „soare“ în makah (S.U.A.). 
  
• v. ind. sakhi „prieten“ cf. saku „soare“ în l. caddo (nat. amer.), suka „stea“ în dravidiană, siqiniq „soare“ la eschimoşi. La fel şi lat. socius „soţ, prieten, aliat“. 
  
• camarad pare legat de kam „soare“, (ţig., nag.) ori qamar „lună“ la arabi. 
  
• skr. mitra „prieten“ e clar iranianul Mitra soarele. 
  
• şi jap. tomo „prieten“ se compară cu toma, astrul zilei în wiyot (nordul Californiei), ca şi indonez. teman. 
  
• tc. arkadaş pare v. ind. arka „soare“ + suf. -daş. 
  
• eskimo ilanaaq e în legătură cu Ilanga, soarele în zulu (Africa de Sud)? 
  
• mong. naiz < nar „soare“? 
  
• sl. drug se aseamănă cu daer „cerul“ (turcice), dara „stea“ (khmeră). 
  
• magh. barát „prieten“ < beru „soare“ (dravid.) şi abra „cer“ scitic? Şi georgianul megobar „prieten“. 
  
Nimic despre ebr. haver, ar. sadiq, finl. ystävä, cor. chingu, chin. pengyou. 
  
Sa adaugam: in nama (khoe khoe, Namibia) sore-b “soare”: sore-b-i-s “prieten”; vietn. ban ”amic”: banii “astru diurn” in coto, macro-tucanuan, Columbia; in curda heval: hevel “soare in ciuvasa”, pe Volga; hevre in curda sorani cf. haver “prieten” la evrei; kawa in hausa, Nigeria cf. kawe “soare”in salinan, California; ciuvas tus fata de tasa “astru diurn” in pima bajo; uzbecu yar “amic” cf. yor luminatorul diurn in khowar, Pakistan; oriya sanga “friend”: sngi “soare” in khasi, India de NE; udmurt esh cf. gunes “astru diurn” in turca; iacut dogor cf. daga “soare”in Caucaz; esckimo illamar “prieten”: lmar “soare “in pashto, Afganistan; nara intr-o limba aborigeana din Australia cf. nar “soare in mongola”. Sunt multe exemple pe internet daca scrieti soare prietenul omului. Citam numai din Sadoveanu “lasam sa ne parleasca soarele prieten”. 
  
VIN. Băutura, de cele mai multe ori vin roşu, vine tot de la soare: 
  
• magh. bor ~ drav. beru „soare“, *béra, *bora ori scit. abra „cer“. 
  
• vinum în lat. ar fi cuvânt mediteranean; după noi se compară cu Sivini, zeul ori zeiţa soarelui la urartieni (= Shiwini). 
  
• ngr. krasi cf. irano-slav khores „soare“, deci *kras/ krat de unde Crăciun, kart „oraş“ (sem. şi abhază), kurt „lup“ tc., kart „inimă“, krat „dată, oară“ (sl.), gr. krat- „forţă“, sl. krasn „roşu“. 
  
• arab khamr „vin“ cf. ţig., nagam. kham „soare“. 
  
• tc. şarap poate fi legat de soare?, de a sorbi, şerbet. 
  
• ebr. iain e în relaţie cu vin (de aceeaşi origine), în arm. ghin, georg. gvino. 
  
• Adăugaţi: sato, vin din orez (Tailanda) cf. sato „soare“ în limba saa (ins. Solomon); sake „băutură“ (jap.): saku „soare“ în limba kaddo (nat. amer.); ţig. mol „vin“: cecen malh „soare“; skr. sura „vin“: skr. sura „soare“; pers. bada „vin“ ~ badi „soare“ în cashinahua (Peru). 
  
Relaţia cu urartian Shiwini e de luat în calcul: „Urartienii nu cultivau grâu…, cultivau în schimb viţa de vie,.. din care făceau vinuri“ (C.Daniel, Pe urmele.., p. 179). 
  
VARA. În româneşte vara ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaş veri „căldură“ cu var „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian şi polinezian. Bascul uda „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limbă turcică). 
  
Sumer. emeş „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariţia lui š, iar magh. nyár cu mong. nar „soare“, ngr. kalokeri „vară“ literal „vreme frumoasă“ cu kolo „roată“ (slav) < „soare“. 
  
Nu găsim o explicaţie pentru ebr. kaiţ „vară“, dar „cald“ se zice ham cf. ţig. şi nagam. kham „astrul zilei“. 
  
În schimb, sl. leto pare mai curând în relaţie cu pelet, cerul ciuvaş, iar eng. summer cu arabo-turcic sama, sema „cer“. Cf. Apelet, varianta lui Apolo. 
  
Aici putem aminti cuvântul fierbinte: engl. hot cf. dravid. hottu, arab ramada, wela „fierbinte“ în Hawaii cf. vera/ vela „soare“ în dravid., polineziană, gr. seiriao „be hot“ e soarele cu r mai ales cf. sera- „soare“ în siagha - yen (Papua N. Guinee) şi astrul diurn siri în kashmir. 
  
Şi tc. kayna- „a fierbe“ se compară cu soarele kan, kon, kün ultimele în turcice. 
  
Vezi şi warlpiri wanta „soare, vară“, ainu sak „vară“ ~ sak „soare“ în jicaque (nat. amer.); dagis „vară“ în prussiană ~ daga „soare“ în cercheză; aşadar vara se compară cu vara- „soare“ în limba molima (Papua N. Guinee). 
  
Urmariti comentariile in continuare. 
  
Prof. Ion Carstoiu 
  
Referinţă Bibliografică:
ORIGINEA LIMBAJULUI. CAMPUL SEMANTIC: / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1580, Anul V, 29 aprilie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!