Confluenţe Literare: FrontPage
CONFLUENŢE LITERARE

CONFLUENŢE LITERARE
ISSN 2359-7593
ISSN-L 2359-7593
BUCUREŞTI, ROMÂNIA


AFIŞARE MOBIL

CATALOG DE AUTORI

CĂUTARE ARTICOLE

Cautare Articole


ARHIVĂ EDIŢII

REDACŢIA

CLASAMENT
DE PROZĂ

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE PROZĂ


Home > Orizont > Meditatie > Mobil |   


Autor: Ion Cârstoiu         Publicat în: Ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015        Toate Articolele Autorului

Originea limbajului. Păr/The origin of language. Hair
 
 
 
 
Distribuie!
 
Distribuie!       Aboneaza-te!
Încercările savanţilor de a explica ce şade în spatele noţiunii de păr au eşuat. 
  
Noi plecăm de la ipoteza unui cult solar antropomorfic la geţi după examinarea unei ştampile de amforă din timpul lui Burebista, incluzând un corp uman cu capul înconjurat de raze în loc de păr! (Kernbach, DMG, 367). 
  
Aşadar, firul de păr a fost comparat cu o rază de soare. 
  
• dravid. sora, ebr. sear, magh. [sör], ar. šar, toate „păr“ se aseamănă cu „soare“, sur, sura etc., în limbile vechi. 
  
• engl. hair, germ. Haar se compară cu soarele iranian hor, hvar, coreean hai, abhaz Hayt „soare“; din acesta din urmă se pare că provine şi magh. haj [hoi]. 
  
• în jap. kami înseamnă „zeu“ şi „păr“ şi este similar ţig., nagamezului kham = kam „soare“ (vezi şi tabelul cu numele soarelui în limbi amerindiene). Etimologia jap. kami e necunoscută: „the true etymology of kami remains a mistery“ (internet). Aceeaşi origine o are gr. kame, lat. coma „coamă“. Vezi şi dacic comati. Dar lat. coma „păr, coamă“ avea sensul „razele soarelui“ (Dicţ. Lat. român, s.v.). 
  
• gr. thrikh pare apropiat de aster „astru“, mai ales de terki „soare“ în chukchi şi de thura „soare“ în burmeză, khaite seamănă cu abhaz Hayt „soare“, magh. haj, malia cu cecen malh „soare“. 
  
• os „păr“ în mong. poate fi dedus din fenic. (sa)pas > pas > pos cu p- dispărut: os; aceeaşi origine par s-o aibă paha „păr“ în dakota (SUA), pashi în choctaw (SUA): am arătat în DECA cum fenicienii au putut ajunge în Lumea Nouă din insulă în insulă până pe ţărmul brazilian, cf. puh > puf în româneşte. 
  
• wi „păr“ în cakchi, quiche, sipac, achi (America Centrală, Guatemala) e identic cu wi „soare“ în dakota (SUA). 
  
• tasmanianul kaat „păr“ ~ melanez. kot „soare“, etrusc. Cath „idem“, kuat „soare“ în kamayura (nordul Braziliei). Aici şi haida (Canada) kats „păr“. 
  
• ţig., v. ind. bal „păr“ se aseamănă cu numele dravidian al soarelui bel, *bal; cf. şi lat. vellus, sl. volos. 
  
• tma „păr“ în gruzină (Caucaz) pare toma „soare“ în wiyot (nat. amer.), comparabil şi cu kami din japoneză, cf. tomoy „păr“ în wintu (California). 
  
• lat. pilus e legat de Apolo, dar mai sigur de cor. pil „foc“ (< soare). Din pilus poate deriva rom. păr dacă nu trebuie să vedem focul coreean pur, toharic por, slav para (para focului). Cf. skr. pulah „părul de pe corp“ < Apolo, Apulu. Adăugaţi puli „păr“ în tunica, pule în saliba. Cf. p >f flok în alb., lat., română floc cf. coreean Palk, zeul soarelui; aici şi fulg. Şi cu r, paro „păr“ în otomaco, pura în waunana, poro în kandoshi, puru în yarura, ambele „păr“. 
  
• ciuf seamănă cu soarele ainian čup cu p > f. 
  
• plete ne vine din sl., dar are legătură cu ciuvaş pelet „cer“ şi cu Apolo (*Apelet?) 
  
• utu ar fi „păr“ în Indo-Pacific; cf. utu „soare“ la sumerieni. (Proto-World- Language, internet), otop „păr“ la ainieni, cu -p facultativ. 
  
• şuviţă, zeul Siva, Shivi de la amerindieni. 
  
• ile „păr“ în bască poate fi din pilus roman. Sau focul coreean (
  
• tc. saç „păr“ e legat de sekonok, siqiniq la eskimoşi, saku în amerind., suka „stea“ (dravid.), cf. sak „păr“ în etan (limbă chimu). 
  
• în guamaca sa, ša „păr“ = ša „soare“în chipewyana, ša în wailak. 
  
• cuvântul „lana“ se admite că vine din i.e. *ulana (i.e. *ulana din Apolon cu a şi p dispărute?), de unde lat., gr. lana, lanos care, credem noi, provin din hit. hulana, de unde dacic *lana, exact ca la gr. lat., în arabă lâna se numeşte soof [suf] care pare să fie fen. sap(as) cu p > f. De la ulana > blana? 
  
• cuvântul meşă poate fi legat de (še/meš „soare“ ebraic). 
  
• mustaţa, sl. usî, persan mu „păr“ în relaţie cu * moš „soare“, cf. atacama musa şi cayapa musu (şi în colorado), cecenul mos „păr“. 
  
• tc. kil „păr“ o fi sl. kolo „roată“ (< soare)? 
  
• tc. yün „lână“ este comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. 
  
• cana în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimuşă, i.e., turcică, de unde canis, kon', can etc. 
  
• rus. vors „păr, puf la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „păr“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici şi ainu rus „blană“. 
  
• Ch. fa „păr“ trebuie legat de „foc“ por, pur, par cu p > f; huo „păr“ < armean hur „foc“ < hor „soare“ (iranic). 
  
• engl. peruke < fr. < it. perruca este cu etimologia incertă, s-a presupus legătura cu lat. pilus „păr“, dar în toate idiomurile neolatine părul este cu l ca în latină, numai în română e cu r, poate şi în vreun dialect italian de unde e it. perruca. Părul prin firele sale e în relaţie cu zeul, cu Soarele: „La mandeeni preotul nu are voie să se tundă de când este novice, pentru că tăierea părului este păcat împotriva luminii“ (C. Daniel, Scr. aram., 307), lumină este or în ebraică poate din iran. hor „soare“. La romani zeul Sol (al soarelui) era înfăţişat cu un cap înconjurat de raze (Kernbach, 551). 
  
• …. „Agni este focul, Agni are păr“ (M. Căluşiţă-Alecu, Înţelepciunea străbună, B, 2002, p. 28) 
  
• Probabil în relaţie cu arabul šar „păr“ sunt char în aghul, chara în lak (Daghestan) cu ch ce se pronunţă č, ca în engleză. În kabardină (cercheză) č se transformă în c (= ţ) şi deci e cä [ţa], exact aşa e şi în limba bribri din Costa Rica: tsa. Vezi şi rom. dialectul ceară „păr“! 
  
• Iată cum este tratat engl. hair. Dedus din v. engl. haer, her, germ. haar, v. nord. har < germ. *haeran, cu originea necunoscută (Concise Oxford Dictionary of English Etymology). În schimb Online Etymology Dictionary consideră etimonul *kharran < i.e. *ker-s „a zbârli, păr (de porc), ţepi etc.“. Dar, adăugăm noi - acest ker-s nu seamănă cu scitul khursun, sl. khors „soare“? Acesta se găseşte şi în tupinamba kuarasy „soare“ (Brazilia). 
  
• Citim pe internet: „Sun gods have long hair representing the rays of the sun“, „hair surrounding their head, representing the rays of the sun“ (Samson as myth), „the source of Samson' s strenght is his long rays like hair“, „The rays of the sun were called by the old imagists, the hair of the sun-god“, „the hair was sacred to the sun-god“, „association between hair and sun rays“. 
  
Referinţă Bibliografică:
Originea limbajului. Păr/The origin of language. Hair / Ion Cârstoiu : Confluenţe Literare, ISSN 2359-7593, Ediţia nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015, Bucureşti, România.

Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Cârstoiu : Toate Drepturile Rezervate.
Utilizarea integrală sau parţială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului.

Abonare la articolele scrise de Ion Cârstoiu
Comentează pagina şi conţinutul ei:

Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă contribuție la dezvoltarea publicației. Dacă doreşti să ne semnalezi anumite comentarii, te rugăm să ne trimiți pe adresa de e-mail confluente.ro@gmail.com sesizarea ta.
RECOMANDĂRI EDITORIALE

Publicaţia Confluenţe Literare se bazează pe contribuţia multor autori talentaţi din toate părţile lumii. Sistemul de publicare este prin intermediul conturilor de autor, emise ca urmare a unei evaluări în urma trimiterii unui profil de autor împreună cu mai multe materiale de referinţă sau primirii unei recomandări din partea unui autor existent. Este obligatorie prezentarea identității solicitantului, chiar și în cazul publicării sub pseudonim. Conturile inactive pe o durată mai mare de un an vor fi suspendate, dar vor putea fi din nou activate la cerere.

Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor aparţine în întregime autorilor, punctele de vedere sau opiniile nefiind neapărat împărtăşite de către colectivul redacţional. Dacă sunt probleme de natură rasială, etnică sau similar, vă rugăm să ne semnalaţi imediat pentru remediere la adresa de corespondenţă mai jos menţionată. Articolele care vor fi contestate prin e-mail de către persoanele implicate prin subiectul lor vor fi retrase în timpul cel mai scurt de pe site.


E-mail: confluente.ro@gmail.com

Fondatori: Octavian Lupu şi George Roca

Consultaţi Catalogul autorilor pentru o listă completă a autorilor.
 
ABONARE LA EDIŢIA
ZILNICĂ


ABONARE LA EDIŢIA
SĂPTĂMÂNALĂ


ABONARE LA EDIŢIA
DE AUTOR



FLUX DE ARTICOLE AUTOR

 
 
CLASAMENT
DE POEZIE

CLASAMENT
SĂPTĂMÂNAL
DE POEZIE
 
VALIDARE DE PAGINĂ
 
Valid HTML 4.01 Transitional
 
CSS valid!